Un proiect de lege recent inițiat de parlamentarii USR Irineu Darău, Adrian Miftode și Claudiu Năsui vizează anularea indemnizațiilor membrilor executivi din consiliile de administrație ale Autorității pentru Supraveghere Financiară (ASF) și Băncii Naționale a României (BNR).

USR subliniază că, prin această măsură, se poate realiza o economie anuală de 2.232.252 de lei. Acești bani ar putea susține alimentația a 500 de elevi pentru un an întreg. „Dăm o mână de ajutor Guvernului Ciolacu să mai acopere din gaura bugetară. Trebuie doar să se uite în stânga și-n dreapta, de exemplu la specialii din conducerile ASF și BNR”, a menționat senatorul Irineu Darău.

La mijlocul acestei propuneri stă ideea că membrii executivi ai Consiliilor de Administrație sunt compensați în mod excesiv, fiind remunerați de două ori pentru aceeași muncă. „Mai mult de 500 de copii ar putea fi hrăniți prin programul Masă Caldă dacă indemnizația celor nouă moguli ai finanțelor ar fi tăiată. Ce aleg PSD și PNL?”, a adăugat Darău.

Detaliile despre remunerațiile actuale ale unor înalți oficiali din cadrul celor două entități subliniază importanța propunerii. De exemplu, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, beneficiază de un salariu lunar de 52.447 de lei (net), plus o indemnizație de 22.706 lei pentru calitatea de membru în consiliul de administrație. Similar, Nicu Marcu, Președintele ASF, are un salariu de 43.178 de lei (net) și o indemnizație de 19.665 de lei pentru participarea în CA.

Dacă va fi adoptată, această inițiativă ar putea fi un pas către un sistem financiar mai transparent și eficient în România.

Având în vedere cazurilor de abuzuri sexuale repetate care afectează adolescenții din România, un grup de deputați din cadrul USR a lansat o inițiativă de modificare a Codului Penal.

Aceasta vizează protejarea tinerilor cu vârste cuprinse între 16 și 18 ani, care ar putea fi victime ale adulților ce dețin o formă de autoritate asupra lor. Deputații susțin că legislația actuală privind consimțământul sexual cu un minor nu acoperă aceste cazuri specifice, scrie news.ro.

Recentele dezvăluiri din presa românească au arătat situații tulburătoare în care tineri aflați în centre de plasament au fost victime ale unor abuzuri sexuale, cu agresori ce variază de la angajații centrelor până la personalități politice.

Monica Berescu, deputat USR și unul dintre inițiatorii proiectului, a subliniat gravitatea acestor incidente: ”Este inadmisibil ca adolescenții să fie lăsați la dispoziția prădătorilor sexuali din cauza unei lacune în legislație. Fără această modificare, adolescenții care au atins vârsta de 16 ani ar putea rămâne vulnerabili în fața agresorilor.”

Amintindu-și de momentul când Parlamentul a adus modificări Codului Penal, deputata USR Oana Ţoiu a reiterat: „A fost crucial să recunoaștem că un copil de 10 sau 12 ani nu poate consimți un act sexual cu un adult. Cu toate acestea, este de neînțeles de ce nu au fost luate în considerare cazurile adolescenților mai mari, care pot fi, de asemenea, abuzați de adulții care au autoritate asupra lor.”

Deși legea a fost adoptată recent, impactul ei deja se face simțit, cu adolescente însărcinate ca urmare a relației cu persoane aflate în poziții de autoritate asupra lor.

USR speră acum să primească sprijinul celorlalte partide din Parlament pentru a face această schimbare necesară în Codul Penal și a proteja astfel un grup vulnerabil de adolescenți.

Gheorghiță Mîndruță, senatorul PSD cu o bogată experiență militară și care a fost implicat în misiuni antitero de înaltă miză, atât în țară, cât și în teatre de război externe, a lansat o propunere politică privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu pentru tinerii din România, scrie Digi24.

Mîndruță, care a asigurat, printre altele, protecția președintelui Rusiei, Vladimir Putin, și a președintelui SUA, George Bush, în timpul summitului NATO-Rusia din 2008, argumentează necesitatea acestei propuneri prin nevoia de a pregăti tinerii pentru lucrul în echipă și pentru situații de criză.

„În contextul actual, unde conflictele geopolitice se manifestă atât de aproape de frontierele noastre, este esențial să ne asigurăm că suntem pregătiți. Tinerii din ziua de azi, prinsi în vâltoarea tehnologiei și a individualismului, ar beneficia enorm de pe urma unei astfel de experiențe”, a declarat Mîndruță.

El a menționat că reintroducerea serviciului militar obligatoriu nu necesită o nouă inițiativă legislativă, deoarece legea existentă este doar suspendată și poate fi reactivată.

În ciuda poziției sale actuale în PSD, parcursul profesional al lui Mîndruță este cu adevărat impresionant. Acesta a lucrat în diferite capacități militare, de la MApN și SPP până la Departamentul de Protecție și Securitate al ONU, și a fost în prima linie a operațiunilor de securitate, protejând demnitari în zone conflictuale precum Afganistan, Sudan sau Libia.

Reflectând asupra experienței sale, Mîndruță a subliniat profesionalismul și aprecierea de care s-au bucurat militarii români în misiunile internaționale: „De-a lungul anilor, am fost martor și participant la numeroase misiuni unde colegii mei români au fost elogiați pentru dedicarea și competența lor. Este un testament al calității și pregătirii pe care o avem în rândurile noastre.”

În ceea ce privește decizia sa de a intra în politică, Mîndruță vede acest pas ca pe o extindere naturală a datoriei sale față de țară: „Orice evoluție într-o națiune începe cu o decizie politică. Dacă dorim schimbare și progres, trebuie să fim activi și să ne asumăm responsabilitatea la cel mai înalt nivel.”