Șeful Guvernului a sugerat că blocajele administrative și posibilele practici controversate din cadrul companiei naționale Transelectrica afectează dezvoltarea pieței de energie și contribuie la menținerea unor prețuri ridicate pentru consumatori.

În același timp, premierul a criticat și lipsa investițiilor în capacități de stocare a energiei, menționând că marile companii de stat, inclusiv Hidroelectrica, ar fi trebuit să accelereze proiectele din acest domeniu. Declarațiile lui Ilie Bolojan vin într-un moment în care România încearcă să își consolideze securitatea energetică și să își diversifice capacitățile de producție în contextul tranziției energetice europene.

Una dintre principalele probleme semnalate de premierul Ilie Bolojan este legată de modul în care sunt gestionate avizele tehnice de racordare (ATR) la rețeaua electrică. Aceste avize sunt documente esențiale pentru orice investitor care dorește să construiască o centrală electrică sau o capacitate de producție de energie regenerabilă. Fără un ATR, proiectele nu pot fi conectate la rețeaua națională de transport a energiei.

Potrivit premierului, în ultimii ani au fost eliberate ATR-uri pentru o capacitate totală de aproximativ 78.000 de megawați, o cifră mult peste capacitatea actuală a sistemului energetic românesc.

„Ca să poți produce energie trebuie să te poți racorda la sistemul nostru de rețele. Dacă terenul este ocupat sau rețeaua este blocată, investitorii nu se mai pot conecta”, a explicat premierul într-o intervenție publică.

În prezent, România produce în mod obișnuit între 9.000 și 11.000 de megawați, în funcție de sezon și de consum. Astfel, volumul de ATR-uri acordate ar depăși de câteva ori necesarul actual. Premierul a sugerat că o parte semnificativă dintre aceste proiecte există doar pe hârtie și nu sunt dezvoltate efectiv. Potrivit explicațiilor sale, aceste proiecte blochează artificial accesul altor investitori la rețeaua electrică.

Situația creează un mecanism prin care anumite persoane sau companii ar putea obține ATR-uri fără a dezvolta efectiv proiectele energetice. Ulterior, aceste documente ar putea fi vândute altor investitori interesați să construiască centrale electrice.

„Au eliberat ATR-uri unor oameni care, în cea mai mare parte, fac doar hârtii. Ei au ocupat rețelele, iar un investitor real nu se mai poate racorda”, a afirmat Bolojan.

Acest fenomen ar putea explica de ce unele proiecte de energie regenerabilă sau infrastructură energetică avansează lent, în ciuda interesului ridicat al investitorilor. În declarațiile sale, premierul a făcut referire indirectă la modul în care este condusă compania Transelectrica, operatorul sistemului național de transport al energiei electrice. La conducerea companiei se află Ștefăniță Munteanu, un personaj asociat politic cu Partidul Social Democrat. Acesta a fost consilier județean în județul Buzău și este considerat apropiat de fostul premier Marcel Ciolacu.

Criticii numirii sale au semnalat în trecut faptul că pregătirea sa academică este în domeniul managementului și marketingului, nu în sectorul energetic. Premierul nu a formulat acuzații directe de corupție, însă a sugerat că sistemul actual ar permite apariția unor practici care afectează dezvoltarea pieței. Blocarea accesului la rețea are consecințe directe asupra investițiilor în sectorul energetic.

În ultimii ani, România a atras interesul unor investitori din domeniul energiei regenerabile, în special pentru proiecte de energie solară și eoliană. Totuși, lipsa capacității de racordare la rețea a devenit una dintre principalele bariere pentru dezvoltarea acestor proiecte. Dacă accesul la rețea este ocupat de proiecte care nu sunt realizate, investitorii reali sunt nevoiți să aștepte ani întregi sau să suporte costuri suplimentare pentru modernizarea infrastructurii.

Aceste costuri se reflectă în final în prețul energiei plătite de consumatori. Premierul Ilie Bolojan a abordat și problema traderilor de energie, un alt segment controversat al pieței. Traderii sunt companii care cumpără și vând energie pe piețele de electricitate, uneori fără a produce efectiv energie. Bolojan a sugerat că sistemul actual favorizează tranzacțiile pe termen scurt și volatilitatea prețurilor. În opinia sa, piața ar trebui să se bazeze mai mult pe contracte pe termen lung, care oferă stabilitate atât producătorilor, cât și consumatorilor.

„Trebuie să facem ordine în zona de traderi, pentru că este anormal ca prețurile să depindă zilnic de piața spot”, a declarat premierul.

Un alt punct sensibil al declarațiilor premierului a fost critica adresată companiei Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România. Bolojan a afirmat că compania nu a făcut suficiente investiții în dezvoltarea capacităților de stocare a energiei. Stocarea energiei devine tot mai importantă în contextul creșterii producției de energie regenerabilă, în special din surse eoliene și solare. Aceste surse sunt dependente de condițiile meteorologice și nu pot produce energie în mod constant.

Soluțiile de stocare, precum bateriile sau centralele hidroelectrice cu acumulare prin pompaj, permit păstrarea energiei produse în exces și utilizarea ei în perioadele de consum ridicat. Premierul consideră că dezvoltarea acestor tehnologii ar putea contribui la scăderea prețurilor la energie.

Potrivit estimărilor premierului, dacă blocajele din sistem ar fi eliminate și investițiile în stocare ar fi accelerate, România ar putea vedea o reducere semnificativă a prețurilor la energie în următoarele 6–12 luni.

Acest scenariu depinde însă de mai mulți factori:

• deblocarea accesului la rețeaua energetică

• dezvoltarea rapidă a noilor proiecte de producție

• creșterea capacităților de stocare

• stabilizarea pieței de tranzacționare a energiei

România are un potențial important în domeniul energiei regenerabile, dar valorificarea acestuia depinde de funcționarea eficientă a sistemului energetic. Sectorul energetic este unul dintre cele mai importante pentru dezvoltarea economică a țării. Prețurile energiei influențează direct costurile pentru industrie, transport și gospodării. În contextul crizei energetice europene din ultimii ani, România a încercat să își consolideze poziția ca producător regional de energie.

Declarațiile premierului Ilie Bolojan arată însă că sistemul energetic se confruntă încă cu probleme structurale. Rezolvarea acestor blocaje va fi esențială pentru creșterea competitivității economiei și pentru reducerea costurilor suportate de consumatori. În următoarea perioadă, rămâne de văzut dacă autoritățile vor implementa reformele necesare pentru a face piața de energie mai transparentă și mai eficientă.

Sursă: Defapt

Locuințe sociale București, Primăria Capitalei, Administrația Fondului Imobiliar, chirii simbolice, rețea VIP locuințe Primărie – acestea sunt expresiile care definesc o realitate controversată din administrația Bucureștiului. În timp ce criza imobiliară din Capitală se accentuează, iar prețurile locuințelor ating constant noi recorduri, un fond public destinat în mod oficial persoanelor vulnerabile pare să fie folosit de o categorie privilegiată: politicieni, funcționari, vedete, oameni de afaceri sau foști magistrați.

Investigațiile recente arată că locuințele și terenurile administrate de Administrația Fondului Imobiliar (AFI), instituție aflată în subordinea Primăriei Municipiului București, au ajuns în multe cazuri în posesia unor persoane influente care plătesc chirii extrem de mici pentru proprietăți situate în zone centrale ale Capitalei.

Criza imobiliară din București și rolul locuințelor sociale

Bucureștiul traversează de mai mulți ani una dintre cele mai dificile perioade din punct de vedere imobiliar. Prețurile apartamentelor au crescut accelerat, iar chiriile din cartierele centrale sau semicentrale depășesc adesea niveluri greu de suportat pentru familiile cu venituri medii. În mod normal, administrația publică ar trebui să intervină prin politici de locuire socială menite să sprijine persoanele cu venituri reduse: familii vulnerabile, persoane cu dizabilități, tineri fără resurse sau pensionari aflați în dificultate.

Pentru acest scop există fondul public de locuințe gestionat de Administrația Fondului Imobiliar, instituție care administrează apartamente și terenuri aflate în proprietatea municipalității. În teorie, aceste locuințe ar trebui atribuite strict pe baza unor criterii sociale și economice clare. În practică, însă, lista beneficiarilor ridică numeroase semne de întrebare.

Lista „secretă” a locuințelor de la Primărie

Mult timp, lista persoanelor care beneficiază de locuințe sau terenuri de la Primăria Capitalei a fost dificil de obținut și analizat. Datele despre beneficiari nu au fost prezentate public într-o formă transparentă, ceea ce a alimentat suspiciuni privind modul în care sunt atribuite aceste proprietăți.

Analizele recente au arătat însă că printre chiriașii fondului locativ public se regăsesc numeroase persoane cu statut social ridicat: politicieni, funcționari publici, directori din administrație, oameni de afaceri sau personalități din mediul public. În multe cazuri, acești beneficiari ocupă apartamente spațioase, situate în zone foarte bine cotate ale orașului.

Apartamente mari în zone centrale, la chirii simbolice

Unele dintre locuințele administrate de AFI se află în cartiere centrale ale Bucureștiului, acolo unde valoarea de piață a proprietăților este foarte ridicată. Există apartamente de până la 100 sau chiar 120 de metri pătrați, situate în zone considerate premium ale Capitalei. În mod surprinzător, chiria plătită pentru aceste proprietăți este extrem de mică comparativ cu piața liberă.

În anumite cazuri documentate, chiria pornește de la 50 de lei pe lună, o sumă pur simbolică raportată la valoarea reală a locuinței. Pe piața liberă, un apartament similar din centrul Bucureștiului ar putea genera o chirie de câteva sute sau chiar peste o mie de euro lunar.

Terenuri publice transformate în proprietăți private de lux

Situația devine și mai controversată atunci când vine vorba despre terenurile administrate de municipalitate. Unele dintre aceste terenuri au fost atribuite în trecut unor persoane care ulterior au construit locuințe private de mare valoare. În anumite cazuri, aceste case ajung să valoreze sute de mii sau chiar milioane de euro, deși terenul a fost obținut prin programe ale administrației locale. Aceste situații ridică semne de întrebare privind modul în care sunt evaluate nevoile reale ale beneficiarilor.

Lista beneficiarilor locuințelor publice include o varietate surprinzătoare de nume. Printre aceștia se regăsesc:

• politicieni sau foști politicieni

• funcționari publici din administrația locală

• directori din instituțiile statului

• oameni de afaceri cu averi considerabile

• vedete din mediul public

• foști magistrați care beneficiază de pensii speciale

Prezența acestor persoane pe lista locuințelor sociale ridică întrebări despre modul în care sunt aplicate criteriile de eligibilitate. În mod normal, accesul la locuințe sociale ar trebui să fie rezervat persoanelor aflate în dificultate financiară.

Dosarele bucureștenilor vulnerabili rămân în așteptare

În timp ce anumite persoane privilegiate ocupă locuințe publice, mii de bucureșteni aflați în situații dificile așteaptă ani întregi pentru a primi o locuință socială. Dosarele familiilor cu venituri mici, ale persoanelor fără adăpost sau ale tinerilor proveniți din centre de plasament rămân adesea blocate în proceduri administrative. Mulți dintre acești solicitanți nu primesc niciodată un răspuns clar privind situația cererilor lor. Astfel, sistemul care ar trebui să protejeze persoanele vulnerabile ajunge să funcționeze în beneficiul unei categorii mult mai privilegiate.

Administrația Fondului Imobiliar gestionează o parte semnificativă din patrimoniul imobiliar al municipiului București. Instituția administrează:

• locuințe sociale

• locuințe de necesitate

• locuințe convenabile

• terenuri aflate în proprietatea municipalității

În teorie, atribuirea acestor locuințe trebuie să respecte reguli stricte privind veniturile și situația socială a beneficiarilor. În practică însă, lipsa transparenței și controalele limitate au permis apariția unor situații controversate.

Organizațiile civice și experții în administrație publică critică de mult timp lipsa transparenței privind gestionarea fondului locativ al Capitalei. Una dintre principalele probleme este faptul că datele despre chiriași și despre criteriile de atribuire nu sunt publicate într-o formă accesibilă. În lipsa acestor informații, devine dificil pentru cetățeni să verifice dacă locuințele sunt atribuite în mod corect.

Specialiștii în politici urbane consideră că sistemul de locuințe sociale din București are nevoie urgentă de reforme. Printre măsurile propuse se numără:

• publicarea completă a listei beneficiarilor

• verificarea periodică a situației financiare a chiriașilor

• eliminarea contractelor pentru persoanele care nu mai îndeplinesc criteriile sociale

• crearea unui sistem transparent de evaluare a cererilor

Astfel de măsuri ar putea readuce fondul locativ public la scopul pentru care a fost creat.

Cazul locuințelor publice ocupate de persoane influente reflectă o problemă mai largă privind modul în care sunt administrate resursele publice. Într-un oraș în care costul locuirii crește constant, accesul la o locuință decentă devine tot mai dificil pentru multe familii. În acest context, utilizarea fondului locativ public de către persoane privilegiate este percepută de mulți drept o nedreptate socială. Pentru locuitorii Capitalei, miza nu este doar administrarea unor apartamente sau terenuri, ci încrederea în corectitudinea instituțiilor publice. Iar fără transparență și responsabilitate, această încredere devine din ce în ce mai fragilă.

Articol integral pe Buletin de București

Fotografie generată cu AI

Unul dintre cei mai influenți oameni de afaceri din zona Dobrogei, Dina Mergeani, a intrat recent în atenția publică după ce a devenit nașul de botez al copilului liderului AUR, George Simion. Deși relația dintre cei doi este prezentată drept una strict personală și spirituală, afaceristul din Delta Dunarii este cunoscut în mediul economic drept unul dintre cei mai mari traderi de cereale din regiune, cu afaceri ce depășesc un miliard de lei cifră de afaceri anuală.

În același timp, aparițiile sale publice alături de politicieni locali din Partidul Social Democrat și Partidul National Liberal au generat discuții în spațiul public, mai ales în contextul în care partidul condus de George Simion se poziționează ca o formațiune „antisistem”.

În iulie 2024, George Simion și soția sa, Ilinca Simion, au organizat botezul fiului lor într-un eveniment de amploare desfășurat în Gura Humorului. Potrivit informațiilor din presa locală, petrecerea a reunit aproximativ 1.000 de invitați, printre care oameni de afaceri, politicieni și persoane publice.

Pentru ceremonie au fost aleși două perechi de nași:

• o familie din zona Bucovinei

• cuplul format din Dina Mergeani și soția sa, din județul Tulcea.

Omul de afaceri a confirmat ulterior că a acceptat rolul de naș într-un context strict personal.

„Am acceptat acest rol exclusiv în plan personal și spiritual, fiind un gest creștinesc și o responsabilitate spirituală. Rolul meu de naș trebuie înțeles strict în plan personal și religios, fără legătură cu viața politică”, a transmis acesta.

Cu toate acestea, de-a lungul timpului, Dina Mergeani a fost surprins în fotografii alături de mai mulți politicieni din județul Tulcea.

În anul 2022, la un eveniment economic organizat în cadrul Topului Național al Firmelor Private din România, afaceristul a fost fotografiat alături de:

• Lucian Simion

• George Sisc u.

Ulterior, în 2025, Mergeani a apărut într-o altă fotografie informală alături de:

• Sergiu Constantinescu

• Eugen Ion.

Contactat pentru un punct de vedere, omul de afaceri a respins ideea unei implicări politice.

„Sunt antreprenor local din județul Tulcea și nu am apartenență politică. În comunități mici precum cele din Dobrogea este normal ca oamenii să se cunoască și să interacționeze social.”

Activitatea principală a lui Dina Mergeani este legată de sectorul agricol și de comerțul cu cereale. Una dintre companiile sale importante este Cereale Colect Distribution SRL, firmă în care omul de afaceri este acționar împreună cu fratele său. Potrivit datelor financiare publice, compania a înregistrat în 2024 o cifră de afaceri de aproximativ 1,2 miliarde de lei, cu aproximativ 41% mai mare decât în anul precedent. Această evoluție plasează societatea printre cei mai importanți traderi de cereale din România.

Activitatea companiei include:

• colectarea cerealelor de la fermieri

• depozitarea în silozuri

• transportul și exportul prin porturi maritime.

Un punct important al operațiunilor comerciale ale companiei a fost Portul Constanta, cel mai mare port la Marea Neagră. Potrivit datelor disponibile în registrele comerciale, firma a avut activitate în port între 2013 și 2025, perioadă în care a utilizat infrastructura logistică pentru exportul cerealelor.

Portul Constanța este unul dintre principalele huburi de export pentru:

• grâu

• porumb

• floarea-soarelui

• orz.

În contextul războiului din Ucraina și al reconfigurării fluxurilor comerciale din regiunea Mării Negre, rolul portului a devenit și mai important pentru traderii agricoli din România. Pe lângă afacerile din agricultură, Dina Mergeani a investit și în sectorul turismului.

Omul de afaceri deține Razelm Luxury Resort, un complex turistic situat în Jurilovca, în apropierea Lacul Razelm. Proiectul a fost inaugurat în 2022. Inițial, dezvoltarea a fost prezentată drept o pensiune cu 14 camere, destinată în special familiei și prietenilor proprietarilor. Ulterior însă, proiectul a fost extins și transformat într-un resort de patru stele, în urma unei investiții estimate la peste 6 milioane de euro.

Complexul include:

• spații de cazare premium

• restaurante

• facilități pentru evenimente

• acces direct la zonele turistice ale Deltei Dunării.

În ultimii ani, resortul din Jurilovca a devenit popular pe rețelele sociale, fiind promovat de mai mulți influenceri și creatori de conținut. Promovarea online a contribuit la creșterea notorietății complexului turistic, într-o perioadă în care Delta Dunării a devenit una dintre destinațiile turistice preferate din România. Compania care administrează complexul turistic este Meda Consulting SRL.

Datele financiare arată că în 2024 societatea a avut:

• o cifră de afaceri de peste 5,2 milioane de lei

• o pierdere de peste 2 milioane de lei.

În același timp, compania are datorii de aproximativ 40 de milioane de lei, potrivit datelor din registrele comerciale. Această situație este relativ frecventă în cazul proiectelor turistice mari, unde investițiile inițiale ridicate sunt recuperate pe termen lung. Sectorul cerealelor este unul dintre cele mai importante domenii ale economiei românești. România se află constant printre cei mai mari exportatori de grâu și porumb din Uniunea Europeană, iar Dobrogea este una dintre regiunile agricole strategice.

Traderii de cereale joacă un rol esențial în acest sistem, deoarece:

• colectează producția de la fermieri

• asigură depozitarea și transportul

• facilitează exportul către piețele internaționale.

În acest context, companii precum cea deținută de Dina Mergeani au devenit actori importanți în lanțul economic agricol.

Articol integral pe Libertatea