Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a pronunțat o decizie cu impact semnificativ asupra sistemului judiciar din România, stabilind că toți magistrații aflați în activitate în perioada 2018–2022 au dreptul la acordarea sporului SIIJ de 2% din salariu pe zi. Decizia vine în contextul unor controverse juridice și financiare privind modul de aplicare a acestui beneficiu salarial și are implicații directe asupra veniturilor magistraților, dar și asupra bugetului public.
Hotărârea a fost adoptată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, la solicitarea Curții de Apel București, și urmărește eliminarea discriminării între magistrați în ceea ce privește acordarea acestui spor.
Sporul SIIJ (Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție) reprezintă un beneficiu salarial acordat inițial procurorilor care activau în cadrul acestei structuri speciale. Valoarea acestuia este de 2% din salariul de bază pentru fiecare zi lucrată, ceea ce înseamnă un impact financiar considerabil asupra veniturilor lunare.
Prin decizia ÎCCJ din 2026, acest spor nu mai este rezervat doar procurorilor SIIJ, ci se extinde la:
- toți judecătorii și procurorii activi
- care au lucrat în perioada 2018–2022
- indiferent dacă au făcut sau nu parte din SIIJ
Motivul invocat de instanța supremă: respectarea principiului egalității și eliminarea discriminării salariale în cadrul aceleiași categorii profesionale.
Potrivit surselor din sistemul judiciar, decizia stabilește două aspecte esențiale:
- Sporul SIIJ se acordă tuturor magistraților activi în perioada 2018–2022
- Plata este limitată strict la perioada de funcționare a SIIJ, fără extindere automată pentru viitor
Această interpretare vine în continuarea unei decizii anterioare din 2023, care acorda sporul doar magistraților cu:
- minimum 18 ani vechime
- grad profesional de Curte de Apel
Noua decizie extinde dreptul la toți magistrații, eliminând criteriile restrictive.
Aplicarea acestei decizii poate genera plăți retroactive semnificative pentru magistrați. În funcție de salariul de bază și perioada lucrată, sumele pot ajunge la zeci sau chiar sute de mii de lei per magistrat.
Impactul bugetar total este dificil de estimat în acest moment, însă:
- numărul beneficiarilor este de ordinul miilor
- perioada vizată este de 4 ani
- procentul aplicat este de 2% pe zi
Aceste elemente indică un potențial efort bugetar major pentru statul român.
Un aspect esențial al hotărârii ÎCCJ este respingerea solicitării Curții de Apel București privind includerea sporului SIIJ în indemnizația de bază.
Aceasta înseamnă că:
- sporul nu devine parte permanentă a salariului
- nu se aplică automat pentru perioada de după 2022
- rămâne un beneficiu temporar, legat de contextul SIIJ
Această decizie limitează impactul pe termen lung asupra sistemului de salarizare al magistraților.
Situația devine și mai complexă în contextul unui ordin emis în martie 2026 de președinta ÎCCJ, judecătoarea Lia Savonea.
Prin acest ordin:
- sporul de 2% pe zi a fost inclus în indemnizația de bază
- pentru magistrații care îndeplineau condițiile de vechime și grad
Aceasta înseamnă că, în practică, unii magistrați continuă să beneficieze de acest spor și după 2022, ceea ce ridică întrebări privind:
- compatibilitatea cu decizia ÎCCJ
- legalitatea aplicării pe termen lung
- uniformitatea tratamentului salarial
Clarificările finale vor veni odată cu publicarea deciziei în Monitorul Oficial.
Decizia ÎCCJ a fost determinată de două întrebări esențiale adresate de Curtea de Apel București:
- Poate fi justificată acordarea diferențiată a unor drepturi salariale între magistrați, fără diferențe obiective?
- Este sporul SIIJ parte a indemnizației de bază sau un beneficiu individualizat?
Răspunsul ÎCCJ a fost clar:
- diferențele salariale nejustificate pot constitui discriminare
- sporul nu este un element permanent al salariului
Această interpretare se bazează pe:
- jurisprudența Curții Constituționale
- Carta Drepturilor Fundamentale a UE
- Convenția Europeană a Drepturilor Omului
Decizia ÎCCJ este considerată de mulți magistrați drept o victorie în lupta pentru egalitate salarială.
Totuși, există și critici:
- impactul bugetar ridicat
- lipsa de predictibilitate legislativă
- precedentul creat pentru alte categorii profesionale
De asemenea, decizia poate genera un val de cereri în instanță pentru recalcularea salariilor și plata diferențelor.
SIIJ a funcționat între 2018 și 2022, fiind una dintre cele mai controversate structuri din sistemul judiciar.
Desființarea sa nu a încheiat însă disputele legate de:
- legalitatea beneficiilor acordate
- tratamentul diferențiat între magistrați
- interpretarea legislației salariale
Decizia ÎCCJ din 2026 vine tocmai pentru a clarifica aceste aspecte.
