Dosarul „Las Vegas”, în care procurorii DIICOT acuză membri ai unor clanuri cunoscute de constituire de grup infracțional organizat, șantaj și violențe în lanțul de cazinouri Las Vegas, a rămas blocat aproape doi ani în procedura de cameră preliminară.
Deși legea prevede un termen de 60 de zile pentru această etapă, cauza s-a aflat pe masa instanțelor din noiembrie 2023 până în februarie 2026, fără ca judecata pe fond să înceapă.
După un an și jumătate de amânări la Curtea de Apel București (CAB) și încă patru luni la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), dosarul a fost restituit definitiv la DIICOT pentru refacerea unor acuzații esențiale. Specialiștii consultați de jurnaliști avertizează că, în aceste condiții, prescripția faptelor este foarte probabilă înainte de o sentință definitivă.
Cazul vizează rețeaua de cazinouri „Las Vegas”, controlată de frații Mihăiță „Polonezu” și Sorin Doroftei. Procurorii DIICOT susțin că aceștia ar fi coordonat o structură informală de „pază internă” care intervenea atunci când jucători câștigau sume importante.
Potrivit rechizitoriului, în astfel de situații, angajații ar fi recurs la:
-
amenințări,
-
șantaj,
-
acte de violență fizică,
-
presiuni psihologice,
pentru a împiedica plata câștigurilor sau pentru a forța „negocieri” în defavoarea clienților.
În dosar sunt implicate 85 de persoane: 70 de inculpați, 11 părți vătămate și 4 societăți comerciale. Printre inculpați se regăsesc membri ai clanurilor Feraru și Corduneanu, dar și persoane cunoscute în mediul interlop.
Camera preliminară este etapa procesuală în care judecătorul verifică legalitatea rechizitoriului și a probelor. Legea stabilește un termen scurt pentru această procedură.
În cazul „Las Vegas”, însă:
-
Noiembrie 2023 – dosarul intră la Curtea de Apel București.
-
Iunie 2024 – februarie 2025: cinci amânări invocând lipsa apărătorilor.
-
Februarie – august 2025: șase amânări succesive pentru pronunțare.
-
11 august 2025: CAB restituie dosarul la DIICOT.
-
Încă patru luni de contestații la ÎCCJ.
-
Februarie 2026: Curtea Supremă menține soluția de restituire.
În total, aproape doi ani fără ca procesul propriu-zis să înceapă.
Juriști consultați de presă susțin că invocarea repetată a lipsei apărării este un mecanism frecvent utilizat pentru tergiversarea cauzelor complexe.
Curtea de Apel București a admis parțial excepțiile inculpaților, considerând că acuzația de constituire de grup infracțional organizat nu este suficient de clar și detaliat formulată.
Judecătorii au cerut DIICOT să precizeze:
-
data exactă a constituirii grupului;
-
structura și ierarhia acestuia;
-
programul infracțional;
-
elementele de stabilitate în timp;
-
momentul epuizării infracțiunii.
Pentru celelalte fapte – șantaj, loviri și alte violențe – instanța a apreciat că rechizitoriul este legal întocmit.
În plus, au fost anulate unele probe, inclusiv analize financiare efectuate de persoane despre care instanța a apreciat că nu aveau competență legală.
După decizia definitivă a ÎCCJ, dosarul a fost restituit la DIICOT pentru refacerea acuzațiilor privind grupul infracțional organizat.
Aceasta presupune:
-
reformularea rechizitoriului;
-
eventual completarea urmăririi penale;
-
o nouă trimitere în judecată;
-
reluarea camerei preliminare;
-
abia apoi judecata pe fond.
În aceste condiții, specialiștii spun că faptele riscă să se prescrie înainte de o hotărâre definitivă, mai ales că multe dintre acuzații au termene de prescripție de 3–4 ani.
În timpul anchetei, pe numele lui Mihăiță Doroftei a fost emis un mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile, însă acesta nu a fost pus în aplicare, deoarece inculpatul a părăsit România.
În prezent, Doroftei este dat în urmărire generală.
Rechizitoriul DIICOT include descrieri detaliate ale unor agresiuni surprinse de camerele de supraveghere.
Într-un caz din București, trei inculpați ar fi lovit repetat un client, inclusiv cu pumnii și picioarele, inclusiv în zona capului, până aproape de pierderea cunoștinței.
Procurorii susțin că liderul rețelei nu ar fi reproșat agresiunea în sine, ci faptul că aceasta a avut loc într-o zonă monitorizată video.
Într-un alt episod, interceptări telefonice arată discuții despre agresarea unui client care „comenta prea mult”, cu expresii precum „sparge-i dinții” sau „mutilează-l”.
Procurorii susțin că un jucător care ar fi câștigat peste 600.000 de lei ar fi fost intimidat să renunțe la bani. Martorii ar fi declarat că au fost avertizați că patronii ar putea trimite persoane periculoase după ei.
Rechizitoriul descrie un mecanism prin care câștigătorii ar fi fost informați că „aparatul s-a stricat” sau că plata nu poate fi efectuată, iar în cazul insistenței ar fi intervenit persoane cu rol de intimidare.
O investigație de presă publicată anterior a arătat că unul dintre frații Doroftei deține 16 proprietăți în Dubai. Acesta a susținut că investițiile sunt legale și realizate anterior începerii anchetei.
De asemenea, anchete jurnalistice independente au documentat legături comerciale între rețeaua Las Vegas și frații Andrew și Tristan Tate, prin acorduri de împărțire a profitului în mai multe sucursale. Reprezentanții Las Vegas au respins acuzațiile.
Cazul „Las Vegas” ridică întrebări majore privind eficiența sistemului judiciar în dosare complexe de criminalitate organizată.
După:
-
doi ani de cameră preliminară,
-
anularea unor probe,
-
restituirea rechizitoriului,
-
un inculpat principal dispărut,
procesul nu a început nici măcar pe fond.
În acest context, riscul prescripției planează asupra mai multor fapte, ceea ce ar putea duce la închiderea cauzei fără o hotărâre definitivă pe fondul acuzațiilor.
Pentru un dosar care implică acuzații grave de violență, șantaj și grup infracțional organizat, întârzierea procedurilor ridică semne de întrebare serioase privind capacitatea sistemului de a livra justiție într-un termen rezonabil.
Sursă: G4Media
Sursa foto: Cristian Andrei Leonte / Info Sud-Est
