Un nou scandal de proporții zguduie relația dintre marile afaceri imobiliare, administrația locală și securitatea națională.
Ministrul Apărării, Radu Miruta, a făcut public un caz exploziv: un ansamblu rezidențial ridicat la Craiova ar afecta funcționarea unui radar militar strategic, punând sub semnul întrebării modul în care au fost acordate avizele de construcție.
Proiectul incriminat este Satina Park, iar în spatele lui se află controversatul miliardar Sorin Visinescu, un nume vechi în dosarele neoficiale ale tranziției românești.
Cazul readuce în atenția publică nu doar un posibil conflict între interesul imobiliar și apărarea națională, ci și trecutul încărcat de controverse al unuia dintre cei mai discreți, dar influenți oameni de afaceri din România.
Într-o conferință de presă susținută la începutul lunii februarie 2026, ministrul Apărării a declarat că blocuri construite peste limita de înălțime admisă în zona Craiovei afectează funcționarea radarului militar de la Cârcea, obiectiv esențial pentru supravegherea aeriană.
Potrivit ministrului, ansamblul Satina Park:
-
nu respectă regimul de înălțime stabilit prin avizele inițiale;
-
este amplasat la o distanță problematică față de depozite de muniție;
-
a primit inițial aviz negativ din partea MApN, care ar fi fost transformat ulterior într-un aviz favorabil în doar câteva săptămâni.
„Analizăm toate variantele juridice pentru a reveni cât mai rapid la situația inițială. Este foarte posibil să mergem în instanță”, a declarat ministrul, subliniind gravitatea situației.
Ministerul Apărării, Ministerul Apararii Nationale, a anunțat că documentația completă este în analiză, iar eventualele responsabilități vor fi stabilite inclusiv pe linie penală sau administrativă.
Scandalul a generat o reacție rapidă din partea primarului municipiului Craiova, Lia Olguta Vasilescu. Aceasta a susținut public că zona respectivă este deja una cu numeroase construcții înalte, inclusiv pe terenuri care au aparținut anterior chiar MApN.
„Dacă Ministerul Apărării a transferat terenuri pentru construcții de blocuri cu 10 etaje, nu văd de ce Satina Park, cu 9 etaje, ar fi o problemă”, a transmis edilul într-o postare pe rețelele sociale.
Declarația a mutat discuția într-o zonă și mai sensibilă: cine poartă responsabilitatea pentru schimbarea avizelor și pentru lipsa unei viziuni coerente asupra dezvoltării urbane în proximitatea unor obiective militare strategice?
Ansamblul rezidențial este dezvoltat de Satina Park SRL, o firmă din Craiova care îi are ca asociați pe:
-
Sorin Virgiliu Vișinescu – 65%;
-
Marian Prioteasa – 35%.
Administratorul societății este Daniel Lazăr. Deși compania există oficial din 2020, datele financiare sunt surprinzător de subțiri pentru un proiect imobiliar de asemenea amploare. În 2024, firma a raportat venituri de aproximativ 317.000 de lei și cheltuieli similare, fără informații clare despre numărul de angajați sau sursele reale de finanțare.
Această lipsă de transparență a alimentat suspiciunile legate de structura reală a investiției și de rețeaua de interese din spatele proiectului.
Pentru cei care urmăresc istoria marilor afaceri românești, numele Sorin Vișinescu nu este deloc nou. Supranumit de presă „regele duty-free-urilor”, acesta a reușit, timp de peste un deceniu, să controleze o rețea vastă de magazine duty-free în punctele de frontieră ale României.
Performanța sa a fost cu atât mai notabilă cu cât:
-
a traversat toate guvernările post-decembriste, de la CDR la PSD și PNL;
-
a continuat să opereze inclusiv în perioada preaderării și postaderării României la UE, când multe astfel de afaceri au fost închise.
Această continuitate a alimentat percepția că Vișinescu a beneficiat de protecție politică la cel mai înalt nivel.
Numele lui Vișinescu apare în numeroase dosare și investigații jurnalistice legate de:
-
Pădurea Băneasa;
-
retrocedări de sute de hectare de terenuri agricole și livezi în Popești-Leordeni;
-
tranzacții imobiliare controversate în Craiova, orașul său natal.
Un mecanism frecvent invocat: cumpărarea de drepturi litigioase prin interpuși, urmată de retrocedări „în compensare” pe terenuri extrem de valoroase din intravilanul marilor orașe.
În 2007, în timpul guvernării conduse de Călin Popescu-Tăriceanu, una dintre firmele lui Vișinescu a primit concesiunea zăcământului de la Arșița Bacău, estimat la peste 130 de milioane de metri cubi de gaze naturale și sute de mii de tone de țiței.
De asemenea, companii apropiate lui Vișinescu au închiriat sau utilizat clădiri de patrimoniu ale statului, precum imobilul Sahia Film din zona zero a Capitalei, unde ulterior au apărut tentative de preluare a controlului asupra activelor.
Un episod aparte îl reprezintă tranzacția imobiliară dintre Sorin Vișinescu și Paul Philippe al Romaniei. În perioada în care prințul se afla în litigiu cu statul și avea dificultăți financiare, Vișinescu a cumpărat de la acesta un drept litigios pentru un teren din cartierul Primăverii.
Prețul plătit – aproximativ 100.000 de euro – ar fi fost mult sub valoarea reală a terenului, estimată la peste 2,5 milioane de euro. Ulterior, relația dintre cei doi s-a deteriorat, iar Vișinescu a deschis un proces împotriva cuplului princiar în 2022.
Cazul Satina Park nu este doar despre un radar obturat de blocuri prea înalte. Este despre un model de dezvoltare în care:
-
avizele se schimbă rapid și netransparent;
-
administrațiile locale și centrale pasează responsabilitatea;
-
interesele imobiliare ajung să concureze direct cu securitatea națională.
Pentru Sorin Vișinescu, acest nou scandal se adaugă unei liste deja impresionante de controverse. Pentru statul român, miza este mult mai mare: credibilitatea instituțiilor și capacitatea lor de a proteja interesul public în fața marilor jucători economici.
Rămâne de văzut dacă demersurile anunțate de Ministerul Apărării vor duce la oprirea sau modificarea proiectului și dacă acest caz va marca un punct de cotitură într-o istorie lungă a compromisurilor dintre afaceri, politică și stat.
