Acasă Blog Pagina 24

Eduard Cotoară & Friends – „MAI mult decât un concert” – spectacol aniversar cu artiști de top la București

Redacția Normedia
-
0
Eduard Cotoară & Friends – „MAI mult decât un concert” – spectacol aniversar cu artiști de top la București

Pe 27 mai 2025, la ora 19:00, artistul Eduard Cotoară urcă pe scena Casei de Cultură a Studenților din București – Sala Toma Laurențiu pentru un concert aniversar special. Chiar pe data de 27 mai, Eduard va împlini 34 de ani, precum și 10 ani de când performează pe scenele din capitală, iar publicul este invitat să ia parte la această sărbătoare.

Bilete: EDUARD COTOARĂ & FRIENDS „MAI mult decât un concert”, 27 mai 2026, Casa de Cultura a Studentilor – Sala Toma Laurentiu, Bucuresti

Alături de Eduard vor urca pe scenă prieteni și artiști consacrați ai muzicii românești: Mihai Pocorschi (VH2), Daniel Iordăchioaie, Alin Stoica – Tenorul Inimilor, singurul tenor român laureat al premiilor Luciano Pavarotti, soprana Stephanie Radu, Simona Nae, Dinu Maxer, Amely, Victor AP3 și Tiri. De asemenea, la această aniversare va lua parte și un invitat internațional, Peter Donegan, cunoscut publicului pentru interpretarea sa memorabilă de la The Voice U.K., alături de Tom Jones.

„MAI mult decât un concert” este o celebrare prin cântec, alături de prieteni dragi, muzicieni de renume și este, în același timp, și cadoul lui Eduard Cotoară pentru publicul care l-a însoțit pe tot parcursul drumului său ca artist.

Pe 27 mai, muzica live va respira liber într-o seară de neuitat, în care pop-ul se va întâlni cu rock-ul, pop-opera va conferi intensitate momentului, iar reinterpretările unor piese binecunoscute publicului vor da frâu liber nostalgiei.

Publicul va avea parte de momente solo excepționale, duete emoționante, dar și de colaborări surpriză și de acea energie minunată ce trebuie trăită live, în sala de spectacol.

„34 de ani de viață, 10 ani în București….o scenă plină de prieteni. Exact așa mi-am dorit să petrec de ziua mea de naștere anul acesta. Pentru mine, cel mai frumos cadou este să împart scena cu prieteni și artiști pe care îi admir și să simt energia publicului. Am pregătit un show excepțional, plin de energie bună, în care ne-am pus cu toții sufletul. Va fi o seară pe care nu o vom uita curând nici noi, nici publicul. Pe 27 mai nu va fi doar un concert, imi cânt povestea” – a declarat artistul Eduard Cotoară.

Spectacolul „MAI mult decât un concert” va avea loc pe 27 mai, la ora 19:00, la Casa de Cultură a Studenților – Sala Toma Laurențiu, București.

Parteneri media: Radio România București, Radio România Cultural, Radio România 3 Net, Radio România Actualități, NORMEDIA.

Urmăriți noutățile:

  • Instagram – https://www.instagram.com/eduardcotoaraartist/
  • Tik Tok – https://www.tiktok.com/@eduardcotoara
  • Youtube – https://www.youtube.com/@EduardCotoaraArtist

Despre Eduard Cotoară

Eduard Cotoară s-a născut și a crescut în Craiova. De meserie este actor, a terminat Facultatea de Teatru și masterul la Universitatea din Craiova și a avut ocazia de a juca alături de actori mari și îndrăgiți. Cu muzica a cochetat încă de la 14 ani, când a început să studieze chitara, iar la 18 ani a făcut primii pașii spre cariera de solist și a urmat cursuri de canto. În 2021 a pus bazele proiectului 2NormaL, proiect cu care a lansat 8 piese.

Printre acestea se numără „Shot-uri de iubire”, „Beam Beam” , „Și dacă tu nu ai mai fi”, dar și „Regina” piesă lansată alături de Emeric Imre & What’s Up, un remake al celebrei melodii „Nebun de alb”.

Începând de la cea de-a 9-a piesǎ, “Din nou acasǎ de Crãciun”, artistul a revenit la numele sǎu real – Eduard Cotoară.

Pentru informații suplimentare:

Senior PR Manager – Evelina Cotoară: 0722 867 697

Criza politică din România scumpește creditele: costurile de împrumut cresc accelerat, avertizează Bloomberg

Redacția Normedia
-
0
Criza politică din România scumpește creditele: costurile de împrumut cresc accelerat, avertizează Bloomberg

România traversează un nou episod de instabilitate economică, generat de tensiunile politice din interiorul coaliției de guvernare. Potrivit unei analize publicate de Bloomberg, criza politică declanșată de PSD a avut un impact imediat și puternic asupra piețelor financiare: costurile la care statul român se împrumută au crescut semnificativ, în timp ce alte țări din regiune beneficiază de condiții mai favorabile.

Această evoluție negativă ridică semne de întrebare serioase privind stabilitatea macroeconomică a României și pune presiune suplimentară asupra bugetului public, dar și asupra populației și mediului de afaceri, care resimt indirect creșterea dobânzilor.

Instabilitatea politică și reacția piețelor financiare

Criza a fost declanșată de anunțul Partidului Social Democrat (PSD), care urmează să decidă dacă retrage sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan. Acest scenariu a generat incertitudine în rândul investitorilor, iar reacția piețelor nu a întârziat să apară.

Conform datelor Bloomberg, randamentul titlurilor de stat românești pe 10 ani a crescut cu 13 puncte de bază, atingând nivelul de 6,95%. Creșteri similare au fost înregistrate și pe termen scurt, semnalând o deteriorare rapidă a percepției investitorilor asupra riscului de țară.

Această creștere a randamentelor înseamnă, în termeni simpli, că România trebuie să plătească dobânzi mai mari pentru a se finanța. Cu alte cuvinte, statul se împrumută mai scump, ceea ce afectează direct sustenabilitatea finanțelor publice.

România, în topul costurilor de împrumut din regiune

Situația devine și mai îngrijorătoare atunci când este comparată cu evoluțiile din regiune. În timp ce România este penalizată de investitori, alte economii din Europa Centrală și de Est beneficiază de stabilitate sau chiar de o îmbunătățire a condițiilor de finanțare.

În prezent, România a ajuns să aibă cele mai ridicate costuri de împrumut din regiune:

  • România: 6,95%
  • Ungaria: 6,11%
  • Polonia: 5,52%
  • Cehia: 4,72%

Diferențele sunt semnificative și reflectă o pierdere de încredere în capacitatea României de a menține stabilitatea economică și politică.

În contrast, Ungaria a reușit să atragă un interes puternic din partea investitorilor la o recentă emisiune de obligațiuni, unde cererea a depășit cu mult oferta. Acest lucru arată clar că piețele financiare reacționează pozitiv la predictibilitate și negativ la incertitudine.

De ce cresc dobânzile: efectul direct al crizei politice

Creșterea dobânzilor nu este un fenomen izolat, ci rezultatul direct al mai multor factori care se amplifică reciproc:

1. Incertitudinea politică

Investitorii evită piețele instabile. Posibilitatea schimbării guvernului sau a unei crize politice prelungite determină retragerea capitalului sau solicitarea unor randamente mai mari pentru a compensa riscul.

2. Deficitul bugetar ridicat

România se confruntă deja cu un deficit bugetar record, moștenit din anii anteriori. Acest lucru obligă statul să se împrumute masiv, iar orice semn de instabilitate crește costul acestor împrumuturi.

3. Datoria publică în creștere

Pe fondul deficitelor mari, datoria publică a crescut accelerat. Investitorii devin mai precauți, iar dobânzile cresc pentru a reflecta acest risc.

Impactul asupra populației: credite mai scumpe

Unul dintre cele mai importante efecte ale creșterii costurilor de împrumut este impactul asupra dobânzilor la creditele acordate populației și firmelor.

Atunci când statul se împrumută mai scump, acest lucru se transmite în întreaga economie:

  • băncile își ajustează dobânzile la credite
  • costurile pentru creditele ipotecare cresc
  • împrumuturile pentru companii devin mai scumpe
  • investițiile private pot încetini

Astfel, o criză politică aparent abstractă se traduce rapid în rate mai mari pentru români și în dificultăți suplimentare pentru mediul de afaceri.

Presiune pe bugetul de stat

Creșterea dobânzilor are un efect direct și asupra bugetului public. România va trebui să aloce sume tot mai mari pentru plata dobânzilor, ceea ce reduce spațiul fiscal pentru investiții sau măsuri sociale.

În contextul actual, în care deficitul bugetar este deja ridicat, această presiune suplimentară poate duce la:

  • tăieri de cheltuieli
  • creșteri de taxe
  • amânarea unor proiecte de investiții

Pe termen lung, costurile ridicate de finanțare pot afecta capacitatea statului de a susține dezvoltarea economică.

România, vulnerabilă în fața șocurilor externe

Analiza Bloomberg subliniază un aspect esențial: poziția României este extrem de vulnerabilă. Dependența de împrumuturi pentru acoperirea deficitului bugetar face ca orice șoc politic sau economic să fie amplificat.

Într-un context global marcat de incertitudine – conflicte geopolitice, volatilitate pe piețele financiare, inflație – România are mai puțin spațiu de manevră decât alte state din regiune.

Această vulnerabilitate este accentuată de lipsa unor reforme structurale consistente și de instabilitatea politică frecventă.

Semnal de alarmă pentru clasa politică

Evoluțiile recente reprezintă un semnal clar pentru clasa politică din România. Piețele financiare reacționează rapid și dur la orice semn de instabilitate, iar costurile sunt suportate de întreaga economie.

Investitorii nu penalizează doar o decizie punctuală, ci lipsa de predictibilitate și coerență în guvernare. În acest context, stabilitatea politică devine un factor esențial pentru menținerea echilibrului economic.

În perioada următoare, evoluția costurilor de împrumut va depinde în mare măsură de modul în care va fi gestionată criza politică.

Există două scenarii principale:

Scenariul optimist

  • stabilizarea rapidă a situației politice
  • menținerea coaliției sau formarea unui guvern stabil
  • revenirea încrederii investitorilor

Scenariul pesimist

  • escaladarea crizei politice
  • schimbări frecvente de guvern
  • creșterea continuă a dobânzilor
  • presiuni asupra cursului valutar și inflației

În acest moment, piețele par să ia în calcul mai degrabă scenariul negativ, ceea ce explică reacția rapidă și creșterea costurilor de finanțare.

Sursă: G4Media

Platformă unică pentru muncitorii străini în România. Guvernul pregătește digitalizarea completă a accesului pe piața muncii

Redacția Normedia
-
0
Platformă unică pentru muncitorii străini în România. Guvernul pregătește digitalizarea completă a accesului pe piața muncii

Guvernul pregătește o schimbare importantă în modul în care lucrătorii străini vor putea fi angajați în România, prin lansarea unei platforme unice naționale care să centralizeze și să digitalizeze întregul proces. Măsura, analizată în primă lectură într-o ședință a Executivului, vine într-un moment în care economia românească se confruntă cu o lipsă acută de forță de muncă, iar companiile din tot mai multe domenii depind de angajați din afara Uniunii Europene pentru a-și menține activitatea.

Noua platformă, denumită WorkinRomania.gov.ro, ar urma să simplifice procedurile, să reducă timpul de avizare și să ofere un cadru mai clar, mai sigur și mai transparent atât pentru angajatori, cât și pentru muncitorii străini care aleg România.

Proiectul de ordonanță de urgență analizat de Guvern urmărește să pună ordine într-un sistem care, deși s-a extins rapid în ultimii ani, a rămas fragmentat, birocratic și vulnerabil la abuzuri. Datele oficiale invocate de Executiv arată clar presiunea existentă pe piața muncii: dacă în 2015 și 2016 contingentul de lucrători străini nou-admiși în România era de 5.500 de persoane pe an, în perioada 2022-2025 plafonul a urcat la 100.000. Pentru anul 2026, contingentul stabilit este de 90.000 de lucrători străini. Aceste cifre arată nu doar o schimbare de ritm, ci o transformare structurală a pieței muncii din România, care a devenit din ce în ce mai dependentă de resursa umană din Asia, Africa și alte regiuni extracomunitare.

În acest context, apariția unei platforme unice pentru muncitorii străini în România este prezentată de Guvern ca o soluție necesară pentru gestionarea eficientă a unui fenomen în continuă creștere. Potrivit informațiilor comunicate, WorkinRomania.gov.ro va avea rolul de a administra accesul lucrătorilor străini pe piața muncii în mod digitalizat, sigur și transparent. Cu alte cuvinte, statul încearcă să concentreze într-un singur sistem informatic toate etapele relevante: aprobări, avize, verificări, documente și monitorizare.

Unul dintre cele mai importante efecte scontate ale noii platforme este reducerea birocrației. În prezent, angajarea unui muncitor străin presupune adesea interacțiuni cu mai multe instituții, termene neclare, documentații stufoase și întârzieri care pot afecta grav activitatea firmelor. Prin digitalizarea fluxului administrativ, autoritățile speră să reducă aceste blocaje și să creeze o cale mai rapidă pentru companiile care au nevoie urgentă de personal.

Totodată, platforma unică pentru muncitorii străini va avea și o funcție de control și trasabilitate. Un sistem centralizat permite statului să știe mai clar cine angajează, în ce domenii există cele mai mari nevoi, ce agenții de plasare operează pe piață și unde apar eventualele nereguli. În plus, o astfel de platformă poate contribui la combaterea muncii la negru, a recrutării abuzive și a practicilor ilegale prin care unii muncitori străini ajung în situații de vulnerabilitate.

O altă noutate majoră anunțată de Executiv este introducerea unei liste a ocupațiilor deficitare, care va fi aprobată prin hotărâre de guvern și actualizată semestrial. Lista ar urma să fie realizată pe baza datelor furnizate de ANOFM și INS, dar și în urma consultării cu partenerii sociali. Această măsură este importantă, deoarece mută discuția despre muncitorii străini din zona improvizației în cea a planificării economice. Practic, statul încearcă să coreleze nevoia reală de forță de muncă cu admiterea lucrătorilor străini, astfel încât importul de personal să răspundă cererii reale din economie și să nu devină un mecanism haotic sau netransparent.

Prin actualizarea periodică a listei ocupațiilor deficitare, Guvernul își propune să răspundă mai rapid la schimbările din piață. Sunt domenii, precum construcțiile, HoReCa, agricultura, logistica, industria prelucrătoare sau serviciile, unde lipsa angajaților este deja cronică. În aceste sectoare, muncitorii străini au devenit o soluție indispensabilă, iar companiile cer de ani de zile proceduri mai simple și mai previzibile.

Pe lângă digitalizare și planificare, proiectul introduce și un mecanism financiar de protecție preventivă: depozitul financiar obligatoriu. Acesta este gândit ca o garanție care să acopere costurile de repatriere, sprijinul acordat lucrătorilor aflați în situații de risc și executarea amenzilor aplicate agențiilor de plasare care nu își respectă obligațiile legale. Este una dintre cele mai sensibile părți ale proiectului, pentru că reflectă preocuparea autorităților față de riscurile sociale și juridice care pot apărea atunci când recrutarea internațională nu este supravegheată eficient.

Acest depozit financiar are, în esență, rolul de a responsabiliza actorii implicați în recrutare și plasare. Dacă până acum existau situații în care agenții sau intermediari dispăreau, lăsând muncitorii străini fără sprijin, fără bani sau fără posibilitatea de a reveni în țările de origine, noul mecanism vrea să prevină tocmai astfel de derapaje. În plus, el oferă statului o pârghie concretă pentru a interveni atunci când apar încălcări ale legii.

Foarte important este și principiul „angajatorul plătește”, prevăzut expres în proiect. Acesta interzice solicitarea de comisioane, taxe, garanții sau depozite de la lucrători. Este o prevedere esențială, pentru că multe dintre abuzurile semnalate la nivel internațional în recrutarea muncitorilor migranți pornesc tocmai de la aceste costuri impuse lucrătorilor înainte de plecare sau la sosire. În multe cazuri, oamenii se împrumută pentru a-și plăti recrutarea și ajung să muncească în condiții dificile doar pentru a-și achita datoriile. Prin introducerea acestui principiu, România încearcă să se alinieze standardelor Organizației Internaționale a Muncii și ale OCDE, asumând un model mai echitabil și mai civilizat de integrare a forței de muncă străine.

Standardizarea contractelor este un alt pilon al reformei. Proiectul prevede forme clare pentru contractul de prestări servicii, contractul de plasare tripartit și contractul de muncă. Această standardizare are avantajul de a reduce ambiguitățile, de a limita clauzele abuzive și de a face mai ușoară verificarea legalității documentelor. În același timp, muncitorii străini vor avea o mai bună protecție juridică, deoarece condițiile esențiale vor fi formulate mai clar și mai uniform.

Pentru angajatori, beneficiile unei astfel de reforme sunt evidente. O platformă unică pentru angajarea muncitorilor străini în România poate însemna mai puțin timp pierdut, costuri administrative mai mici și un grad mai mare de predictibilitate. Într-o economie în care deficitul de personal apasă tot mai greu, orice reducere a întârzierilor administrative poate însemna salvarea unui proiect, a unei investiții sau chiar a unei afaceri.

Pentru stat, avantajul major este controlul mai bun asupra fenomenului. În ultimii ani, România a trecut de la statutul de țară de emigrație la cel de destinație pentru tot mai mulți lucrători străini. Această schimbare necesită reguli noi, instrumente moderne și capacitate administrativă reală. WorkinRomania.gov.ro ar putea deveni exact infrastructura digitală de care administrația avea nevoie pentru a face față acestui nou context.

Desigur, succesul unei astfel de platforme va depinde nu doar de existența ei formală, ci și de modul în care va funcționa concret. Dacă va fi intuitivă, bine conectată cu instituțiile relevante și susținută de proceduri clare, ea poate deveni un instrument eficient pentru piața muncii. Dacă, în schimb, va rămâne doar o vitrină birocratică în plus, fără interoperabilitate reală și fără termene respectate, impactul va fi limitat.

Semnalul politic transmis însă de Guvern este clar: România recunoaște că are o problemă serioasă de forță de muncă și că integrarea muncitorilor străini nu mai poate fi tratată improvizat. Noua platformă unică, lista ocupațiilor deficitare, depozitul financiar și interzicerea taxelor impuse lucrătorilor fac parte dintr-o tentativă de reformă amplă, care încearcă să împace nevoile economiei cu protecția socială și cu exigențele unui stat modern.

Sursă: G4Media

Contracte de milioane din exploatarea pădurilor, sub suspiciunea conflictelor de interese la Direcția Silvică Neamț. Un avertizor de integritate acuză o rețea de firme controlate prin interpuși de angajați ai instituției

Redacția Normedia
-
0
Contracte de milioane din exploatarea pădurilor, sub suspiciunea conflictelor de interese la Direcția Silvică Neamț. Un avertizor de integritate acuză o rețea de firme controlate prin interpuși de angajați ai instituției

Un nou scandal lovește sistemul silvic din România, după ce un avertizor de integritate din cadrul Direcției Silvice Neamț susține că mai mulți pădurari și șefi de ocoale ar controla, prin interpuși, firme care au câștigat contracte de milioane de lei atribuite chiar de instituția la care aceștia lucrează. Acuzațiile vizează posibile conflicte de interese și situații de incompatibilitate expres interzise de lege, într-un sector deja marcat de suspiciuni, controverse și presiune publică tot mai mare legată de administrarea pădurilor și a masei lemnoase.

Potrivit informațiilor furnizate de sursa citată, mai multe societăți comerciale active în exploatarea forestieră și transportul de bușteni ar fi, în realitate, controlate de angajați ai Direcției Silvice Neamț, chiar dacă în acte figurează alte persoane: rude, fini, prieteni de familie sau persoane vulnerabile din mediul rural. Aceste firme ar fi beneficiat de contracte consistente atribuite de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, prin Direcția Silvică Neamț, în cadrul unor proceduri care ridică serioase semne de întrebare.

Miza este uriașă. Dacă aceste informații se confirmă, vorbim despre un mecanism prin care angajați ai statului, care aveau obligația legală de a acționa în interesul instituției publice, ar fi profitat indirect de contracte finanțate din bani publici sau din exploatarea resurselor statului. Legea interzice explicit asemenea situații, tocmai pentru a evita ca personalul silvic să ajungă în poziția de a influența, controla sau beneficia de pe urma unor contracte pe care aceeași structură le atribuie.

Unul dintre cele mai sensibile cazuri semnalate este cel al firmei Valdo Forest Industries SRL, companie care, în acte, aparține unei femei modeste dintr-un sat nemțean, Mihaela Arsenoaia. Potrivit informațiilor apărute anterior în presă și reluate acum în contextul noilor dezvăluiri, femeia ar fi semnat documente fără să aibă un rol real în conducerea afacerii. Mai mult, ea ar fi recunoscut că este chemată doar pentru semnături și că nu primește bani. În spatele firmei ar fi, potrivit surselor, legături directe cu angajați ai Direcției Silvice Neamț. Verișoara acestei femei este Constantin Dogariu, șef de district la Văratec, iar cumnata sa, Alina Dogariu, a lucrat ca inginer silvic și inspector în cadrul Direcției. Numele acesteia apare, conform datelor din sistemul public de achiziții, printre persoanele cu funcție de decizie în proceduri de atribuire derulate de instituție. Firma respectivă a încheiat, doar în 2024 și 2025, contracte totale de peste 23 de milioane de lei, o sumă uriașă raportată la profilul oficial al persoanei din acte.

Un alt caz vizează societățile France Forest SRL și Wood Rosell MD, ambele asociate, potrivit avertizorului, cu pădurarul Valentin Ciubotariu de la Ocolul Silvic Brateș. În acte, una dintre firme este controlată de Lavinia Flavia Fracase, fosta soție a pădurarului. Datele financiare indică o creștere spectaculoasă a cifrei de afaceri imediat după preluarea firmelor și după intrarea lor pe piața contractelor forestiere. În paralel, aceste firme au câștigat mai multe proceduri de exploatare forestieră și transport de bușteni atribuite de Direcția Silvică Neamț, inclusiv la Ocolul Silvic Brateș, acolo unde lucrează fostul soț al patroanei din acte. Chiar dacă formal există un divorț, sursa citată ridică suspiciuni că acesta ar putea fi unul de fațadă, menit să acopere controlul real asupra firmelor.

Suspiciuni similare planează și asupra firmei Woodstar Forest SRL, care ar fi legată de inginerul Victor Daraban, angajat tot la Ocolul Silvic Brateș. Firma a fost înființată sub alt profil economic, apoi și-a schimbat obiectul principal de activitate în exploatare forestieră și a fost preluată de persoane din cercul apropiat al lui Daraban: mai întâi un prieten de familie, apoi o nepoată care, potrivit informațiilor apărute în spațiul public, ar locui în Belgia. Cu toate acestea, societatea a început să câștige contracte și să își majoreze puternic cifra de afaceri, alături de o altă firmă din aceeași rețea informală, Codiță Forest SRL. Avertizorul susține că aceste societăți și-ar fi realizat cea mai mare parte a veniturilor din contractele cu Direcția Silvică Neamț, ceea ce amplifică suspiciunea unui circuit favorizat.

Într-un alt dosar sensibil apare firma Zeița Hera SRL, asociată de sursa citată cu Daniel Ioan Popovici, șef al pazei la Ocolul Silvic Gârcina. Deși societatea este deținută în acte de Emilia Pîclea, o fostă colegă de serviciu a mamei sale, datele din SICAP indică drept persoană de contact un număr de telefon care aparține tatălui pădurarului. Tot tatăl său fusese, anterior, asociat în firmă. Din nou, schema este aproape identică: o persoană din cercul apropiat apare în acte, în timp ce familia angajatului silvic păstrează legături directe cu firma și cu contractele pe care aceasta le obține de la Direcția Silvică Neamț.

Lista suspiciunilor nu se oprește aici. Șeful de ocol de la Brateș, Nelu Oniga, este și el indicat de avertizor ca fiind în spatele firmei Ocolașul Mare Forest SRL, controlată formal de Gheorghe Husariu, o persoană care, în același timp, ar fi angajatul lui Oniga într-o altă firmă, dintr-un cu totul alt domeniu de activitate. Potrivit datelor publice, și această societate figurează în sistem cu contracte de exploatare forestieră atribuite în 2023 și 2024.

Unul dintre cele mai puternice nume invocate este cel al lui Constantin Panaite, șef de ocol la Tazlău, despre care sursa susține că ar controla din umbră firma Papi Dragoș SRL, deținută oficial de finul său de cununie, Dragoș Gabriel Grasu. Societatea apare cu numeroase contracte încheiate cu Direcția Silvică Neamț și cu cifre de afaceri de ordinul a 10-11 milioane de lei anual, ceea ce o transformă într-un jucător major pe piața locală a exploatării forestiere. Deși atât Panaite, cât și Grasu neagă existența unor legături de afaceri, relația de naș-fin și dimensiunea contractelor câștigate alimentează suspiciunile.

Ceea ce reiese din toate aceste cazuri este un tipar repetitiv: firme fără istoric relevant sau cu alt obiect de activitate se transformă rapid în operatori forestieri; proprietarii oficiali sunt persoane din cercul apropiat al unor angajați silvici; cifrele de afaceri cresc abrupt după intrarea pe piața contractelor forestiere; iar o parte consistentă a veniturilor provine din proceduri atribuite chiar de Direcția Silvică Neamț.

Instituția a reacționat încă din 2025, când primele informații despre asemenea presupuse practici au apărut în mediul online, calificând acuzațiile drept calomnioase și susținând că procedurile se desfășoară cu respectarea legii, în condiții de transparență și tratament egal. Tot atunci, Direcția a precizat că angajații au obligația de a semna declarații pe proprie răspundere privind incompatibilitățile și conflictele de interese și că orice încălcare poate fi sancționată. Directorul Doru Gherghel a susținut public că instituția va sesiza organele competente pentru verificarea acuzațiilor.

Totuși, amploarea informațiilor apărute între timp, numărul mare de firme invocate și coincidențele repetate dintre numele din instituție și cele din mediul de afaceri silvic obligă la o anchetă temeinică. Nu mai este vorba doar despre simple zvonuri sau despre atacuri personale, ci despre o suspiciune sistemică ce privește chiar modul în care sunt atribuite contractele de exploatare forestieră într-un județ cu resurse importante și cu un istoric sensibil în administrarea pădurilor.

Dacă acuzațiile avertizorului de integritate se confirmă, cazul de la Direcția Silvică Neamț poate deveni unul dintre cele mai grave exemple de capturare a interesului public de către rețele informale din interiorul sistemului silvic. Iar implicațiile nu sunt doar administrative sau disciplinare, ci și penale, pentru că vorbim despre posibile incompatibilități, fals în declarații, conflict de interese și atribuirea indirectă a unor contracte către persoane care, legal, nu aveau voie să beneficieze de ele. Într-un domeniu în care statul administrează una dintre cele mai valoroase resurse naturale ale țării, orice suspiciune de acest tip cere nu doar explicații, ci și măsuri rapide, ferme și verificabile.

Articol integral pe G4Media

 

Bilete de tratament balnear 2026: Guvernul alocă 410 milioane de lei pentru sănătatea românilor. Cine beneficiază și cum vor fi distribuite

Redacția Normedia
-
0
Bilete de tratament balnear 2026: Guvernul alocă 410 milioane de lei pentru sănătatea românilor. Cine beneficiază și cum vor fi distribuite

România continuă să investească în sănătatea populației prin programe dedicate recuperării medicale și prevenției. Pentru anul 2026, Ministerul Finanțelor a avizat acordarea biletelor de tratament balnear, în baza unui proiect de hotărâre de guvern inițiat de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Valoarea totală a fondurilor alocate se ridică la 410 milioane de lei, sumă destinată susținerii tratamentelor balneare pentru zeci de mii de beneficiari.

Programul este unul dintre cele mai importante instrumente de sprijin social și medical pentru pensionari și asigurați, fiind gestionat prin Casa Națională de Pensii Publice și având un impact direct atât asupra stării de sănătate a populației, cât și asupra economiei locale din stațiunile balneare.

Prin acest program, statul român urmărește nu doar sprijinirea categoriilor vulnerabile, ci și reducerea presiunii asupra sistemului sanitar. Tratamentul balnear este recunoscut pentru beneficiile sale în recuperarea afecțiunilor cronice, în special cele reumatismale, respiratorii sau cardiovasculare.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat importanța acestui program, afirmând că tratamentul balnear reprezintă „o investiție în sănătatea oamenilor și în capacitatea lor de a rămâne activi”. Declarația reflectă o abordare strategică, în care prevenția și recuperarea medicală devin priorități în politicile publice.

Alocarea celor 410 milioane de lei vine din bugetul asigurărilor sociale de stat, la capitolul „asigurări și asistență socială – ajutoare sociale în natură”, ceea ce confirmă caracterul social al programului.

Potrivit proiectului de hotărâre, în 2026 vor fi disponibile până la 50.896 de bilete de tratament balnear. Acestea vor fi distribuite în maximum 16 serii, pe parcursul întregului an, în unități de tratament aflate în proprietatea statului.

Beneficiarii vor putea accesa servicii de cazare, masă și tratament în stațiuni balneare din întreaga țară, cunoscute pentru resursele naturale terapeutice – ape minerale, nămoluri sapropelice sau aer cu proprietăți curative.

Distribuirea biletelor se face, ca și în anii anteriori, prin intermediul caselor teritoriale de pensii, în funcție de criterii stabilite prin lege, precum nivelul pensiei, starea de sănătate și istoricul accesării acestui tip de sprijin.

Un aspect important al programului din 2026 este flexibilitatea în alocarea biletelor. Autoritățile au prevăzut posibilitatea suplimentării numărului de locuri prin încheierea unor contracte subsecvente cu unități private de profil.

Această măsură permite utilizarea eficientă a fondurilor și extinderea accesului la tratament pentru un număr mai mare de beneficiari, în limita bugetului aprobat.

Totodată, această abordare contribuie la dezvoltarea sectorului privat din domeniul balnear, stimulând investițiile și modernizarea infrastructurii turistice și medicale.

Programul include și o componentă socială importantă. Până la 15% din totalul biletelor vor fi acordate gratuit unor categorii de persoane care beneficiază de legi speciale cu caracter reparatoriu.

Printre acestea se numără:

  • foști deținuți politici
  • veterani de război
  • persoane persecutate din motive politice
  • alte categorii prevăzute de legislația în vigoare

Această facilitate reflectă angajamentul statului de a sprijini persoanele care au suferit în trecut și care necesită îngrijire medicală suplimentară.

Pe lângă beneficiile directe pentru sănătate, programul de tratament balnear are un impact semnificativ asupra economiei locale. Stațiunile balneare din România – precum Băile Herculane, Sovata, Techirghiol sau Covasna – depind în mare măsură de acest tip de turism.

Alocarea fondurilor contribuie la:

  • menținerea locurilor de muncă în sectorul turistic
  • dezvoltarea infrastructurii de tratament
  • atragerea de noi investiții în domeniu

Astfel, programul devine nu doar o măsură socială, ci și un instrument de dezvoltare economică regională.

Biletele de tratament balnear sunt destinate, în principal, următoarelor categorii:

  • pensionarii din sistemul public
  • asigurații care contribuie la sistemul de pensii
  • persoanele cu afecțiuni medicale care necesită recuperare

Pentru a obține un bilet, solicitanții trebuie să depună o cerere la casa de pensii de care aparțin, însoțită de documente medicale care să justifice necesitatea tratamentului.

Costul biletului este subvenționat parțial sau integral, în funcție de categoria beneficiarului și de nivelul veniturilor.

Specialiștii subliniază că tratamentul balnear are un rol esențial în prevenirea agravării unor boli cronice și în reducerea costurilor pe termen lung ale sistemului de sănătate.

Printre beneficiile acestuia se numără:

  • ameliorarea durerilor cronice
  • creșterea mobilității
  • îmbunătățirea circulației sanguine
  • reducerea stresului și a oboselii

Programul din 2026 ar putea reprezenta un model pentru extinderea politicilor de prevenție și recuperare medicală în România. În contextul îmbătrânirii populației și al creșterii incidenței bolilor cronice, astfel de inițiative devin tot mai necesare.

Autoritățile ar putea analiza, în viitor, posibilitatea creșterii bugetului alocat și diversificării serviciilor oferite, inclusiv prin integrarea tehnologiilor moderne în tratamentele balneare.

Sursă: G4Media

Fost viceprimar din Arad, condamnat pentru fraudă cu fonduri europene. Cazul Ilie Cheșa (PSD), investigat de Parchetul European, readuce în atenție vulnerabilitățile sistemului de finanțare UE

Redacția Normedia
-
0
Fost viceprimar din Arad, condamnat pentru fraudă cu fonduri europene. Cazul Ilie Cheșa (PSD), investigat de Parchetul European, readuce în atenție vulnerabilitățile sistemului de finanțare UE

Un nou caz de fraudare a fondurilor europene zguduie administrația locală din România și readuce în prim-plan problema gestionării banilor publici proveniți din Uniunea Europeană.

Ilie Cheșa, fost viceprimar al municipiului Arad și membru al Partidul Social Democrat, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, după ce a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției într-un dosar privind fraudarea fondurilor europene.

Cazul a fost anchetat de Parchetul European (EPPO), instituția responsabilă cu investigarea infracțiunilor care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene. Decizia instanței, pronunțată de Tribunalul Timiș, nu este definitivă și poate fi contestată în termen de 10 zile.

Condamnare cu suspendare după recunoașterea vinovăției

Potrivit soluției publicate pe portalul instanțelor, judecătorii au admis acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat între EPPO – Biroul Teritorial Timișoara și Ilie Cheșa. Fostul viceprimar a fost găsit vinovat pentru folosirea și prezentarea de documente false sau incomplete în scopul obținerii ilegale de fonduri europene.

Instanța a stabilit o pedeapsă de doi ani de închisoare, cu suspendarea executării sub supraveghere pe o perioadă de trei ani. În acest interval, Cheșa va trebui să respecte o serie de obligații impuse de lege, inclusiv prestarea a două luni de muncă în folosul comunității.

Activitatea va fi desfășurată în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Arad, în centre de plasament sau unități destinate îngrijirii persoanelor vârstnice. Pe lângă pedeapsa principală, instanța a decis și interzicerea unor drepturi civile și politice. Astfel, Ilie Cheșa nu va putea candida și nu va putea ocupa funcții publice timp de doi ani, o sancțiune care afectează direct cariera sa politică.

Ancheta procurorilor europeni scoate la iveală un mecanism relativ simplu, dar eficient, prin care fondurile europene destinate antreprenoriatului au fost obținute ilegal. Între 2018 și 2022, Ilie Cheșa ar fi administrat trei firme care au beneficiat de finanțări prin programe de tip Start-Up, susținute din fonduri europene. În acest context, împreună cu alte persoane, ar fi depus documente falsificate pentru a îndeplini condițiile impuse de finanțatori.

Printre neregulile constatate de anchetatori se numără:

  • falsificarea documentelor privind finalizarea stagiilor de pregătire
  • raportarea fictivă a locurilor de muncă create
  • prezentarea unor dovezi nereale privind veniturile generate de afaceri

În total, instanța a dispus anularea a 114 înscrisuri falsificate, utilizate în procesul de obținere și justificare a fondurilor. Prejudiciul estimat în acest dosar se ridică la aproximativ 120.000 de euro, o sumă relativ modestă în comparație cu alte cazuri de fraudă, dar semnificativă în contextul programelor dedicate antreprenorilor aflați la început de drum.

Rolul Parchetului European în combaterea fraudei

Cazul lui Ilie Cheșa evidențiază rolul tot mai important al Parchetul European în investigarea fraudelor cu fonduri europene în statele membre. Instituția, operațională din 2021, are competența de a ancheta și trimite în judecată infracțiuni care afectează bugetul Uniunii Europene, inclusiv fraudele cu subvenții, corupția și spălarea banilor legată de fonduri europene.

În România, EPPO a devenit un actor-cheie în combaterea acestui tip de infracționalitate, colaborând cu autoritățile naționale pentru a identifica și sancționa abuzurile. Comunicatul emis de procurorii europeni în decembrie 2025 a scos la lumină detaliile anchetei și a confirmat existența unor acorduri de recunoaștere a vinovăției cu mai multe persoane fizice și juridice implicate în acest dosar.

Un aspect relevant al cazului este faptul că Ilie Cheșa a demisionat din funcția de viceprimar al Aradului în octombrie 2025, înainte ca ancheta să fie făcută publică de către Parchetul European. Ulterior, acesta a fost înlocuit și din funcția de președinte al organizației municipale PSD Arad, semn că presiunea publică și politică generată de investigație a avut efecte imediate asupra carierei sale.

Demisia anticipată ridică însă întrebări legate de momentul în care autoritățile locale și partidul au aflat despre anchetă și despre eventualele măsuri interne luate înainte de apariția oficială a informațiilor în spațiul public. Cazul Cheșa nu este singular și scoate în evidență vulnerabilitățile sistemului de accesare a fondurilor europene, în special în cadrul programelor destinate start-up-urilor. Aceste programe, deși esențiale pentru dezvoltarea mediului antreprenorial, sunt uneori exploatate prin metode frauduloase, în lipsa unor mecanisme de control suficient de riguroase.

Printre principalele probleme identificate de experți se numără:

  • verificarea superficială a documentelor depuse
  • monitorizarea insuficientă a implementării proiectelor
  • lipsa unor controale eficiente după acordarea finanțării

În acest context, rolul instituțiilor de control, atât la nivel național, cât și european, devine crucial pentru prevenirea și sancționarea abuzurilor.

Astfel de cazuri afectează nu doar bugetul public, ci și încrederea cetățenilor în instituțiile statului și în mecanismele de finanțare europeană. Fondurile europene reprezintă o resursă vitală pentru dezvoltarea României, iar utilizarea lor frauduloasă poate avea consecințe grave, inclusiv suspendarea unor programe sau impunerea unor corecții financiare de către Comisia Europeană. În același timp, imaginea administrației publice este afectată, mai ales atunci când în astfel de dosare sunt implicați demnitari sau persoane cu funcții de conducere.

Sursă: G4Media

Arta Oratoriei revine la Craiova: S-au deschis înscrierile pentru ediția a II-a a Concursului „Puterea Cuvântului” – Students Edition

Redacția Normedia
-
0
Arta Oratoriei revine la Craiova: S-au deschis înscrierile pentru ediția a II-a a Concursului „Puterea Cuvântului” – Students Edition

După succesul primei ediții, spiritul dezbaterii și forța argumentelor se întorc în inima Olteniei. Rotary Club Craiova, în parteneriat cu Universitatea din Craiova și AIESEC, anunță cu entuziasm lansarea celei de-a doua ediții a concursului de oratorie „Puterea Cuvântului”, dedicat exclusiv mediului studențesc.

Evenimentul va avea loc pe data de 29 mai 2026, în cadrul prestigiosului spațiu al Aulei „Mihai I” a Universității din Craiova.

Despre Concurs

„Puterea Cuvântului” nu este doar o competiție, ci o platformă de exprimare pentru tinerii care doresc să își testeze abilitățile de comunicare, gândirea critică și carisma în fața unui public larg și a unui juriu exigent. Într-o lume dominată de viteză, ne propunem să readucem în prim-plan valoarea discursului bine structurat și impactul pe care mesajul unui student îl poate avea asupra comunității.

Premii atractive pentru excelență

Pentru a recompensa performanța și curajul de a urca pe scenă, organizatorii au pregătit premii în bani substanțiale:

  • Locul I: 1500 RON
  • Locul II: 750 RON
  • Locul III: 500 RON

Parteneri și Susținători

Succesul acestui proiect este garantat de o rețea vastă de parteneri care susțin educația și dezvoltarea tinerilor:

  • Organizatori principali: Rotary Club Craiova, fondat de Ivănescu Robert-Cristian
    Universitatea din Craiova, AIESEC.
  • Parteneri educaționali și sociali: TodaySocialSkills, Logiscool, H2-Asociația română, UZPR
  • Asociații studențești: ASD-UC, OSACE, SSS, SSMC, ASFL, SSCAMM, Uni-Zona Sud-Vest, ASFEAA, OSF, Rotaract Craiova.
  • Parteneri Media: Radio Oltenia-Craiova, Kiss FM, Radio Nova Mix, Jurnalul Olteniei, NORMEDIA

Cum te poți înscrie?

Studenții dornici să își facă vocea auzită sunt invitați să acceseze site-ul oficial pentru detalii despre regulament și înregistrare. Atenție: Locurile sunt limitate!

Înscrierile se fac pe: www.putereacuvantului.org sau direct: https://forms.gle/459BJJtdezSjprYt7

Vă așteptăm să descoperim împreună cine va stăpâni scena și va demonstra că, într-adevăr, cuvântul are putere!

 

Comunicat de presă EPICENTER MED SRL: „PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!”

Redacția Normedia
-
0
Comunicat de presă EPICENTER MED SRL: „PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!”

Comunicat de presă

„PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!”

EPICENTER MED SRL având sediul principal în Cluj-Napoca, Bulevardul Nicolae Titulescu, nr.22, ap.29, județ Cluj, CUI 21571670, anunță finalizarea activităților proiectului cu numărul 2457, avand titlul „DIGITALIZAREA EPICENTER MED SRL”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, PILONUL III. Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și o piață internă funcțională, cu întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) puternice, COMPONENTA C9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, INVESTIȚIA I3. Scheme de ajutor pentru sectorul privat, MĂSURA 1. Schemă de minimis și schemă de ajutor de stat în contextul digitalizării IMM-urilor, Digitalizarea IMM-urilor – grant de până la 100.000 euro pe întreprindere care  să sprijine IMM-urile în adoptarea tehnologiilor digitale.

LINK: Comunicat de presa finalizare proiect digitalizare PNRR – EPICENTER

Numele beneficiarului: EPICENTER MED SRL

Numele proiectului de investiție: DIGITALIZAREA EPICENTER MED SRL

Contract de finanțare: 2457/i3/c9

Cod proiect: 2457

Durata proiectului: 13 luni

Data de începere: 04.04.2025

Data finalizării: 14.04.2026

Obiectivele generale urmărite: Cresterea competitivitatii societatii si consolidarea pozitiei pe piata prin adoptarea unor tehnologii digitale noi

Obiectivele specifice urmărite:

  • Realizarea a minim 6 indicatori de intensitate digitala DESI, pana la finalizarea implementarii proiectului
  • Mentinerea numarului de angajati in anul 3 de durabilitate cel putin la nivelul anului 2022
  • Realizarea productivitatii muncii asumate in anul 3 de durabilitate
  • Instruirea angajatilor in vederea dobandirii de competente digitale
  • Dotarea cu active corporale si necorporale pentru digitalizarea activitatii

Valoare totală proiect: 163.243,39 lei

Valoare nerambursabilă finanțată din PNRR: 145.099,24 lei

Date de contact:

Persoană de contact: Popa Ioan

Telefon: 0726300876

Email: gorgan_adela@yahoo.com 

„Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României”

„PNRR. Finanțat de Uniunea Europeană – UrmătoareaGenerațieUE”

https://mfe.gov.ro/pnrr/                            https://www.facebook.com/PNRROficial/

Interes record pentru „Puterea Cuvântului”: Peste 35.000 de vizualizări în primele două săptămâni. Organizatorii anunță criterii noi de selecție

Redacția Normedia
-
0
Interes record pentru „Puterea Cuvântului”: Peste 35.000 de vizualizări în primele două săptămâni. Organizatorii anunță criterii noi de selecție

Ediția a II-a a Concursului de Oratorie „Puterea Cuvântului” – Students Edition confirmă impactul major pe care îl are în rândul tinerilor din mediul universitar. În mai puțin de 14 zile de la lansarea oficială, anunțul evenimentului a generat un interes masiv, depășind pragul de 35.000 de vizualizări în mediul online.

Datorită fluxului mare de solicitări, numărul de 16 locuri prevăzut inițial în structura concursului a fost deja atins. Totuși, pentru a oferi șanse egale tuturor studenților talentați și pentru a asigura o competiție de cel mai înalt nivel, înscrierile rămân deschise, iar procesul de selecție va fi extins.

Actualizarea procesului de selecție

Pentru a departaja candidații și a garanta prezența celor mai buni oratori pe scena Aulei „Mihai I” în data de 29 mai, organizatorii introduc următoarele etape obligatorii:

  1. Interviul de evaluare: Toți studenții înscriși vor participa la un interviu obligatoriu cu echipa de organizare.
  2. Runda de calificare: În cazul în care, în urma interviurilor, nu se va putea stabili un clasament clar pentru cele 16 locuri de pe scenă, se va organiza o etapă intermediară de calificare. Detaliile tehnice ale acestei runde vor fi comunicate direct candidaților eligibili.

Despre competiție și premii

„Puterea Cuvântului” rămâne un reper pentru excelența în comunicare și gândire critică. Studenții care vor demonstra măiestrie în arta oratoriei vor fi recompensați cu premii în bani:

  • Locul I: 1500 RON
  • Locul II: 750 RON
  • Locul III: 500 RON

Înscrieri și documentație

Organizatorii încurajează studenții să continue să se înscrie, procesul de selecție fiind acum bazat exclusiv pe meritocrație și performanță, nu pe ordinea cronologică a aplicării.

Organizatori: Rotary Club Craiova, fondat de Ivănescu Robert-Cristian, Universitatea din Craiova, AIESEC.

Parteneri educaționali și sociali: TodaySocialSkills, Logiscool, H2-Asociația Română, UZPR.

Asociații studențești partenere: ASD-UC, OSACE, SSS, SSMC, ASFL, SSCAMM, Uni-Zona Sud-Vest, ASFEAA, OSF, Rotaract Craiova.

Parteneri Media: Radio Oltenia-Craiova, Kiss FM, Radio Nova Mix, Jurnalul Olteniei, NORMEDIA.

Comunicat de presă privind lansarea proiectului cu titlul DIGITALIZAREA REVIEW SRL

Redacția Normedia
-
0
Comunicat de presă privind lansarea proiectului cu titlul DIGITALIZAREA REVIEW SRL

Comunicat de presă

privind lansarea proiectului cu titlul DIGITALIZAREA REVIEW SRL

14.04.2026

REVIEW SRL anunță demararea proiectului „DIGITALIZAREA REVIEW SRL” cod SMIS 335738, finanțat prin Programul Regional Nord-Vest 2021-2027, Prioritatea 1: O regiune competitivă prin inovare, digitalizare și întreprinderi dinamice, Obiectiv specific 1.2: Valorificarea avantajelor digitalizării, în beneficiul cetățenilor, al companiilor, al organizațiilor de cercetare și al autorităților publice, APEL DE PROIECTE: PRNV/2023/121/1. Rolul de autoritate de management al programului este îndeplinit de Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest.

LINK: Comunicat de presa privind lansarea proiectului REVIEW

Proiectul are o valoare totală de 625.489,88 lei, din care 383.288,04 lei reprezintă cofinanţarea nerambursabilă acordată de la Uniunea Europeană și 67.639,06 lei reprezintă contribuţia naţională, și are ca obiectiv general îmbunătăţirea eficienţei operaţionale a întreprinderii pentru ca aceasta să devină mai competitivă pe piaţă, pentru a se adapta la cerinţele economiei digitale și a contribui la dezvoltarea economică și durabilă a regiunii de Nord-Vest prin intermediul digitalizării.

Această inițiativă a început la data de 12.03.2026 și se va finaliza pe 30.11.2026. Pe parcursul celor 9 luni de implementare, ne propunem să adoptăm cel puțin 7 tehnologii digitale noi care să ne ajute să devenim o firmă mai competitivă și mai agilă în regiunea de Nord-Vest, să creștem competențele digitale ale angajaților prin instruire specializată în scopul creşterii productivităţii muncii cu cel puțin 15% în anul 3 de la finalizarea implementării proiectului și să implementăm un sistem electronic de gestionare a dosarelor medicale ale pacienților pentru a reduce timpul de acces la informațiile medicale cu 50% și a îmbunătăți coordonarea între specialiști.

Date de contact:

Persoană de contact: Demea Horea Tudor
Telefon: 0744521433
E-mail: s_demea@yahoo.com

Investim în viitorul regiunii!

www.regionordvest.ro / www.nord-vest.ro

„Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene, a Guvernului sau a Autorității de Management pentru Programul Regional Nord-Vest 2021-2027”

1...232425...560Pagina 24 din 560