PRIAevents și Consiliul Concurenței organizează pe 23 iulie 2024, la ARCUB, strada Lipscani 84-90, de la ora 9:30, evenimentul Pria Competition in HealthCare. Acesta este singurul eveniment anual de amploare dedicat discutării celor mai importante teme de concurență în sectorul sănătății din România.
Politicile concurențiale sunt esențiale pentru asigurarea unui mediu economic sănătos, stimulând eficiența, inovația și reducerea prețurilor. Consiliul Concurenței joacă un rol crucial în menținerea acestui mediu competitiv, iar acest eveniment subliniază importanța cunoașterii și aplicării acestor politici, mai ales în sectorul sănătății.
Temele principale ale conferinței includ:
Piața pharma în 2024
Piața asigurărilor de sănătate în România
Piața spitalelor private: Investiții noi, fuziuni și achiziții 2024
Aspecte concurențiale privind dezvoltarea produselor specifice (vaccinuri, medicamente, suplimente alimentare, dezinfectanți, măști și dispozitive medicale)
Achiziții publice și licitații în healthcare: Caiete de sarcini
Concurența în piața farmaceutică din România: Prețuri, M&A, medicamente inovatoare și generice
Rolul respectării normelor concurențiale pentru asigurarea accesului pacienților din UE la medicamente inovatoare și la prețuri accesibile
Cooperarea dintre autoritățile de concurență și alte agenții pentru politici eficiente în sectorul farmaceutic
Măsuri împotriva concentrărilor economice și antitrust
Viziunea și rolul consultanților în aspectele concurențiale din piața pharma
Propuneri din mediul de afaceri și exemple din alte țări membre UE
Studii de caz, analize și noutăți legislative
Parteneriat Public-Privat
Printre invitații speciali se numără:
Prof. Dr. Alexandru Rafila – Ministrul Sănătății
Dan Virgil Pascu – Vicepreședinte, Consiliul Concurenței
Conf. Dr. Diana Păun – Consilier Prezidențial, Administrația Prezidențială
Larisa Mezinu-Balan – Vicepreședinte, CNAS
Conf. Dr. Carmen Orban – Consilier de Stat al Prim-Ministrului României
Tudor Nacev – Head of Pharma Consultancy, GNP, Guia Naghi și Partenerii
Dragoș Damian – CEO, Terapia
Laurențiu Mihai – General Manager, OSMR
Gerald Flintoacă-Filip – Secretar General, PRISA
Moderatorul evenimentului va fi Raluca Voivozeanu, CEO PRIAevents.
Participanții la PRIA Competition in HealthCare vor avea oportunitatea de a afla noutăți legislative, de a participa la analize de înalt nivel și studii de caz relevante pentru sectorul farmaceutic și sănătate din România. Evenimentul facilitează schimbul de opinii și experiențe între profesioniști și oferă perspective valoroase asupra modului în care consultanții juridici și asociațiile din industrie pot sprijini companiile.
PRIA Competition in HealthCare este parte a seriei de evenimente de succes organizate de PRIAevents în România și Republica Moldova. Pentru detalii suplimentare și confirmarea participării, accesați www.priaevents.ro sau trimiteți un email la office@priaevents.ro.
Nu ratați această ocazie de a vă informa și de a vă conecta cu liderii din domeniu!
PRIAevents și Consiliul Concurenței vă invită la Pria Competition in HealthCare 2024
Într-o descoperire cutremurătoare, o fată de 13 ani, rezidentă a centrului Cireșarii din Sectorul 5, a fost găsită într-o clădire abandonată. Fata se teme să se întoarcă în centru după ce a fost victima unui abuz în cadrul DGASPC Sector 5. Această situație a fost semnalată de activistul civic Visinel Balan, care a subliniat necesitatea unei intervenții rapide și eficiente din partea autorităților.
În fața acestei situații critice, Visinel Balan a luat inițiativa de a contacta direct Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalității de Șanse, reprezentat de doamna Natalia Intotero, și Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, condusă de domnul Petru Rareș Achiriloaie. Din păcate, până acum, răspunsurile din partea acestor instituții au fost tăcute.
Balan a solicitat o intervenție imediată pentru a asigura siguranța și protecția fetiței, subliniind că este esențial să se acționeze rapid pentru a preveni orice formă de recidivă sau retraumatizare. Situația extrem de sensibilă necesită o intervenție promptă și categorică din partea autorităților competente.
Visinel Balan a exprimat îngrijorarea profundă cu privire la modul în care copiii abandonați, aflați în grija statului, sunt tratați. Dacă un director general al unei instituții precum Direcția de Protecția Copilului nu este capabil să ofere informațiile solicitate de urgență, atunci cu siguranță există o problemă gravă de gestionare a acestor situații delicate.
Este de neînțeles cum un ministru al Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse poate să trateze cu atâta nepăsare situația disperată a acestor copii, sugerând că ar trebui să fi apelat la numărul de urgență 112. Este responsabilitatea statului să asigure protecția celor mai vulnerabili membri ai societății, inclusiv a copiilor abandonați și aflați în sistemul de protecție a copilului.
Este imperativ să se ia măsuri imediate pentru a remedia această situație și pentru a asigura că copiii abandonați sunt tratați cu respect, îngrijire și compasiune. Este timpul ca autoritățile să se implice activ și să ofere soluții reale pentru acești copii lipsiți de apărare.
Această situație este un apel disperat pentru ajutor și protecție. Autoritățile competente trebuie să acționeze fără întârziere pentru a asigura siguranța și bunăstarea celor mai vulnerabili membri ai societății noastre. Este o datorie morală și legală să protejăm copiii și să le oferim un mediu sigur și grijuliu în care să crească.
VIȘINEL Bălan: Apel pentru protecția copiilor. Fată de 13 ani găsită într-o clădire abandonată după ce a fost abuzată în cadrul DGASPC Sector 5
Curtea de Apel Oradea a decis pe 11 iulie, printr-o hotărâre definitivă, să înceteze procesul penal împotriva lui Vasile Sălăjan, fostul medic primar și șef al Serviciului de Expertiză Medicală din cadrul Casei Județene de Pensii Bihor. În perioada 11 mai – 15 iunie 2015, Sălăjan a fost acuzat de procurorii anticorupție că a primit mită de 491 de ori, dar a scăpat de o eventuală condamnare deoarece fapta s-a prescris, potrivit sentinței de pe portalul instanțelor, scrie G4Media.
Vasile Sălăjan a fost acuzat de procurorii DNA că a primit sume de bani și alte foloase necuvenite pentru a încadra diverse persoane într-un grad de invaliditate, pentru a efectua revizuiri medicale și pentru a emite decizii medicale asupra capacității de muncă. În total, Sălăjan ar fi primit 90.370 lei, 17.760 euro, 100 dolari americani, 20 de litri de alcool dublu distilat din fructe (palincă) și două pachete de cafea marca Lavazza de 250 grame fiecare.
Decizie DEFINITIVĂ! Procesul de luare de mită al lui Vasile Sălăjan, fostul șef de la Expertiză Medicală Bihor, oprit de prescripție. Foto: digi 24
Pe 12 septembrie 2023, medicul Vasile Sălăjan, acum pensionar, a solicitat instanței să constate că faptele de care este acuzat s-au prescris. Judecătorii au admis cererea, constatând că termenul de prescripție a fost depășit și, astfel, procesul penal a încetat.
Cu toate acestea, Curtea de Apel Oradea a menținut hotărârea Tribunalului Satu Mare privind recuperarea sumelor primite ca mită de fostul șef al Serviciului de Expertiză Medicală. Magistrații au stabilit că Vasile Sălăjan trebuie să returneze 68.750 lei și 17.410 euro, sumă confiscată de la acesta.
Acest caz atrage atenția asupra vulnerabilităților sistemului judiciar românesc, în special în ceea ce privește prescripția faptelor de corupție. Faptul că Sălăjan a scăpat de pedeapsa penală ridică întrebări despre eficiența luptei împotriva corupției și despre măsurile necesare pentru a preveni astfel de situații în viitor. Este esențial ca legislația să fie revizuită pentru a se asigura că cei care comit acte de corupție sunt trași la răspundere, chiar și după trecerea unui anumit interval de timp.
Deși Vasile Sălăjan a scăpat de închisoare prin prisma prescrierii faptelor, decizia de a confisca mita primită arată un pas înainte în recuperarea prejudiciilor cauzate de corupție. Cu toate acestea, rămân multe de făcut pentru a îmbunătăți sistemul judiciar și a asigura că justiția este servită în toate cazurile de corupție.
Decizie DEFINITIVĂ! Procesul de luare de mită al lui Vasile Sălăjan, fostul șef de la Expertiză Medicală Bihor, oprit de prescripție
Mai mulți pensionari speciali din Justiție – foști polițiști, judecători și procurori, cu vârste între 50 și 55 de ani – s-au reîntors în câmpul muncii pentru a fi numiți sau aleși în funcții de conducere/reprezentare în sistemul public.
Cumulul pensie-salariu le aduce în unele situații venituri de peste 10.000 de euro lunar. Informațiile provin din declarațiile de avere depuse luna trecută pe site-ul Agenției Naționale de Integritate. În jurul multora dintre aceștia au circulat controverse legate de parcursul lor profesional, scrie G4Media.
Silviu Gabriel Barbu (53 de ani) a fost judecător până în 2020. După pensionare, a fost numit secretar de stat – șef al Corpului de control al prim-ministrului de către fostul premier Florin Câțu. Din ianuarie 2024, este președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie. În calitate de șef la Corpul de control, a încasat 116.995 lei (circa 9.800 lei lunar), iar, ca pensionar, 273.318 lei (aproape 23.000 de lei lunar).
Mariana Alexandru, fost procuror DNA cu funcție de conducere, s-a pensionat în 2014. În prezent, este șef birou la DIICOT – Structura centrală, unde anul trecut a încasat 291.432 lei net (24.300 lei lunar). De asemenea, primește pensie de la Casa Națională de Pensii Publice de 338.287 lei (28.200 lei lunar) și pensie de serviciu de 269.096 lei (22.400 lei lunar).
Gheorghe Cornescu a fost procuror militar șef adjunct la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. După pensionare, a revenit în sistem ca procuror la Secția Specială de Investigare a Infracțiunilor comise de magistrați. În 2023, a încasat suma de 310.239 lei, pensia fiind de 424.632 lei, totalizând o medie de circa 61.000 lei lunar.
Nelu Ciobanu (57 de ani) și George Cătălin Șerban (52 de ani) sunt secretari de stat în Ministerul Justiției. În 2023, Ciobanu a încasat de la MJ suma de 104.897 lei și, ca „Drepturi de pensie, inclusiv drepturi acordate prin hotărâri judecătorești”, 1,17 milioane lei. Șerban a avut un venit de 142.194 lei de la MJ și pensie de 355.259 lei (aproape 30.000 de lei lunar).
Florin Bălăceanu este consilier al Ministrului Justiției, cu un venit de 85.994 lei pe anul 2023 și pensie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne de 150.000 de lei.
Procedura de pensionare și reîncadrare a acestor magistrați a ridicat numeroase semne de întrebare și a generat critici legate de moralitatea și etica cumulului pensie-salariu. Criticii subliniază că astfel de practici nu doar că împovărează bugetul public, dar și ridică suspiciuni legate de integritatea sistemului de justiție și de gestionarea resurselor umane în sectorul public.
În ciuda mai multor tentative ale partidelor politice, intenția de a interzice cumulul pensiei cu salariul la stat a fost declarată neconstituțională. Date recente arată că, în aprilie 2024, pensia medie a unui fost magistrat era de 24.000 de lei, cu circa 3.000 de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Cazurile prezentate reflectă o realitate controversată în sistemul de justiție românesc, unde pensionarii speciali reîntorși în funcții publice beneficiază de venituri considerabile din cumulul pensiei cu salariul. Această situație a generat dezbateri aprinse și a adus în prim-plan necesitatea unor reforme legislative care să asigure echitatea și transparența în gestionarea resurselor publice.
Pensionarii speciali din Justiție, reveniți în sistemul public și numiți șefi polițiști, judecători și procurori. Venituri de peste 10.000 lei pe lună
Sindicaliștii din Ministerul Afacerilor Externe (MAE) au adresat miercuri o scrisoare deschisă ministrului Luminița Odobescu, cerând explicații pentru numirea medicului ginecolog Bianca Gavriliță în funcția de consul general al României la Bilbao. Acest caz a fost prezentat pe larg de Libertatea, generând controverse și indignare în rândul diplomaților de carieră.
În scrisoarea deschisă, citată de News.ro, grupa sindicală din MAE, parte a Sindicatului SCUT pentru Administraţia Publică, solicită ca ministrul să facă publice următoarele informații:
Motivarea comisiei din cadrul MAE, constituită din secretarii de stat Daniela Grigore-Gîtman, Janina Sitaru, Traian Hristea, secretarul general Lucreţia Tănase şi directorul general Irina-Felicia Marin, pentru propunerea numirii Biancăi Gavriliță.
Criteriile de selecție aplicate în cadrul procedurii declanșate de MAE la 1 martie 2024, conform anunțului publicat pe site-ul ministerului, care ar justifica alegerea acesteia în detrimentul candidaților cu statut de personal diplomatic și consular de carieră.
Respectarea prevederilor Statutului Corpului Diplomatic şi Consular al României, în special condiția de a nu face parte din partide politice, conform art. 17 alin. (1) lit. g).
Sindicaliștii acuză „politizarea domeniului consular” prin această numire, subliniind apartenența politică recentă a Biancăi Gavriliță la PSD. Aceștia consideră că demisia acesteia din partid cu doar o săptămână înainte de numire demonstrează politizarea și sfidează profesioniștii de carieră din instituție.
„Apartenenţa doamnei Gavriliţă la formaţiunea politică din care a demisionat «cu o săptămână înainte», după cum chiar domnia sa declară public în interviu, demonstrează indubitabil politizarea domeniului consular şi o sfidare grosolană la adresa tuturor profesioniştilor de carieră din instituţia pe care o conduceţi şi care încă se doreşte a fi de elită”, se arată într-un comunicat transmis de Cartel Alfa.
Sindicaliștii denunță această numire drept „o umilire publică la adresa profesioniştilor din diplomaţie”, care şi-au clădit carierele cu restricţii, studii solide, programe de formare continuă, examene şi concursuri multiple. Aceștia susțin că această numire subminează eforturile și munca depusă de profesioniștii de carieră din diplomație, precizează sindicaliștii MAE.
Libertatea a relatat pe 12 iulie că Guvernul Ciolacu a aprobat în ședința din 4 iulie 2024 nouă hotărâri vizând desemnarea de consuli generali, printre care și Bianca Gavriliță. Pentru numirea într-o funcție de consul este obligatoriu ca persoana în cauză să nu fie membră a vreunui partid politic.
Bianca Gavriliță a declarat pentru Libertatea: „Am demisia dată cu o săptămână înainte de a mă înscrie. Am demisionat atât din funcția de președinte al organizației de femei a PSD Timiș, cât și din funcția de membru al PSD. Știam că trebuie să renunț”.
Bianca Gavriliță a susținut că există o legătură între medicină și diplomație, afirmând că ambele domenii implică lucrul cu oamenii și gestionarea emoțiilor și nevoilor acestora. „Atât medicina, cât și postura aceasta de consul general presupun să lucrezi cu oamenii și cu nevoile lor, să știi să le gestionezi emoțiile, sentimentele, nevoile”, a declarat Gavriliță.
Aceasta a menționat că intenționează să urmeze un curs de limba spaniolă pentru a se apropia cât mai mult de noul său rol, deși nu vorbește fluent această limbă în prezent.
Medic ginecolog, numit în funcția de consul la Bilbao. Reacția sindicaliștilor din MAE: „O umilire publică”
Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat miercuri pe fostul primar PSD din Sectorul 1, Daniel Tudorache, la 3 ani și jumătate de închisoare în „dosarul diamantelor”. Decizia nu este definitivă.
Tudorache a fost condamnat pentru spălare de bani și achitat pentru complicitate la trafic de influență. Soția sa, Adina Tudorache, a fost achitată în dosar. Curtea Supremă a decis și confiscarea sumei de 56.820 lei, dobândită prin săvârșirea infracțiunii, precizează G4Media.
De remarcat este faptul că instanța a decis ca familia Tudorache să păstreze bijuteriile și pietrele prețioase evaluate la 2 milioane de euro, despre care procurorii DNA susțineau că ar fi fost obținute ilegal.
Fostul edil PSD din Sectorul 1 a fost acuzat de DNA de spălare de bani și complicitate la trafic de influență. Mitele primite de Ion Niță, un apropiat al lui Tudorache, ar fi ajuns și la fostul primar.
Procurorii au susținut că, în perioada septembrie 2016 – mai 2017, Ion Niță ar fi încasat un comision de 10% din valoarea contractului pe care Bogdan Șovar, patronul firmei de pază Tiger Security, îl avea cu Protecția Copilului Sector 1.
„Inculpatul Niță Ion a fost sprijinit de inculpatul Tudorache Daniel, la acel moment primar al Sectorului 1, care i-a întărit martorului Șovar Constantin Bogdan, cu prilejul a două întâlniri, convingerea că inculpatul Niță este trimisul său și că trebuie să țină legătura cu acesta pentru buna desfășurare a contractului”, arată DNA.
Procurorii au găsit 258 de bijuterii la percheziții, la menajera familiei Tudorache, Ștefana „Fana” Jurowska. Adina Tudorache a susținut că ținea bijuteriile în casa menajerei de teama hoților.
După expertiză, procurorii au constatat că cele 258 de bijuterii valorează 2 milioane de euro (9.784.295 lei). Cea mai scumpă bijuterie este un diamant turc pentru care procurorii au găsit o factură fiscală din 31 decembrie 2017, emisă de Cara Jewellers FZCO – Dubai, în valoare de 836.000 AED (190.000 euro).
Constanța Tudorache a susținut că avea bani și diamante de la o prietenă foarte bună a mamei sale, „o cântăreață rusoaică, care a plecat în Rusia înainte de 1989” și de la tatăl ei, „care era prieten cu foarte mulți pictori care i-au dăruit tablouri, pe care le-a vândut”
Minuta ședinței:
„Soluție: Condamnare – Condamnare fără acord de recunoaștere Detalii soluție:
I. În temeiul art. 48 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 291 din Codul penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, condamnă pe inculpatul Tudorache Daniel, la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de influență. În temeiul art. 67 alin. (1) din Codul penal, interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) din Codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale. În temeiul art. 65 alin. (1) din Codul penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) din Codul penal, pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul penal, confiscă de la inculpatul Tudorache Daniel suma totală de 56.820 lei, dobândită prin săvârșirea infracțiunii. În baza art. 20 din Legea nr.78/2000 raportat la art. 249 din Codul penal, dispune luarea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra bunurilor mobile aparținând inculpatului Tudorache Daniel, în vederea executării măsurii de siguranță a confiscării speciale și pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare, în limita obligației de plată, stabilite în prezența cauză, de 108.820 lei, rezultată din însumarea valorii totale confiscate (suma de 56.820 lei obținută din săvârșirea faptei) și a cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul dosar (suma de 52.000 lei: 33.334 lei pentru faza de urmărire penală, 16.666 lei pentru faza de judecată și 2000 pentru faza de cameră preliminară). În baza art. 274 alin. (1) din Codul de procedură penală, obligă pe inculpatul Tudorache Daniel la plata sumei de 52.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat (33.334 lei pentru faza de urmărire penală, 16.666 lei pentru faza de judecată și 2000 pentru faza de cameră preliminară).
II. În baza art. 396 alin. 5 din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza I din Codul de procedură penală, achită pe inculpatul Tudorache Daniel pentru infracțiunea de spălare a banilor prev. de art. 49 alin. 1 lit. b din Legea nr. 129/2019. În baza art. 396 alin. 5 din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza I din Codul de procedură penală, achită pe inculpata Tudorache Constanța Adina pentru infracțiunea de complicitate la spălare a banilor prev. de art. 48 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 49 alin. 1 lit. b din Legea nr. 129/2019. Constată că, prin încheierea din data de 13 decembrie 2023, pronunțată în prezenta cauză, definitivă prin decizia penală din data de 10.01.2024 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători, în dosarul 2977/1/2023, a fost revocată măsura preventivă a controlului judiciar pe cauțiune luată față de inculpații Tudorache Daniel și Tudorache Constanța Adina. Ridică măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin ordonanțele din data de 26 noiembrie 2021, emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, asupra bunurilor mobile aparținând inculpaților Tudorache Daniel și Tudorache Constanța Adina (11.210 euro, 4.235 USD, 258 de obiecte – bijuterii și pietre cu o valoare totală estimată de 9.784.295 lei, conform procesului-verbal de predare-primire nr. 1681 din 26.11.2020 și anexei la raportul tehnic de expertiză nr.1738 din 2.09.2021). Ridică măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin ordonanța din data de 25 ianuarie 2022, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, asupra bunurilor imobile aparținând inculpatei Tudorache Constanța Adina, cu excepția imobilului compus din teren și construcție (casă de locuit – parter și etaj), situat în suprafață construită la sol de 96,67 mp și garaj în suprafață de 54,19 mp). Constată că, prin decizia penală nr. 18 din 27 februarie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători, în dosarul nr. 275/1/2023, a fost admisă contestația formulată de inculpata Tudorache Constanța Adina, s-a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituit prin ordonanța din data de 25 ianuarie 2022, asupra imobilului compus din teren și construcție (casă de locuit – parter și etaj), situat în ….. Dispune restituirea cauțiunii, în cuantum de 200.000 euro, stabilită prin ordonanța nr. 705/P/2016 din data de 03.12.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, consemnate de inculpata Tudorache Constanța Adina sub forma constituirii de garanții reale imobiliare asupra imobilului situat în …. Dispune restituirea cauțiunii, în cuantum de 1.000.000 euro, stabilită prin ordonanța nr. 705/P/2016 din data de 03.12.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, consemnate de către inculpata Tudorache Constanța Adina, pentru inculpatul Tudorache Daniel, sub forma constituirii de garanții reale imobiliare asupra imobilelor situate în …. Constată că, prin încheierea din data de 31 ianuarie 2024, pronunțată în prezenta cauză, a fost admisă cererea formulată de inculpata Tudorache Constanța Adina și însușită de inculpatul Tudorache Daniel, dispunându-se ridicarea ipotecii legale reprezentând garanție reală imobiliară, instituită asupra imobilului situat în …., valorificată în cadrul cauțiunii în cuantum de 1000000 euro, stabilită la momentul luării măsurii preventive a controlului judiciar, prin ordonanța din 3.12.2020 emisă în dosarul nr. 705/P/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție. În baza art. 275 alin. (6) din Codul de procedură penală, onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu, în sumă de câte 942 lei, rămân în sarcina statului.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunțată azi, 17 iulie 2024, prin punerea la dispoziția inculpaților și a procurorului, prin mijlocirea grefei instanței.”
Fostul primar PSD Daniel Tudorache, condamnat la 3 ani și jumătate de închisoare în „dosarul diamantelor”. Decizia nu e definitivă
Ministerul Afacerilor Externe (MAE), 15 iulie 2024, implementarea deciziei Regatului Thailandei de a include România pe lista țărilor ai căror cetățeni pot călători în Thailanda fără a avea obligația obținerii vizei de intrare pentru o durată de până la 60 de zile. Această măsură se aplică atât pentru călătorii în scop de turism, cât și pentru călătorii de afaceri, scrie news.ro.
Decizia autorităților thailandeze este rezultatul unor demersuri diplomatice susținute de MAE, inclusiv prin intermediul Ambasadei României la Bangkok. Scopul acestor eforturi a fost facilitarea accesului cetățenilor români în Thailanda și eliminarea birocrației asociate obținerii vizei de intrare. MAE subliniază că această măsură va contribui la intensificarea relațiilor bilaterale și la creșterea fluxului turistic și de afaceri între cele două țări.
Începând cu 15 iulie 2024, cetățenii români care doresc să viziteze Thailanda pentru o perioadă de până la 60 de zile nu vor mai avea nevoie de viză. Această schimbare este deosebit de avantajoasă pentru turiști și pentru oamenii de afaceri, care vor putea planifica și efectua călătoriile mai ușor și mai rapid.
Românii nu mai au nevoie de viză pentru Thailanda. Anunțul MAE
Beneficiile eliminării vizei includ:
Simplificarea procesului de călătorie pentru cetățenii români.
Reducerea costurilor și a timpului necesar pentru pregătirea unei călătorii în Thailanda.
Stimularea turismului și a relațiilor comerciale între România și Thailanda.
Creșterea numărului de vizitatori români în Thailanda, ceea ce poate duce la o mai bună înțelegere și cooperare culturală și economică.
România se alătură altor state care beneficiază deja de aceste facilități, ceea ce este un semn pozitiv pentru relațiile bilaterale. MAE își exprimă aprecierea față de autoritățile thailandeze pentru deschiderea și cooperarea manifestată în acest proces.
„Această decizie este o dovadă a relațiilor bilaterale solide și a încrederii reciproce între România și Thailanda. Suntem convinși că eliminarea vizelor va contribui semnificativ la dezvoltarea turismului și a relațiilor economice dintre cele două țări,” a declarat un reprezentant al MAE.
Eliminarea obligativității vizelor pentru cetățenii români care călătoresc în Thailanda pentru perioade de până la 60 de zile reprezintă un pas important în facilitarea mobilității internaționale și în întărirea relațiilor bilaterale. Această măsură, rezultată din eforturile diplomatice susținute ale MAE, va avea un impact pozitiv asupra turismului și comerțului dintre România și Thailanda.
Pentru mai multe informații, cetățenii sunt încurajați să consulte site-ul oficial al MAE sau să contacteze Ambasada României la Bangkok.
Românii nu mai au nevoie de viză pentru Thailanda. Anunțul MAE
Uniunea Salvați România (USR) solicită marţi demiterea imediată a ministrului Sănătăţii, Alexandru Rafila, acuzându-l de incompetenţă în gestionarea sistemului de sănătate din România.
Solicitarea vine după ce trei spitale mari din Capitală, aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii, au rămas fără curent electric, provocând sistarea zecilor de operaţii şi punând vieţile pacienţilor în pericol. USR cere de asemenea publicarea unei statistici exacte privind spitalele din România care nu sunt dotate cu generatoare electrice pentru a preveni situaţii catastrofale, informează fanatik.
Potrivit USR, coaliția de guvernare formată din PSD şi PNL a ratat oportunitatea de a moderniza reţelele electrice şi de oxigen din spitale folosind fonduri europene. Majoritatea fondurilor disponibile au rămas neutilizate, iar Ministerul Sănătăţii, prin vocea ministrului Rafila, a afirmat că spitalele din subordinea sa vor continua aceste investiţii cu bani europeni. În realitate, niciun proiect în care Ministerul este beneficiar nu este eligibil pentru o nouă finanţare europeană, doar o treime din cele 200 de milioane de euro disponibile fiind utilizate.
Deputatul USR Adrian Wiener, fost director medical al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, a descris situaţia ca fiind precară, subliniind că multe contracte de modernizare a instalaţiilor electrice au fost atribuite unor firme de partid.
„Au fost cazuri, în ultimele zile, în care s-a operat la lanternă, cu pacientul deschis pe masă, din cauză că generatoarele nu au pornit sau nu au făcut faţă. Vorbim de zeci de minute în care respiratoarele şi aparatele de anestezie au funcţionat pe baterii. Doamne fereşte să nu trebuiască să ventilăm pacienţii la balon”, a spus Adrian Wiener.
Deputatul USR Emanuel Ungureanu a acuzat că ministrul Rafila nu a fost capabil să asigure dotarea spitalelor din subordinea sa cu generatoare electrice adecvate pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă.
„Abia acum, după ce viaţa pacienţilor este în pericol, Rafila se gândeşte că ar trebui să organizeze o videoconferinţă pentru a întreba câte spitale din subordinea Ministerului Sănătăţii sunt dotate cu generatoare performante, capabile să susţină aparatura vitală pentru salvarea pacienţilor aflaţi în stare critică. Ciolacu trebuie întrebat la fiecare conferinţă de presă ce afaceri murdare îl leagă de Rafila, de ce îl menţine în funcţie, când el ar fi trebuit demis pentru lene şi incompetenţă”, a declarat Emanuel Ungureanu, vicepreşedinte al Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaţilor.
USR reamintește că în 2021 a atras finanţare europeană prin PNRR pentru modernizarea spitalelor româneşti şi construirea de spitale noi.
„Câte eşecuri mai trebuie să strângă Alexandru Rafila până să fie demis? Deja a tăiat 740 de milioane de euro din PNRR de la Sănătate, iar România poate pierde alte 700 de milioane de euro, pentru că proiectele pentru modernizarea şi construirea de noi spitale merg foarte prost. Spitalele regionale există în continuare doar în machete”, subliniază USR.
În Bucureşti, toate spitalele aflate în subordinea PMB au fost dotate cu generatoare, potrivit USR. Formațiunea politică cere Guvernului să acţioneze urgent în interesul cetăţenilor şi să demită ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, precum şi să publice o statistică exactă privind spitalele din România care nu sunt dotate cu generatoare electrice.
Institutul Clinic Fundeni s-a confruntat, marţi, cu o pană de curent, însă zonele critice au fost alimentate cu ajutorul generatoarelor. Unitatea a fost realimentată ulterior, iar echipele de intervenţie ale furnizorului încearcă să restabilească alimentarea întregii zone.
Aceasta situație subliniază încă o dată necesitatea urgentă a unei modernizări sistematice și a unei gestionări competente a resurselor în sistemul de sănătate din România.
USR cere demiterea urgentă a ministrului Sănătăţii, Alexandru Rafila, după ce trei spitale mari din Capitală au rămas fără curent electric
Pe 9 iulie, la ora 12:55, omul de afaceri Remus Truică a ieşit pe poarta penitenciarului Jilava, potrivit relatărilor PROtv.
Pe 3 iulie, Judecătoria Sectorului 4 a dispus liberarea sa condiţionată, iar DNA nu a formulat apel, o mişcare surprinzătoare având în vedere că procurorii atacă, de regulă, astfel de decizii.
Într-un răspuns oficial pentru G4Media, DNA a explicat că nu a formulat contestaţie împotriva deciziei de liberare condiţionată în cazul lui Remus Truică, deoarece i s-au aplicat prevederile mai permisive ale vechiului Cod penal, pe principiul legii penale mai favorabile. DNA a arătat că Truică a executat două treimi din pedeapsă, stând în închisoare 1.707 zile din totalul de 2.556.
De asemenea, DNA a subliniat că Remus Truică a plătit despăgubirile la care a fost obligat de către instanţă. „Din actele dosarului rezultă că petentul-condamnat a achitat integral despăgubirile către partea civilă – Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor, inclusiv suma la care era obligat în solidar cu coinculpații”, a arătat DNA.
Potrivit deciziei de condamnare din decembrie 2020, Remus Truică trebuia să plătească, în solidar cu alte persoane condamnate, despăgubiri de aproape 18.000 de euro şi peste 58.000 de lei, în total aproape 30.000 de euro. Sentința a inclus următoarele obligații:
Plata sumei de 17.829,73 euro, contravaloarea în lei la cursul B.N.R. din ziua plății efective, către partea civilă (Romsilva), cu titlu de despăgubiri civile materiale.
Plata sumei de câte 2.000 lei către partea civilă, Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecția Plantelor, reprezentând cheltuieli judiciare.
Plata sumei de 55.300 lei fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare către stat în primă instanță, pe Păvăloiu Nela la plata sumei de 15.300 lei și pe Chiriac Theodor la plata sumei de 7.300 lei, cu același titlu.
Plata sumei de câte 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
DNA a explicat că, pe lângă criteriile legale, a luat în considerare data săvârșirii faptelor (2006-2009) și gradul extrem de redus al admisibilității contestațiilor în această materie. „A se vedea Decizia penală nr. 168/C din data de 01.03.2024, pronunțată în dosarul nr. 277/4/2024 al Tribunalului Ilfov”, a adăugat DNA.
Exemplul oferit de DNA pentru a demonstra că instanţele resping contestaţiile formulate împotriva deciziilor de liberare condiţionată se referă la Theodor Nicolescu, un fost secretar de stat din Ministerul Justiţiei, condamnat în 2019 la 8 ani de închisoare pentru luare de mită într-un dosar legat de retrocedări.
Un alt exemplu recent, din 4 iulie, arată că fostul primar al Piteștiului, Tudor Pendiuc, a rămas în închisoare după ce Tribunalul Argeș a admis contestația procurorilor DNA și a desființat hotărârea de eliberare condiționată pronunțată de instanța ierarhic inferioară.
Pe 17 decembrie 2020, un complet de la Înalta Curte, condus de fostul judecător Ionuţ Matei, l-a condamnat pe Remus Truică la 7 ani de detenţie în dosarul Ferma Băneasa. Aşa-zisul prinţ Paul al României a fost condamnat la 3 ani şi 4 luni, dar a fugit în Franţa, iar acum statul român se luptă să îl aducă în ţară.
Instanţa i-a condamnat şi pe adevăraţii beneficiari ai acestei afaceri: miliardarul israelian Benyamin Steinmetz şi consultantul politic Tal Silberstein au primit câte 5 ani de detenţie. Mandatul european de arestare nu a fost executat însă de Elveţia, Grecia şi Cipru în cazul lui Steinmetz.
Instanţa a anulat retrocedarea terenurilor fostei Ferme regale de la Băneasa şi a pădurii Fundu Sacului din Snagov, evaluate la 145 de milioane de euro, şi care ajunseseră la o firmă a lui Steinmetz. Instituţiile care trebuie să se asigure că sentinţa a fost executată sunt Ministerul Finanţelor prin ANAF şi Romsilva.
Beny Steinmetz a fost considerat cel mai bogat israelian şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, ocupând locul 178 la nivel mondial, cu o avere estimată la 7,4 miliarde de dolari. Este unul dintre investitorii proiectului minier de la Roşia Montana. În iulie 2020, DIICOT a clasat pista de anchetă din dosarul Black Cube care viza implicarea miliardarului în operaţiunea de spionare şi hărţuire a fostei șefe DNA Laura Codruţa Kovesi.
Tal Silberstein, un alt personaj implicat în acest scandal, a fost consultant politic al premierilor Adrian Năstase, Călin Popescu Tăriceanu, apoi ai PDL şi ai fostului preşedinte al României, Traian Băsescu. În august 2017, Steinmetz și Silberstein au fost arestați în Israel pentru fraudă și spălare de bani în legătură cu presupuse ilegalități comise în România.
În noiembrie 2018, fostul președinte Traian Băsescu a fost audiat ca martor la DNA în cadrul unei comisii rogatorii cu Israelul în dosarul în care Beny Steinmetz și Tal Silberstein au fost arestați în 2017.
Milionarul Remus Truică, eliberat doar după 3 ani de închisoare. Sentința inițială era de 7 ani în spatele gratiilor
La Ministerul Mediului, angajații primesc sporuri generoase pentru „complexitatea muncii” și „condiții vătămătoare”, chiar și șoferii beneficiind de aceste avantaje financiare. Aceste două tipuri de sporuri însumează 2.500 de lei pe lună, stârnind controverse cu privire la moralitatea acestor plăți, scrie Newsweek.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat la sfârșitul verii trecute o mare reducere a salariilor bugetarilor și începutul unei perioade de austeritate pentru angajații la stat. Cu toate acestea, scepticismul exprimat de Newsweek s-a dovedit întemeiat, sporurile rămânând în picioare și afectând foarte puțini bugetari.
Guvernul a plafonat sporul pentru condiții vătămătoare la 1.500 lei pe lună per angajat, însă majoritatea bugetarilor continuă să primească acest spor. Aproximativ 1.300.000 de bugetari primesc sporuri pentru condiții grele de muncă, chiar dacă lucrează din birou. Aceste sporuri sunt adesea justificate prin boli fictive precum expunerea la praf, lumină, sau undele emise de computere și imprimante.
La Ministerul Mediului, toți angajații beneficiază de „spor pentru condiții vătămătoare”. Aceștia includ directori, șoferi, referinți și consilieri, toți având certificate oficiale care atestă că munca le pune viața în pericol. Pe lângă acest spor, angajații primesc și alte sporuri, inclusiv pentru lucrul cu fonduri europene, în general acordat șefilor. Secretarul general, de exemplu, are un salariu de 17.100 lei și primește 7.500 lei spor pentru lucrul cu fonduri europene.
Un alt spor controversat, rar întâlnit în instituțiile statului, este „sporul pentru complexitatea muncii”. Acesta este acordat tuturor angajaților și este la fel de imoral, potrivit criticilor.
Grilele de salarizare la Ministerul Mediului arată astfel:
Consilier: Salariu – 7.800 lei, plus 1.170 lei spor pentru complexitatea muncii (15% din salariu) și 1.135 lei spor pentru condiții vătămătoare.
Secretar General Adjunct: Salariu – 13.635 lei, plus 2.046 lei spor pentru complexitatea muncii (15% din salariu) și 1.106 lei spor pentru condiții vătămătoare.
Auditor: Salariu – 8.499 lei, plus 1.170 lei spor pentru complexitatea muncii (15% din salariu) și 1.343 lei spor pentru condiții vătămătoare.
Șofer: Salariu – 4.911 lei, plus 756 lei spor pentru complexitatea muncii (15% din salariu) și 672 lei spor pentru condiții vătămătoare.
Sumele sunt brute.
Funcționarii publici din serviciile deconcentrate ale instituțiilor subordonate Ministerului Mediului, Ministerului Sănătății, Ministerului Educației, Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Ministerului Muncii beneficiază de o majorare a salariului de bază de 15% pentru complexitatea muncii, conform legii.
Ministerul Mediului ar fi trebuit să supravegheze aplicarea Planului Național pentru gestionarea urșilor, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Un document din 2018, „PLAN NAŢIONAL din 28 iunie 2018 de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România”, arată că România are cu 4.000 de urși peste capacitatea sa de management. Instituțiile responsabile, inclusiv Ministerul Mediului, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” și Agenția Națională de Protecția Mediului, nu și-au îndeplinit sarcinile, contribuind la acest eșec.
Sporurile acordate la Ministerul Mediului, alături de lipsa de supraveghere adecvată a problemelor de mediu, ridică semne de întrebare cu privire la eficiența și moralitatea gestionării resurselor publice.
REVOLTĂTOR! Sporuri de peste 2000 de lei pe lună la Ministerul Mediului pentru „complexitatea muncii”. Le primesc și șoferii
