Un nou scandal izbucnește la Centrala Nuclearoelectrică (CNE) de la Cernavodă. Potrivit unei investigații realizate de G4Media.ro, peste 300 de persoane pensionate în 2024 ar fi fost reangajate în cadrul Nuclearelectrica, fără concurs, pe aceleași funcții, cumulând astfel pensia cu salariul din bani publici.
Surse din cadrul centralei susțin că aceste reangajări masive au fost făcute printr-un protocol intern încheiat între directorul general al CNE, Cosmin Ghiță, și liderul de sindicat Dorel Liviu Baranga. Acesta din urmă confirmă existența reangajărilor, dar afirmă că numărul real al persoanelor reangajate este de aproximativ 80-100.
„Dacă acești specialiști ar fi părăsit definitiv activitatea, ar fi fost afectată securitatea nucleară a României”, susține Baranga, justificând astfel decizia.
Sursele G4Media.ro detaliază cum a funcționat acest mecanism: în 2024, mulți dintre angajații CNE, inclusiv directori, ingineri șefi, șefi de servicii și personal administrativ, s-au pensionat anticipat, profitând de prevederile mai favorabile ale legislației anterioare intrării în vigoare a noii legi a pensiilor din septembrie 2024.
După obținerea deciziilor de pensionare, și-au suspendat temporar pensiile în lipsa unui cadru legal clar care să le permită reangajarea. În 2025, prin renegocierea Contractului Colectiv de Muncă (CCM), a fost deschisă posibilitatea reangajării acestora pe aceleași funcții, fără organizarea unor concursuri publice și fără transparență.
Unele contracte au fost încheiate pe perioadă determinată de un an, dar în multe cazuri s-au semnat contracte pe durată nedeterminată.
Reangajările fără concurs au permis cumularea pensiei cu salariul, ceea ce a generat cheltuieli suplimentare importante din fondurile publice. Unii dintre cei reangajați sunt licențiați ai Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN), cu salarii de zeci de mii de lei și pensii lunare care depășesc 20.000-30.000 lei.
Surse interne din CNE critică dur aceste privilegii: „Este o sfidare completă a celor care muncesc onest. Dacă cineva alege să se pensioneze, să respecte acest statut. Dacă dorește să continue activitatea, să renunțe la pensie și să acumuleze puncte suplimentare pentru pensia viitoare, așa cum cere bunul simț și legea”.
În apărarea acestor reangajări, liderul de sindicat Dorel Baranga susține că lipsa personalului calificat ar fi pus în pericol securitatea nucleară a României, în contextul în care centrala de la Cernavodă derulează noi investiții importante.
„Toți cei reangajați sunt specialiști de înaltă calificare, care puteau pleca oricând în străinătate, inclusiv în state arabe, unde ar fi primit salarii de peste două ori mai mari decât la CNE”, afirmă Baranga.
Acesta adaugă că procedura a fost legală, întrucât dreptul la muncă este garantat prin Constituție, iar legislația permite cumulul pensiei cu salariul.
Decizia de reangajare a fost posibilă după renegocierea Contractului Colectiv de Muncă semnat între directorul general Cosmin Ghiță și liderul sindical Dorel Baranga. În forma anterioară, CCM prevedea posibilitatea reangajării doar pentru angajații deținători de licență CNCAN.
Prin noul protocol intern, această facilitate a fost extinsă pentru mai multe categorii de personal, fără organizarea de concursuri publice, iar contractele de muncă au fost încheiate direct.
„Situația conturează un sistem extins de reîncadrări preferențiale, mascate administrativ, care generează costuri uriașe pentru bugetul de stat”, susține sursa G4Media.ro.
Sursele G4Media.ro susțin că situații similare de reangajări în masă, după pensionare, s-ar fi produs și la alte filiale ale Societății Naționale Nuclearelectrica. Dacă aceste informații se confirmă, fenomenul ar putea fi de o amploare națională, punând o presiune suplimentară pe cheltuielile publice.
Fenomenul cumulului pensiei cu salariul la stat a fost deseori criticat, fiind perceput ca un mecanism prin care bugetul public este împovărat suplimentar. În timp ce o parte din angajații activi contribuie normal la sistemul de pensii, alții beneficiază simultan de pensii mari și salarii consistente din fonduri publice.
Această practică alimentează și mai mult deficitul bugetar deja cronicizat al României, într-un context în care Comisia Europeană pune presiune pe Guvern pentru reducerea deficitului excesiv.
În prezent, legislația permite cumularea pensiei cu salariul, cu excepția unor funcții publice de conducere sau de demnitate publică. Pentru restul categoriilor, nu există interdicții clare, fapt care a fost exploatat la maximum în cadrul CNE Cernavodă.
În viitoarea reformă a pensiilor, autoritățile discută deja posibilitatea limitării cumulului de venituri în sectorul public, tocmai pentru a preveni astfel de cazuri de cumul disproporționat.
Până la publicarea articolului, Biroul de Presă al CNE nu a transmis un punct de vedere oficial. Reporterii au trimis o solicitare pentru clarificarea numărului exact al persoanelor reangajate, a procedurilor aplicate și a criteriilor prin care s-a decis reangajarea lor fără concurs.
Cazul reangajărilor de la Cernavodă scoate la iveală un precedent sensibil, care poate fi replicat și în alte instituții ale statului, generând costuri uriașe și inechitate între angajații activi și cei reangajați după pensionare.
Lipsa transparenței, lipsa concursurilor publice și utilizarea unor protocoale interne pentru ocuparea unor funcții cheie într-un sector strategic precum cel nuclear ar trebui să fie tratate cu maximă atenție de autoritățile de reglementare.
