Acasă Blog Pagina 24

Nelu Iordache, eliberat din închisoare după decizia definitivă a Curții de Apel București. Condamnarea din dosarul Autostrăzii Arad–Nădlac, considerată prescrisă

Redacția Normedia
-
0
Nelu Iordache, eliberat din închisoare după decizia definitivă a Curții de Apel București. Condamnarea din dosarul Autostrăzii Arad–Nădlac, considerată prescrisă

Omul de afaceri Nelu Iordache, cunoscut în spațiul public drept „Regele Asfaltului”, a fost eliberat din penitenciar vineri seara, după ce Curtea de Apel București i-a redus definitiv pedeapsa de la 11 ani și 9 luni de închisoare la 5 ani și 10 luni.

Instanța a decis că o parte semnificativă a condamnării, inclusiv cea din celebrul dosar al Autostrada Arad–Nădlac, este prescrisă.

Decizia a fost pronunțată într-o cale extraordinară de atac și este definitivă, punând capăt unuia dintre cele mai mediatizate dosare de corupție și fraude cu fonduri europene din ultimii 15 ani.

Prin hotărârea pronunțată, judecătorii Curții de Apel București au admis contestația în anulare formulată de Nelu Iordache și au dispus descontopirea pedepsei inițiale de 11 ani și 9 luni în pedepsele componente. Două dintre cele mai grave condamnări – cele pentru infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene și pentru delapidare – au fost înlăturate ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.

Astfel, pedepsele de:

  • 6 ani și 9 luni pentru deturnare de fonduri europene

  • 6 ani și 6 luni pentru delapidare cu consecințe deosebit de grave

nu mai sunt executabile.

Instanța a menținut însă condamnările pentru:

  • fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată – 4 ani și 6 luni

  • înșelăciune cu consecințe deosebit de grave – 2 ani

  • o pedeapsă anterioară de 2 ani de închisoare, aplicată printr-o sentință din 2018

După contopirea acestora și aplicarea sporului legal, pedeapsa finală rezultată a fost de 5 ani și 10 luni, considerată deja executată prin perioada de detenție, arest preventiv și arest la domiciliu. În consecință, Nelu Iordache a fost pus în libertate.

Nelu Iordache fusese condamnat definitiv în septembrie 2021 la aproape 12 ani de închisoare, tot de Curtea de Apel București, într-un complet care a stârnit controverse. Sentința era mult mai severă decât cea pronunțată inițial de Tribunalul București, care stabilise o pedeapsă de 6 ani și 9 luni.

Condamnarea definitivă includea infracțiuni grave: fraudarea fondurilor europene, delapidare, fals și înșelăciune, toate legate de contractul pentru construcția primului tronson al autostrăzii Arad–Nădlac, parte a Coridorului IV Pan-European.

Potrivit procurorilor Direcția Națională Anticorupție, compania Romstrade, controlată de Nelu Iordache, a încasat un avans de peste 31,5 milioane de lei de la fosta CNADNR pentru proiectarea și execuția autostrăzii Arad–Nădlac, lucrare finanțată în proporție de 85% din fonduri europene.

În loc ca banii să fie utilizați pentru lucrările de infrastructură, anchetatorii au stabilit că aceștia au fost redirecționați:

  • pentru plata unor datorii vechi ale firmelor din grupul Romstrade;

  • pentru susținerea unei companii de transport aerian;

  • pentru achiziții personale și retrageri masive de numerar;

  • pentru rambursarea unor credite și plata unor cheltuieli fără legătură cu proiectul autostrăzii.

Pentru a crea aparența de legalitate, Iordache ar fi determinat angajați ai Romstrade să întocmească facturi și documente justificative fictive, astfel încât plățile să pară aferente lucrărilor la autostradă.

DNA a mai arătat că aproximativ 25 de milioane de lei au fost supuși unor operațiuni de spălare a banilor. Sumele au fost plimbate prin mai multe firme, apoi returnate în conturile Romstrade sub justificări precum „plată eronată” sau „plată nedatorată”.

De asemenea, aproape 10 milioane de lei au fost retrași în numerar, pe baza unor antecontracte fictive de vânzare-cumpărare de terenuri, semnate în numele companiei.

Consecința directă a acestor practici a fost blocarea proiectului autostrăzii Arad–Nădlac și suspendarea plăților din partea Comisiei Europene, una dintre cele mai grave lovituri aduse infrastructurii rutiere românești la începutul anilor 2010.

Deși o parte din pedepse au fost prescrise, instanța a menținut măsurile dispuse pe latură civilă. Astfel:

  • Nelu Iordache rămâne obligat să plătească peste 5,5 milioane de lei către partenerul portughez Monteadriano – Engenharia e Construção SA;

  • statul român a dispus confiscarea sumei de peste 14 milioane de lei, provenită din delapidare;

  • sechestrul pe mai multe bunuri mobile și imobile rămâne în vigoare.

Decizia Curții de Apel București readuce în atenție tema prescripției răspunderii penale, care a dus în ultimii ani la anularea sau reducerea semnificativă a unor condamnări definitive în dosare grele de corupție și criminalitate economică.

În cazul lui Nelu Iordache, faptele s-au petrecut în perioada 2010–2012, iar ancheta a început în 2013. Condamnarea definitivă a venit abia în 2021, iar soluția de eliberare – în 2026, pe fondul modificărilor legislative și al deciziilor Curții Constituționale privind prescripția.

Eliberarea lui Nelu Iordache marchează un moment simbolic pentru justiția română: un dosar emblematic, cu prejudicii uriașe, fonduri europene deturnate și un proiect strategic de infrastructură compromis, se încheie fără executarea integrală a pedepsei inițiale.

Deși decizia este definitivă și legală, ea ridică din nou întrebări despre durata excesivă a proceselor, eficiența luptei anticorupție și capacitatea statului de a recupera prejudiciile în cazurile de mare corupție.

Pentru opinia publică, cazul Iordache rămâne un reper dureros al modului în care timpul, procedurile și prescripția pot schimba radical soarta unui dosar penal de proporții istorice.

Sursă: G4Media

Fosta soție a șefului CJ Iași a plătit 170.000 de euro cash pentru o proprietate în Sărărie. Vila lui Costel Alexe din Aroneanu, aproape finalizată. Venituri neprecizate, explicații lipsă

Redacția Normedia
-
0
Fosta soție a șefului CJ Iași a plătit 170.000 de euro cash pentru o proprietate în Sărărie. Vila lui Costel Alexe din Aroneanu, aproape finalizată. Venituri neprecizate, explicații lipsă

O nouă achiziție imobiliară spectaculoasă readuce în prim-plan averea familiei Costel Alexe, una dintre cele mai controversate figuri politice din administrația locală ieșeană.

Raluca Alexe, fosta soție a actualului președinte al Consiliului Județean Iași, a cumpărat în 2024 o proprietate de aproximativ 580 de metri pătrați în una dintre cele mai scumpe zone ale orașului, Sărărie, pentru suma de 170.000 de euro, achitată integral, fără credit bancar.

Tranzacția, realizată în doar patru luni, ridică serioase semne de întrebare în condițiile în care nici Raluca Alexe, nici fostul ei soț nu au declarat surse de venit care să justifice astfel de sume, iar ambii sunt inculpați într-un dosar de corupție aflat pe rolul Înalta Curte de Casație și Justiție.

Contractul de vânzare-cumpărare a fost semnat la data de 15 august 2024 între Elena Balioș și Raluca Alexe. În schimbul sumei de 170.000 de euro, fosta soție a șefului CJ Iași a intrat în posesia a trei construcții vechi (73 mp, 48 mp și 4 mp) și a unui teren care, deși figurează în acte cu 507 mp, măsoară în realitate 583 mp.

Proprietatea este situată pe strada Săvescu, în zona Sărărie, la câteva sute de metri de Biserica Vulpe și de Centrul Medical Arcadia – un areal rezidențial exclusivist, unde prețurile terenurilor depășesc frecvent 300–400 de euro/mp.

Potrivit actelor notariale, plata a fost realizată în patru tranșe (10.000, 60.000 și două de câte 50.000 de euro), fără niciun credit, banii fiind declarați drept „surse proprii”, achitați atât în numerar, cât și prin virament bancar.

La aproximativ un an de la achiziție, Raluca Alexe a obținut de la Primăria Iași un certificat de urbanism care permite „reconstruirea și modificarea imobilelor existente, cu menținerea suprafeței construite la sol, supraetajare și refacerea împrejmuirii”.

Această formulare îi permite practic să construiască o vilă nouă fără elaborarea unui PUZ, procedură care durează ani și presupune costuri semnificative. Metoda „consolidării” este frecvent utilizată în zonele protejate sau aglomerate pentru a evita restricțiile urbanistice.

Deocamdată, lucrările nu au început, însă specialiștii imobiliari consultați estimează că ridicarea unei vile în această zonă ar presupune investiții suplimentare de câteva sute de mii de euro.

Jurnaliștii au încercat să obțină un punct de vedere din partea Ralucăi Alexe, adresându-i mai multe întrebări: ce intenționează să construiască, care este sursa exactă a banilor și dacă la achiziție a contribuit și fostul său soț, Costel Alexe. Până la publicarea articolului, nu a fost oferit niciun răspuns.

Întrebările sunt cu atât mai legitime cu cât firma Corporex, societatea prin care Raluca Alexe administrează ferma și grădina zoologică de la Sculeni, nu mai are indicatori financiari publici din anul 2021, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.

În paralel cu achiziția din Sărărie, Costel Alexe finalizează propria vilă din comuna Aroneanu, pe malul lacului. Construcția, ridicată în 2025, are aproximativ 240 mp, este dispusă pe două niveluri și mai necesită doar tencuiala decorativă și finisajele exterioare.

Valoarea estimată a imobilului depășește 200.000 de euro, potrivit evaluatorilor imobiliari, o sumă greu de reconciliat cu veniturile oficiale ale lui Alexe, care, ca președinte de Consiliu Județean, câștigă aproximativ 3.000 de euro net lunar.

Vila este amplasată lângă alte proprietăți ale familiei: frații Florin și Mihai Alexe, sora Adina și chiar mama acestora dețin, pe aceeași stradă, case construite pe terenuri concesionate de la Primăria Aroneanu.

Atât Costel Alexe, cât și Raluca Alexe sunt inculpați în celebrul dosar de corupție cunoscut drept „Dosarul Tabla”. Potrivit procurorilor DNA, pe vremea când era ministru al Mediului, Alexe ar fi pretins și primit 22 de tone de produse siderurgice de la Combinatul Liberty Galați, în schimbul unor favoruri administrative.

O parte din aceste produse ar fi ajuns la ferma de la Sculeni, administrată de Corporex. Raluca Alexe este judecată pentru infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, alături de frații politicianului.

Dosarul se află pe rolul Înalta Curte de Casație și Justiție, următorul termen fiind stabilit pentru 3 februarie 2026. Deși faptele datează din 2020, nu există încă nicio sentință, după aproape cinci ani de proceduri.

Analiza patrimoniului familiei Alexe indică o expansiune imobiliară spectaculoasă în ultimul deceniu. Costel Alexe a lucrat exclusiv în sistemul public: registrator, șef al Oficiului de Cadastru, deputat, ministru al Mediului și, în prezent, președinte al CJ Iași. Raluca Alexe a fost, la rândul ei, comisar la Protecția Consumatorului înainte de a deveni antreprenor.

De la moșia de 20 de hectare de la Sculeni, cumpărată la un preț considerabil sub cel al pieței, până la vilele din Aroneanu și achiziția recentă din Sărărie, diferența dintre veniturile declarate și nivelul de trai afișat rămâne neexplicată.

Nici Costel Alexe, nici fosta sa soție nu au oferit explicații publice privind sursa fondurilor utilizate pentru aceste investiții. Lipsa creditelor bancare, absența unor vânzări declarate și situația juridică a familiei transformă achiziția din Sărărie și vila din Aroneanu într-un nou subiect sensibil pentru administrația ieșeană.

În lipsa unor clarificări oficiale, rămâne o întrebare esențială: cum poate un cuplu care a lucrat aproape exclusiv la stat să acumuleze, în mai puțin de zece ani, un patrimoniu imobiliar de ordinul milioanelor de euro?

Sursă: ReporterIs

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, cere control asupra comunicării companiilor din subordine. Specialiștii vorbesc despre o posibilă încălcare a guvernanței corporative și a legii accesului la informații

Redacția Normedia
-
0
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, cere control asupra comunicării companiilor din subordine. Specialiștii vorbesc despre o posibilă încălcare a guvernanței corporative și a legii accesului la informații

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a transmis o scrisoare oficială tuturor companiilor și societăților aflate în subordinea sau sub autoritatea ministerului, prin care solicită ca informațiile de interes public să nu mai fie comunicate direct către cetățeni, instituții europene sau presă, ci să urmeze un „traseu” prealabil de validare în interiorul ministerului.

Documentul, intrat în posesia HotNews, ridică serioase semne de întrebare privind respectarea legislației în vigoare și a principiilor de guvernanță corporativă.

Solicitarea ministrului este formulată într-o adresă oficială trimisă directorilor generali și președinților consiliilor de administrație, fiind justificată prin necesitatea unei comunicări „corecte, coerente, strategice și integrate” la nivelul sectorului energetic. În realitate, spun experți în administrație publică și guvernanță corporativă, demersul riscă să transforme Ministerul Energiei din acționar în actor direct de control al activității curente a companiilor de stat.

Potrivit scrisorii semnate de Bogdan Ivan, companiile din subordinea Ministerul Energiei sunt rugate ca, „spre informare și coordonare”, să transmită în prealabil către minister comunicările care vizează:

  • dezvoltarea și implementarea proiectelor de investiții majore, inclusiv cele finanțate din fonduri europene sau prin PNRR;

  • aspecte legate de securitatea energetică națională și situații de urgență;

  • informări publice sau poziții transmise mass-mediei cu impact semnificativ în spațiul public;

  • parteneriate strategice internaționale, precum memorandumuri, acorduri de colaborare sau alte înțelegeri cu impact geostrategic în domeniul energiei.

Mai mult, ministrul precizează explicit că mesajele transmise de companii „trebuie să fie validate, în prealabil, prin Ministerul Energiei”, pentru a se putea formula „un răspuns comun, bine fundamentat”.

Această solicitare apare într-un context juridic clar reglementat. Principiile guvernanței corporative prevăd separarea strictă între rolul statului ca acționar și activitatea de administrare curentă a unei companii. Legea privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice stipulează explicit că autoritatea publică tutelară nu poate interveni în managementul operațional, iar orice decizie luată cu încălcarea acestei limite este lovită de nulitate absolută.

De asemenea, Legea societăților comerciale stabilește că un acționar – chiar dacă este statul român – poate decide doar asupra politicilor generale, numirii sau revocării administratorilor, nu asupra corespondenței sau comunicării curente a companiei. În cazul companiilor listate la bursă, orice solicitare care poate influența comunicarea publică trebuie adusă la cunoștința tuturor acționarilor, nu impusă unilateral.

Nu în ultimul rând, Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public nu prevede nicio etapă de validare politică a răspunsurilor furnizate de companii sau instituții aflate în sfera publică.

Una dintre principalele temeri exprimate de specialiști este că această procedură ar putea întârzia sau chiar bloca furnizarea de informații către presă, cetățeni sau instituții europene, în special în situații sensibile sau urgente. Sectorul energetic este unul strategic, iar lipsa de transparență sau întârzierea comunicării poate avea consecințe directe asupra pieței, investițiilor și încrederii publice.

În plus, solicitarea ministrului vine într-un moment în care mai multe companii din energie sunt listate pe bursă, fiind supuse unor reguli stricte de transparență și raportare. Orice tentativă de control politic asupra comunicării poate fi interpretată drept ingerință și poate genera reacții negative din partea investitorilor.

Pentru „clarificări și coordonare”, Ministerul Energiei îl indică drept persoană de contact pe Mihai-Silviu Pocora, secretarul general al instituției. Acesta a fost numit în funcție în august 2025, prin transfer de la Ministerul Economiei. Anterior, Pocora a lucrat timp de un deceniu la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, unde a ajuns până la poziția de vicepreședinte.

Potrivit informațiilor publicate de presa economică, Pocora a activat ulterior la Ministerul Cercetării, comasat cu Ministerul Economiei, condus până în iunie 2025 chiar de Bogdan Ivan. Companiilor li se cere să trimită toate aceste informări la o adresă de e-mail dedicată: comunicare.strategica@energie.gov.ro.

HotNews a transmis ministrului Energiei și instituției pe care o conduce o serie de întrebări esențiale: care este temeiul legal al solicitării, de ce este necesar acest control prealabil, în ce măsură este compatibil cu independența managerială a companiilor și dacă nu există riscul ca informațiile de interes public să fie filtrate sau întârziate.

De asemenea, publicația a cerut explicații privind existența unor precedente similare în alte ministere și motivul pentru care coordonarea comunicării este plasată în sarcina secretarului general, nu a unei structuri transparente de relații publice. Până la momentul publicării articolului, ministrul Bogdan Ivan nu a oferit niciun răspuns.

Scrisoarea transmisă de ministrul Energiei deschide o dezbatere amplă despre limitele controlului politic asupra companiilor de stat și despre dreptul publicului de a primi informații corecte, complete și la timp. Într-un sector strategic precum energia, unde deciziile au impact economic și social major, transparența nu este un moft, ci o obligație.

Rămâne de văzut dacă această inițiativă va fi menținută, modificată sau retrasă în urma reacțiilor publice și a eventualelor clarificări juridice. Până atunci, documentul semnat de Bogdan Ivan ridică o întrebare esențială: unde se termină coordonarea instituțională legitimă și unde începe ingerința politică în activitatea companiilor publice?

Sursă: Hotnews

Sursa: Inquam Photos / Octav Ganea

Zeci de radiologi din spitalele publice și-ar fi „vândut parafele” clinicilor private. Investigație despre o practică tolerată de sistem, cu riscuri majore pentru pacienți

Redacția Normedia
-
0
Zeci de radiologi din spitalele publice și-ar fi „vândut parafele” clinicilor private. Investigație despre o practică tolerată de sistem, cu riscuri majore pentru pacienți

O investigație jurnalistică desfășurată pe parcursul a șase luni scoate la iveală un fenomen alarmant din sistemul medical românesc: zeci de medici radiologi angajați în spitale publice figurează, în același timp, ca prezenți în clinici private aflate la zeci sau chiar sute de kilometri distanță.

În realitate, spun surse din domeniul imagisticii medicale, acești medici nu ajung niciodată în respectivele unități private, ci își „închiriază” parafa pentru ca clinicile să poată deconta servicii prin Casele Județene de Asigurări de Sănătate.

Investigația realizată de G4Media.ro arată că interpretarea analizelor imagistice – RMN, CT sau radiografii – este adesea realizată de alți doctori, cu calificări inferioare sau chiar de medici fără specializarea completă necesară, în timp ce parafa aparține unui radiolog care, oficial, apare în contractele cu statul.

Conform legislației în vigoare, o clinică de radiologie-imagistică medicală poate avea contract cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate doar dacă are angajat sau colaborator un medic radiolog, cu contract de muncă, PFA sau SRL. Mai mult, acel medic trebuie să fie prezent fizic în clinică pe toată durata programului declarat, care nu poate fi mai mic de șase ore pe zi, de luni până vineri.

În practică, spun sursele G4Media.ro, acest lucru este adesea doar o ficțiune birocratică. „Radiologii de la stat refuză să facă contract cu CJAS pentru spitalul public, tocmai pentru a putea semna contracte cu mediul privat. În schimbul parafei, cer în jur de 10.000 de lei pe lună. Nu merg la clinică, nu interpretează investigațiile, dar rezultatele sunt eliberate sub semnătura lor. Este ceea ce se numește «ghost-reading»”, explică o sursă din domeniu.

Aceeași sursă arată că fenomenul este alimentat de lipsa acută de radiologi în anumite zone ale țării și de controalele rare sau selective efectuate de autorități.

Pe baza răspunsurilor oficiale primite de la spitale publice și de la mai multe Case Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS), jurnaliștii au identificat situații greu de explicat logic. De exemplu, un medic figura cu program zilnic la un spital public până la ora 14:00 și, în același timp, începea activitatea într-o clinică privată exact la aceeași oră, într-un oraș aflat la aproximativ 100 de kilometri distanță.

Într-un alt caz, un radiolog angajat la Spitalul Județean din Suceava figura ca prezent, în aceleași zile, într-o clinică privată din Târgu Neamț, cu un program care se suprapunea parțial cu cel din spitalul public. Distanța dintre cele două localități este de aproximativ 60 de kilometri.

Singura reacție concretă identificată în timpul investigației a venit din partea CJAS Alba. Instituția a efectuat un control inopinat la o clinică privată din Alba Iulia și a constatat că medicul radiolog declarat în contract nu era prezent la program. Ca sancțiune, clinica a primit o diminuare de doar 5% din suma decontată de la bugetul de stat.

Medicul a susținut ulterior că se afla în concediu, iar managementul clinicii nu a oferit un punct de vedere oficial. Pentru alte cazuri similare, CJAS-urile fie au refuzat să comunice informații, fie au invocat lipsa sesizărilor din partea pacienților.

Contactată pentru clarificări, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a transmis un răspuns considerat de jurnaliști drept zeflemitor, precizând că nu comentează afirmațiile jurnaliștilor sau ale terțelor persoane. Totuși, CNAS a admis că informațiile primite au fost transmise caselor județene „pentru verificare”.

Ministerul Sănătății nu a răspuns solicitărilor formulate în timpul documentării, în ciuda faptului că problema este cunoscută la nivel instituțional.

În trecut, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a atras public atenția asupra conflictului dintre sistemul public și cel privat. Acesta a subliniat că respectarea programului de lucru din spitalele publice este obligatorie și că nu este acceptabil ca medicii să părăsească unitățile de stat pentru a lucra în privat în timpul programului.

„Nu poți să spui că ești plătit prost de stat, când la spital stai trei ore pe zi și restul de 10 ore le petreci în cabinetul privat”, declara Rogobete într-o intervenție publică, referindu-se la practicile cunoscute din sistem.

Consecințele acestui mecanism sunt grave. Spitalele publice rămân subutilizate, deși dispun de echipamente moderne achiziționate din fonduri europene sau de la bugetul de stat. Pacienții sunt redirecționați către clinici private, unde aceleași investigații sunt decontate de CNAS, dar interpretate, uneori, de personal cu experiență limitată.

„Contractul cu CJAS ar trebui să fie pe clinică, nu pe medic. Asta ar elimina dependența de o singură parafă și ar crește calitatea actului medical”, susține o altă sursă din domeniu, care afirmă că fenomenul este cunoscut și tolerat.

Surse din interiorul sistemului medical vorbesc despre protecții politice și despre o rețea de interese care face extrem de dificilă corectarea situației. Șefii caselor de asigurări sunt numiți politic, iar controalele ar fi folosite selectiv, uneori pentru eliminarea concurenței, nu pentru protejarea pacientului.

„Sistemul este prea puternic și corupția prea adânc înrădăcinată. Fără o schimbare legislativă clară și controale reale, fenomenul va continua”, concluzionează una dintre sursele G4Media.ro.

Cazurile documentate arată un dezechilibru profund între litera legii și realitatea din teren. „Vânzarea parafei” în imagistica medicală nu este doar o problemă administrativă, ci una care afectează direct calitatea actului medical și siguranța pacientului. În lipsa unor măsuri ferme din partea autorităților și a unei reforme reale a modului de contractare cu CNAS, această practică riscă să devină norma într-un sistem deja fragil.

Articol integral pe G4Media

„Povestește România” ajunge în Ținutul Buzăului: istorie, mister și fenomene naturale unice într-un nou episod documentar

Redacția Normedia
-
0
„Povestește România” ajunge în Ținutul Buzăului: istorie, mister și fenomene naturale unice într-un nou episod documentar

Seria documentară „Povestește România” lansează un nou episod dedicat uneia dintre cele mai spectaculoase și mai puțin cunoscute regiuni ale țării: Ținutul Buzăului.

zău și Vulcanii Noroioși – când istoria întâlnește natura

Este o incursiune amplă într-un spațiu unde patrimoniul istoric, forțele naturii și legendele locale se împletesc într-o poveste captivantă despre identitate, memorie și legătura profundă dintre om și pământ.

Episodul propune o călătorie care pornește din inima orașului Buzău și se continuă pe teren, în zone cu o puternică încărcătură simbolică și geologică. De la sălile de muzeu care păstrează dovezi ale unor civilizații dispărute, până la peisaje ce par desprinse de pe altă planetă, „Povestește România” construiește un tablou coerent al unei regiuni cu adevărat excepționale.

Primul popas al documentarului este Muzeul Județean Buzău, o instituție culturală complexă, care administrează nu mai puțin de șase muzee și care s-a remarcat, în ultimul deceniu, printr-o transformare digitală spectaculoasă. Dacă în 2014 platformele sale online înregistrau aproximativ 112.000 de accesări, astăzi muzeul a depășit pragul de 4,6 milioane, devenind un reper de bune practici în comunicarea patrimoniului către publicul larg.

Documentarul surprinde unele dintre cele mai valoroase piese ale colecțiilor buzoiene. Printre ele se află cea mai mare pepită de chihlimbar de tip rumanit din lume, cu o greutate de aproape 3,5 kilograme, dar și o defensă impresionantă de mamut descoperită în zona Săpoca, mărturie a unei lumi preistorice care a populat cândva aceste locuri.

Un accent aparte este pus pe conceptul inovator „Atinge Istoria”, o secțiune muzeală care schimbă relația tradițională dintre vizitator și exponat. Aici, publicul este invitat să deschidă sertare ale trecutului și să intre în contact direct cu obiecte autentice din Revoluția de la 1848 sau din epoca medievală. Este o experiență senzorială și educativă, menită să apropie istoria de oameni și să o transforme într-o experiență vie.

Episodul aduce în prim-plan și povești umane spectaculoase, precum cea a lui Dumitru Dan, primul globetrotter român care a făcut înconjurul lumii în opinci. Începând cu anul 1910, acesta a străbătut mii de kilometri într-o aventură incredibilă, devenind un simbol al curajului și al spiritului de explorare.

Printre comorile prezentate se numără și o descoperire unică la nivel european: diadema unei prințese hunice descoperită la Gherăseni, un artefact rar care ilustrează practicile de deformare artificială a craniului, folosite pentru a marca statutul social în anumite comunități antice.

Documentarul subliniază și capacitatea muzeului de a conecta trecutul cu prezentul. Una dintre expozițiile tematice a pus în paralel viața domestică de acum un secol cu izolarea din perioada pandemiei, devenind cea mai vizitată sală a instituției în anii 2020–2021. Este un exemplu de muzeografie contemporană, ancorată în realitățile societății actuale.

A doua parte a episodului mută atenția în afara orașului, către unul dintre cele mai spectaculoase fenomene naturale din România: Vulcanii Noroioși. Considerați unici în Europa prin amploarea și forma conurilor, Vulcanii Noroioși oferă un peisaj aproape ireal, modelat de gazele naturale care urcă de la peste 3.000 de metri adâncime și antrenează la suprafață ape freatice amestecate cu argile.

Dincolo de explicația științifică, locul este încărcat de mitologie. Legenda locală spune că aceste conuri ar fi gâturile retezate ale unui balaur cu șapte capete, învins de Făt-Frumos, iar noroiul care bolborosește ar fi, de fapt, sângele creaturii. Documentarul valorifică aceste povești pentru a arăta cum imaginația populară a încercat să explice fenomenele naturale neînțelese.

Episodul explorează și biodiversitatea surprinzătoare a zonei. Solul puternic sărat a favorizat dezvoltarea unor specii vegetale rare, precum Cătina Albă sau Gărdurarița. Aceasta din urmă era folosită în trecut de localnici pentru a împrejmui gospodăriile, demonstrând modul ingenios în care comunitățile s-au adaptat mediului.

Călătoria continuă către zona Nucu-Aluniș, unde se află așezări rupestre considerate de mulți drept leagănul creștinismului local. Pereții peșterilor păstrează urme de locuire milenară, dar și gravuri de arme din epoca bronzului, semn al continuității umane într-un spațiu cu o energie aparte.

Nu în ultimul rând, echipa „Povestește România” surprinde fenomenul rar de la Arbănaș, unde petrolul iese natural la suprafață, amintind de începuturile exploatării „aurului negru” în România și de legătura istorică a zonei cu industria petrolieră.

Realizată cu sprijinul CNIT și având ca partener media NorMedia, această ediție a seriei „Povestește România” este o invitație deschisă către public de a redescoperi o Românie autentică, profundă și surprinzătoare.

Episodul dedicat Ținutului Buzăului nu este doar un documentar, ci o pledoarie pentru memorie, patrimoniu și respect față de forțele naturii. O poveste despre locuri care merită cunoscute, înțelese și protejate.

Curtea de Conturi semnalează nereguli grave la Berceni, Prahova: cardurile primăriei, folosite la benzinării din Maramureș de Crăciun. Bilete de avion de 10.000 de euro, fără documente justificative

Redacția Normedia
-
0
Curtea de Conturi semnalează nereguli grave la Berceni, Prahova: cardurile primăriei, folosite la benzinării din Maramureș de Crăciun. Bilete de avion de 10.000 de euro, fără documente justificative

Un raport de audit financiar al Curtea de Conturi a României scoate la iveală nereguli grave în gestionarea banilor publici la Primăria Berceni, județul Prahova.

Controlul realizat pentru exercițiul bugetar 2024 indică cheltuieli nejustificate pentru carburant, utilizarea cardurilor instituției în afara județului și în afara programului, precum și achiziții de bilete de avion de aproape 10.000 de euro fără documente justificative. Instituția este condusă de primărița liberală Cosmina Pandele, aflată la al treilea mandat.

Auditorii Curții de Conturi au extins verificările tocmai din cauza volumului neobișnuit de mare al carburantului decontat de o primărie de comună. Analiza bazei de date a furnizorului a arătat că patru carduri de carburant ale Primăriei Berceni au fost utilizate în stații PECO din aproape toată țara: Sighetu Marmației (Maramureș), Remetea Mare (Timiș), Tuzla (Constanța), Arad, Giurgiu, Vrancea, Sibiu, Ilfov sau Argeș. O parte dintre alimentări au avut loc în weekend, de sărbători legale sau la ore târzii, inclusiv la miezul nopții.

Cazul care a atras atenția publică este alimentarea de Crăciun în Maramureș, în timp ce pe pagina de Facebook a primăriței apar fotografii din aceeași zonă turistică. Edilul susține că este „doar o coincidență” și că există documente justificative ce vor fi prezentate ulterior.

Raportul de audit consemnează diferențe majore între cantitățile facturate și cele justificate prin documente (bonuri fiscale, fișe de activitate zilnică). Concret, au fost identificate 2.075,42 litri de benzină și 11.448,78 litri de motorină pentru care nu au existat documente justificative la momentul controlului.

La prețurile medii din perioada auditată, Curtea de Conturi a calculat o valoare totală a carburantului nejustificat de 98.681,88 lei. Auditorii notează explicit că nu reiese că aceste cantități au ajuns în rezervoarele autovehiculelor și utilajelor din dotarea primăriei.

Printre exemplele punctuale se regăsesc:

  • alimentări la ora 00:19, într-o stație din Băneasa, București;

  • alimentări sâmbăta, duminica și de sărbători legale;

  • alimentări în timpul programului, dar din județe îndepărtate, fără documente de delegare/detașare.

Aceste situații, consemnează raportul, nu au fost însoțite de dovezi care să ateste deplasări în interes de serviciu.

Contactată de presă, Cosmina Pandele a afirmat că există justificări și că termenul stabilit de Curtea de Conturi – 30 aprilie 2026 – va fi respectat. Edilul invocă activitatea intensă a:

  • Poliției Locale (program de permanență);

  • Centrului de asistență comunitară (peste 1.000 de beneficiari);

  • Clubului sportiv (peste 80 de copii la competiții);

  • Ansamblului folcloric și echipei de dansuri.

Potrivit primăriței, alimentările în afara programului nu sunt ilegale, iar controlul ar fi verificat doar două dintre cele șapte autovehicule.

Un alt capitol sensibil îl reprezintă cheltuielile de transport extern: 46.161 lei (aproape 10.000 de euro), plătiți pentru bilete de avion – inclusiv de la TAROM – fără documente justificative la momentul auditului. Lipseau informații esențiale: tipul călătoriei (dus/dus-întors), perioada, clasa de zbor, destinația, persoana deplasată, invitația, tema evenimentului și organizatorul.

Primărița a explicat că deplasările au fost în interes de serviciu, multe legate de activitatea sa ca membru al Comitetul European al Regiunilor, precum și de conferințe conexe la Bruxelles. Totuși, Curtea de Conturi subliniază că regulamentele europene prevăd rambursări (transport, indemnizații) și că aceleași cheltuieli nu pot fi decontate de două instituții.

Primărița insistă că raportul nu constată prejudiciu și că „suspiciunea este atributul procurorilor”. Curtea de Conturi, însă, a dispus măsuri clare:

  1. Reconstituirea documentelor justificative (bonuri, fișe, consumuri pe kilometri/ore);

  2. Stabilirea cantităților nejustificate și a contravalorii acestora;

  3. Recuperarea sumelor, dacă justificările nu pot fi prezentate;

  4. Prezentarea documentelor complete pentru transportul extern;

  5. Analiza respectării regulilor privind decontarea unică a deplasărilor.

Termen-limită: 30 aprilie 2026.

În paralel cu neregulile din audit, datele publice indică achiziții cel puțin discutabile: carduri cadou corporate de peste 20.000 de lei și o statuie din bronz a lui Mihai Viteazul de 65.000 de lei, inaugurată în toamna lui 2025. Evenimentul a fost promovat public de fostul baron PSD de Prahova, Mircea Cosma, care a precizat că o ONG a participat „doar logistic”.

Raportul Curții de Conturi nu înseamnă automat vinovăție penală, dar ridică semne de întrebare serioase despre controlul intern, disciplina financiară și transparența la Primăria Berceni. Până la expirarea termenului din aprilie 2026, administrația locală trebuie să demonstreze, cu acte, că banii publici au fost cheltuiți legal și în interesul comunității.

În lipsa unor justificări solide, recuperarea sumelor și sesizările ulterioare pot deveni inevitabile. Cazul Berceni rămâne un exemplu relevant despre cât de important este auditul public într-un context de presiune bugetară și neîncredere civică.

Articol integral pe Libertatea

Cu Pisici: povestea unui brand românesc construit din iubire, nu din trenduri (Adv)

Redacția Normedia
-
0
Cu Pisici: povestea unui brand românesc construit din iubire, nu din trenduri (Adv)

Într-o lume în care multe branduri apar și dispar odată cu un trend, există proiecte care cresc altfel. Mai lent. Mai sincer. Cu răbdare, emoție și atenție reală la oameni.

Cu Pisici este unul dintre acele branduri care nu s-au născut dintr-un plan rece de business, ci dintr-o pasiune autentică: iubirea pentru pisici și dorința de a crea lucruri frumoase, cu sens.

Fondat de Mirela și Iuliana, Cu Pisici a devenit în timp mult mai mult decât un magazin online de cadouri sau produse de lifestyle. Este un univers în care emoția, creativitatea și legătura profundă dintre om și animal se întâlnesc în produse care spun povești. Povești personale. Reale. Uneori tandre, alteori jucăușe, dar mereu autentice.

Cu Pisici nu a apărut pentru că „era o nișă bună”, ci pentru că exista o nevoie nerostită: aceea de a regăsi pisica iubită în obiectele de zi cu zi. Într-un tricou. Într-un hanorac. Într-o cană de cafea. Într-o bijuterie purtată aproape de inimă. Fiecare produs este gândit ca o extensie a unei relații speciale – cea dintre om și pisica lui.

De aceea, personalizarea a devenit un pilon central al brandului. Când trimiți o poză cu pisica ta și primești înapoi un portret transformat în obiect purtabil, nu mai vorbim despre un simplu produs. Vorbim despre identitate. Despre atașament. Despre emoție transformată în artă.

Ce diferențiază Cu Pisici într-o piață aglomerată este tocmai refuzul compromisului. Produsele nu sunt create „pe bandă rulantă”, fără suflet. O mare parte dintre ele sunt pictate manual, realizate cu grijă, testate, ajustate și livrate cu atenție la fiecare detaliu. De la haine și accesorii, până la bijuterii din argint, genți pictate manual sau produse personalizate, totul poartă aceeași semnătură: emoție reală.

Clienții nu cumpără doar un obiect. Cumpără o stare. Un zâmbet. Uneori, un cadou care aduce lacrimi de bucurie. Iar feedback-ul comunității confirmă asta: oamenii revin, recomandă, scriu mesaje, povestesc ce a însemnat pentru ei acel produs. Puține branduri pot spune că au creat o astfel de legătură.

Cu Pisici nu este doar despre vânzare. Este despre apartenență. Comunitatea formată în jurul brandului este una caldă, empatică, formată din oameni care iubesc animalele, apreciază lucrurile făcute cu grijă și caută sens, nu doar estetică.

Această comunitate a crescut organic, fără artificii de marketing agresiv. Prin onestitate. Prin calitate. Prin respect față de client. Este genul de comunitate care nu se construiește prin reclame, ci prin încredere.

Privind spre viitor, Iuliana și Mirela își doresc ca Cu Pisici să crească, dar fără să-și piardă sufletul. Fără să devină impersonal. Fără să transforme emoția în produs de masă. Pentru ele, Cu Pisici rămâne o stare de spirit – una care merită dusă mai departe către cât mai mulți iubitori de pisici.

Cu Pisici este dovada că se poate construi frumos. Cu răbdare. Cu autenticitate. Cu respect pentru oameni și pentru poveștile lor.

Pentru cei care iubesc pisicile.

Pentru cei care caută cadouri cu suflet.

Pentru cei care cred că emoția nu se demodează niciodată.

 

Cine sunt și ce venituri au președinții Curților de Apel care au sărit în ajutorul Liei Savonea. Rețele de influență, venituri uriașe și conflicte de interese în vârful Justiției

Redacția Normedia
-
0
Cine sunt și ce venituri au președinții Curților de Apel care au sărit în ajutorul Liei Savonea. Rețele de influență, venituri uriașe și conflicte de interese în vârful Justiției

Un mesaj public fără precedent, semnat de președinții tuturor Curților de Apel din România, a stârnit controverse majore în spațiul public și a readus în prim-plan problema solidarității de castă din sistemul judiciar.

Documentul, transmis în urmă cu două luni, condamna așa-zisul „atac concertat” împotriva judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție și, implicit, împotriva președintei instanței supreme, Lia Savonea.

Semnatarii avertizau că orice critică la adresa conducerii ÎCCJ ar reprezenta „o vulnerabilizare a întregului sistem judiciar”. Dincolo de retorica instituțională, investigațiile jurnalistice scot însă la iveală profiluri controversate, venituri impresionante și legături de familie sau politice care ridică semne serioase de întrebare asupra imparțialității și integrității vârfului Justiției.

Nu este prima dată când președinții Curților de Apel reacționează unitar. În iunie 2025, același grup l-a atacat public pe premierul Ilie Bolojan, după ce acesta a declarat că magistrații se pensionează, în medie, la 48 de ani. Reacția a fost virulentă, premierul fiind acuzat de „minciună” și „dezinformare”.

Acest tip de reacție coordonată indică existența unei culturi instituționale închise, în care critica externă este respinsă reflex, iar problemele interne sunt tratate ca atacuri la adresa statului de drept.

Unul dintre cele mai sensibile cazuri este cel al Manuelei Cristina Berceanu, președinta Curții de Apel Craiova. Cu venituri declarate de peste 313.000 de lei anual, aceasta a ajuns recent în centrul atenției după ce soțul său, medicul Costin Berceanu, a fost condamnat simbolic pentru conducere sub influența alcoolului și drogurilor.

Dosarul a fost judecat de o instanță aflată chiar în subordinea Curții de Apel Craiova, condusă de soția inculpatului. Verdictul definitiv a fost pronunțat după un singur termen, într-o viteză rar întâlnită în sistemul judiciar românesc. În alte dosare similare, soluțiile definitive se lasă așteptate ani întregi.

La Curtea de Apel Bacău, Ionela-Diana Pătrașc-Bălan, cu un venit anual de peste 400.000 de lei, conduce o instituție în care și soțul său este judecător. Transferul acestuia la Tribunalul Bacău a fost aprobat de CSM inclusiv pe baza unui punct de vedere favorabil transmis chiar de Curtea de Apel condusă de soția sa.

Situații similare se regăsesc și la:

  • Curtea de Apel Brașov, unde Daniela Niculeasa a declarat venituri de peste 270.000 de lei, iar soțul, procuror DIICOT, a depășit 360.000 de lei;

  • Curtea de Apel București, condusă de Liana Nicoleta Arsenie, unde onorariile soțului – expert contabil pentru instanțe – s-au dublat după numirea acesteia în funcție.

Aceste cazuri indică un sistem în care funcțiile-cheie se concentrează în interiorul acelorași familii, iar independența reală devine greu de demonstrat.

La Iași, fosta președintă a Curții de Apel, Diana-Mihaela Cheptene-Micu, a declarat venituri de peste 337.000 de lei, în timp ce soțul său lucra la o instituție aflată în subordinea Consiliului Județean. Acesta a dat în judecată instituția pentru mărire de salariu, iar cererea de strămutare a procesului – invocând lipsa de imparțialitate – a fost respinsă de o instanță subordonată chiar soției sale.

Mai mult, fratele acesteia a fost angajat ca grefier la Curtea de Apel Iași, transferul fiind facilitat de actuala conducere a instanței.

Un alt nume-cheie este Dana Cristina Gîrbovan, președinta Curții de Apel Cluj, care în 2019 era la un pas de a deveni ministru al Justiției. Procedura de demisie din magistratură nu a fost finalizată, iar ulterior, cu sprijinul Liei Savonea – pe atunci șefa CSM – Gîrbovan a revenit fără consecințe în sistem.

Veniturile sale anuale declarate se ridică la aproximativ 384.000 de lei, o sumă care plasează funcția de președinte de Curte de Apel în rândul celor mai bine plătite poziții din sectorul public.

Coincidențele nu se opresc aici. Mai mulți semnatari ai comunicatului de sprijin pentru Lia Savonea au fost ulterior promovați la Înalta Curte de Casație și Justiție. Printre ei:

  • Paul Mihail Frățilescu, fost președinte al Curții de Apel Ploiești;

  • Ioana Delia Lucaci, fostă șefă a Curții de Apel Târgu Mureș, selectată ulterior într-un complet de cinci judecători, esențial pentru marile dosare de corupție.

Aceste promovări alimentează suspiciunea că loialitatea instituțională este recompensată, iar critica internă este descurajată.

La Curtea de Apel Timișoara, Maria Cristina Dica a declarat venituri de peste 630.000 de lei, incluzând restanțe salariale. Soțul său, Nelu Dica, are un trecut complex în afaceri, politică și administrație publică, cu legături directe cu Sorin Grindeanu, actual lider PSD, și cu structuri din zona vamală.

Această suprapunere între Justiție, afaceri și politică ridică probleme sistemice, nu simple excepții.

Analiza declarațiilor de avere arată că președinții Curților de Apel sunt printre cei mai bine plătiți bugetari din România, cu venituri anuale ce depășesc frecvent 350.000 – 500.000 de lei. La acestea se adaugă veniturile soților, indemnizații, restanțe salariale și beneficii conexe.

În acest context, mesajul colectiv de sprijin pentru Lia Savonea nu mai apare doar ca un gest de solidaritate instituțională, ci ca o manifestare de autoapărare a unui sistem privilegiat, închis față de critică și reformă.

Cazurile prezentate conturează imaginea unei Justiții în care puterea, banii și relațiile personale se intersectează periculos. Sprijinul acordat Liei Savonea de către președinții Curților de Apel nu poate fi analizat izolat, ci în contextul unei rețele complexe de interese, promovări și beneficii reciproce.

În lipsa unei transparențe reale și a unui control public autentic, riscul este ca încrederea cetățenilor în actul de justiție să fie erodată, iar principiul independenței să rămână doar o formulă declarativă.

Articol integral pe Libertatea

Edi Crăciun, sportivul de la CSTA București, s-a calificat la Jocurile Olimpice de iarnă: România revine pe scena saniei olimpice

Redacția Normedia
-
0
Edi Crăciun, sportivul de la CSTA București, s-a calificat la Jocurile Olimpice de iarnă: România revine pe scena saniei olimpice

Edi Crăciun, sportiv legitimat la CSTA București  a obținut calificarea la competiția supremă a sporturilor de iarnă, care va avea loc în Italia. El va reprezenta România într-o probă extrem de tehnică și solicitantă, sania, o disciplină în care fiecare sutime de secundă contează, iar diferența dintre succes și eșec este dictată de precizia traiectoriei, curaj și control mental.

România va fi prezentă la Jocurile Olimpice de iarnă și în alte discipline precum biatlon, schi fond, sărituri cu schiurile, bob, patinaj artistic și schi-alpinism.

Pentru Edi Crăciun, calificarea la Jocurile Olimpice nu a fost un accident fericit, ci rezultatul unui parcurs construit în timp. Sportivul a povestit, într-un interviu acordat AIMX, cum totul a început aparent întâmplător, în urmă cu 14 ani.

„A început totul ca o joacă. Am fost la locul potrivit, în momentul potrivit. Așteptam un prieten care făcea deja acest sport, iar antrenorul meu, Ioan Apostol, nu m-a lăsat să stau pe bancă. De atunci, lucrurile au evoluat pas cu pas”, a declarat Edi Crăciun.

Fără un trecut competițional în alte sporturi, dar cu o copilărie activă, petrecută mai mult afară decât între patru pereți, Edi a descoperit rapid că sania nu este doar o provocare fizică, ci și una mentală. Curajul de a coborî cu viteză maximă pe o pârtie înghețată, la câțiva centimetri de suprafață, se construiește în ani, nu în luni.

Calificarea olimpică a fost una extrem de strânsă, decisă la limită, după un sezon competițional intens. Sistemul de calificare la sanie este unul dur, bazat pe clasamente internaționale, punctaje cumulative și rezultate constante la nivel înalt.

„Calificarea a fost grea, plină de emoții și foarte strânsă până în ultima clipă. Jocurile Olimpice reprezintă pentru mine cel mai înalt nivel la care poate concura un sportiv. Este un vis împlinit”, a spus Edi Crăciun.

Sportivul român a subliniat rolul esențial al antrenorilor, care au fost prezenți în toate momentele-cheie ale pregătirii, indiferent de condițiile meteo sau de dificultățile logistice.

„Le mulțumesc antrenorilor pentru toate momentele în care au stat și au înghețat pe marginea pârtiei pentru ca noi să găsim trasele optime. Sunt oameni care îndeplinesc mult mai multe roluri decât cel de antrenor și și-au dorit cel puțin la fel de mult ca noi să reușim”, a mai spus sportivul.

Calificarea la Jocurile Olimpice vine ca o confirmare firească a rezultatelor obținute de Edi Crăciun în ultimii ani pe plan internațional. Sportivul de la CSTA București s-a remarcat constant în competițiile europene și mondiale dedicate juniorilor și tinerilor sportivi (U23).

Printre cele mai importante rezultate ale carierei sale se numără:

  • Locul 3 la Campionatul European de juniori 2020, proba pe echipe
  • Locul 6 la Campionatul European U23 – 2022
  • Locul 5 la Campionatul European U23 – 2023
  • Locul 7 la Campionatul Mondial U23 – 2023

Aceste performanțe au consolidat poziția lui Edi Crăciun în ierarhia internațională și au demonstrat că România poate concura cu succes în sporturi de iarnă extrem de competitive.

Clubul CSTA București a transmis un mesaj emoționant după confirmarea calificării, subliniind că drumul către Olimpiadă nu a fost lipsit de dificultăți.

„Un drum greu, cu antrenamente departe de casă, cu multe renunțări, cu lupte purtate mai mult în tăcere decât în aplauze. Pentru noi, Edi nu este doar un sportiv. Este dovada că se poate. Că și din România, chiar și fără condiții perfecte, pot pleca sportivi care ajung pe cea mai mare scenă a lumii”, se arată în mesajul clubului.

Pentru CSTA București, calificarea lui Edi Crăciun reprezintă o validare a muncii depuse în formarea sportivilor și a filozofiei bazate pe disciplină, perseverență și caracter.

Prezența României la Jocurile Olimpice de iarnă cu sportivi calificați în mai multe discipline arată o revenire treptată pe harta sporturilor de iarnă. Deși infrastructura și resursele sunt adesea limitate, rezultatele obținute de sportivi precum Edi Crăciun demonstrează că performanța este posibilă prin muncă susținută și dedicare.

Pentru sania românească, calificarea lui Edi Crăciun este cu atât mai importantă cu cât această disciplină a fost rar reprezentată la cel mai înalt nivel în ultimele decenii. Prezența sa în Italia va oferi vizibilitate sportului și va inspira o nouă generație de tineri să aleagă disciplinele de iarnă.

Deși calificarea în sine este o performanță majoră, Edi Crăciun privește Jocurile Olimpice ca pe un nou început, nu ca pe o linie de sosire.

„Acum îmi doresc să aduc un rezultat cât mai bun pentru România”, a transmis sportivul, subliniind că munca nu se oprește odată cu obținerea biletului olimpic.

Cu sprijinul antrenorilor, al clubului și al celor care cred în sportul de performanță, Edi Crăciun se pregătește să intre pe cea mai mare scenă a sportului mondial, acolo unde fiecare coborâre contează, iar fiecare clipă rămâne în istorie.

CS Rapid București invită companiile să transforme impozitul pe profit în performanță sportivă

Redacția Normedia
-
0
CS Rapid București invită companiile să transforme impozitul pe profit în performanță sportivă

Într-un context economic în care responsabilitatea socială corporativă și eficiența fiscală devin tot mai importante, CS Rapid București lansează un apel către mediul de afaceri din România: redirecționarea a până la 20% din impozitul pe profit datorat statului către susținerea sportului de performanță, în deplină conformitate cu legislația în vigoare și fără niciun cost suplimentar pentru companii.

Mecanismul este unul legal, simplu și eficient, permițând firmelor să decidă în mod activ destinația unei părți din obligațiile fiscale, contribuind direct la dezvoltarea sportului românesc, la formarea tinerelor talente și la obținerea de rezultate notabile pe plan național și internațional.

Pentru companiile plătitoare de impozit pe profit, sponsorizarea prin redirecționare fiscală reprezintă o oportunitate dublă: pe de o parte, optimizarea legală a obligațiilor fiscale, iar pe de altă parte, implicarea într-un proiect cu impact real asupra comunității.

CS Rapid București este unul dintre cele mai importante cluburi sportive din România, cu tradiție, performanță și o paletă largă de discipline sportive. Fondurile obținute prin sponsorizări sunt utilizate transparent și direcționat pentru:

  • pregătirea sportivilor de performanță

  • participarea la competiții naționale și internaționale

  • dezvoltarea infrastructurii sportive

  • susținerea centrelor de juniori și tineret

  • menținerea standardelor de excelență în sport

Astfel, impozitul pe profit nu mai este doar o obligație fiscală, ci devine un instrument de investiție în performanță, sănătate și imagine pozitivă.

Conform legislației în vigoare, companiile plătitoare de impozit pe profit pot redirecționa până la 20% din impozitul pe profit datorat, sub formă de sponsorizare, către entități eligibile, precum cluburile sportive.

Este esențial de subliniat că:

  • nu este vorba despre o cheltuială suplimentară

  • suma redirecționată este scăzută direct din impozitul datorat statului

  • compania nu pierde bani, ci doar decide destinația lor

În acest mod, mediul privat capătă un rol activ în susținerea domeniilor strategice pentru societate, iar sportul de performanță beneficiază de resursele necesare dezvoltării.

Redirecționarea impozitului pe profit este reglementată clar și explicit prin legislația fiscală. Procedura este stabilită prin Ordinul nr. 1679/20.09.2022, care introduce utilizarea Formularului 177.

Principalele repere legale sunt:

  • pot beneficia de acest mecanism plătitorii de impozit pe profit

  • plafonul maxim este de 20% din impozitul pe profit datorat

  • redirecționarea se face exclusiv pe baza unui contract de sponsorizare

  • depunerea Formularului 177 se realizează electronic, prin platforma oficială e-guvernare.ro

CS Rapid București respectă integral toate cerințele legale, asigurând companiilor partenere un cadru sigur, predictibil și lipsit de riscuri fiscale.

Procesul de redirecționare este simplu și poate fi parcurs rapid, cu sprijinul echipei CS Rapid București:

Încheierea contractului de sponsorizare

Compania și clubul semnează un contract de sponsorizare în care se menționează explicit că sponsorizarea se realizează prin mecanismul redirecționării impozitului pe profit, conform Formularului 177.

Completarea Formularului 177

Formularul este disponibil în format PDF pe site-ul ANAF și se completează cu datele companiei și ale beneficiarului sponsorizării.

Depunerea electronică

Formularul 177 se transmite exclusiv online, prin platforma e-guvernare.ro, fără deplasări sau birocrație suplimentară.

Redirecționarea efectivă a sumei

ANAF virează suma redirecționată către CS Rapid București, în limita impozitului pe profit datorat.

Întregul proces este auditat fiscal și complet transparent.

CS Rapid București nu este doar un club sportiv, ci un simbol al performanței, tradiției și spiritului competitiv. Prin susținerea clubului, companiile devin parte dintr-un proiect solid, cu vizibilitate și impact real.

Beneficiile pentru sponsori includ:

  • asocierea brandului cu performanța și valorile sportului

  • creșterea reputației și a capitalului de imagine

  • implicare activă în responsabilitatea socială corporativă

  • contribuție directă la dezvoltarea sportului românesc

Într-o perioadă în care sportul de performanță se confruntă cu provocări financiare majore, sprijinul mediului privat este esențial pentru continuitate și rezultate.

În loc ca impozitul pe profit să fie o sumă abstractă direcționată automat către bugetul de stat, companiile pot alege ca o parte din acesta să susțină:

  • sportivi care reprezintă România în competiții internaționale

  • tineri aflați la început de drum

  • infrastructură modernă și condiții de pregătire la standarde europene

Aceasta este esența mecanismului de redirecționare: control, responsabilitate și impact.

CS Rapid București invită companiile din România să se alăture acestui demers și să devină parteneri activi ai sportului de performanță. Printr-un gest fiscal inteligent, legal și lipsit de costuri suplimentare, firmele pot contribui la viitorul sportului românesc.

Redirecționarea a până la 20% din impozitul pe profit nu este doar o facilitate fiscală, ci o declarație de implicare. Este alegerea de a investi în oameni, în performanță și în valori care depășesc bilanțurile contabile.

CS Rapid București rămâne deschis tuturor companiilor care doresc să transforme obligațiile fiscale în continuitate, performanță și rezultate concrete pentru sportul românesc.

1...232425...540Pagina 24 din 540