Acasă Blog Pagina 477

Elevii vor primi tichete pentru suport educațional

Preșcolarii și școlarii din ciclul primar și gimnazial, care provin din familii cu venituri modeste, vor primi tichete sociale pentru sprijin educațional, în valoare de 500 lei fiecare.

Cererea de finanțare aferentă derulării acestui program social a fost aprobată, bugetul proiectului fiind suplimentat de la 130 milioane la 216,26 milioane lei, astfel încât de această facilitate să beneficieze cât mai mulți copii.

Sprijin educațional pe bază de tichete sociale pe suport electronic pentru categoriile de elevi cei mai defavorizați este un proiect implementat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în parteneriat cu Ministerul Educației și finanțat prin Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate 2014-2020, având o alocare de 216,26 milioane lei și 431.000 beneficiari finali eligibili.

Tichetele sociale în format electronic oferă beneficiarilor posibilitatea alegerii rechizitelor școlare pentru copiii care frecventează o unitate de învățământ de stat – grădiniță sau școală generală, programul urmând să fie implementat pe parcursul a 2 ani școlari.

Conform OUG nr. 133/2020 privind unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor de elevi cei mai defavorizați care beneficiază de sprijin educațional pe bază de tichete sociale pe suport electronic pentru sprijin educațional acordate din fonduri externe nerambursabile, precum şi unele măsuri de distribuire a acestora, cu modificările și completările ulterioare, beneficiarii Schemei Naționale de Sprijin pentru Elevii cei mai Defavorizați sunt:

  • copiii cei mai dezavantajați din învățământul de stat preșcolar – copiii preșcolari înscriși în învățământul de stat care îndeplinesc condițiile pentru obținerea sprijinului educațional acordat copiilor din familii defavorizate, conform Legii nr. 248/2015 privind stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor provenind din familii defavorizate, cu modificările și completările ulterioare;
  • copiii cei mai dezavantajați din învățământul de stat primar/gimnazial – copiii înscriși în învățământul de stat, primar și gimnazial, care îndeplinesc criteriile de venit stabilite în programul național de rechizite școlare, conform Ordonanței Guvernului nr. 33/2001 privind acordarea de rechizite școlare în anul școlar 2001-2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 126/2002, respectiv care sunt în întreținerea familiilor al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, realizat în luna iulie a fiecărui an, este de maximum 50% din salariul de bază minim brut pe țară.

Despre POAD

Prin intermediul Programului Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate 2014-2020 (POAD),  România oferă asistență materială de bază (materialele școlare pentru copii, trusouri pentru nou-născuți, articole de îmbrăcăminte și încălțăminte și produse de igienă etc.), dar și ajutoare alimentare (sub formă de pachete alimentare și mâncare preparată) și pentru cele mai defavorizate categorii ale populației.

 

Concurs pentru realizarea noului logo al platformei Ghiseul.ro

0

Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) lansează concursul pentru realizarea noului logo al platformei oficiale de plăți online a statului român – Ghiseul.ro. Concursul se va desfășura în perioada 15 noiembrie – 15 decembrie 2021. Propunerea grafică declarată câștigătoare de către juriul concursului va fi premiată cu 3500 de euro, fonduri oferite de Asociația de Plăți Electronice din România (APERO).

„Echipa ADR lucrează la o aplicație mobilă și la o versiune 2.0 a platformei web www.ghiseul.ro. Avem nevoie, așadar, de o soluție grafică modernă, relevantă pentru anul 2022 – atât vizual, cât și funcțional. Ne dorim un rebranding al platformei, pornind de la logo ca vector principal în comunicarea vizuală online. Acest rebranding va contribui la crearea unei imagini autentic digitale a Ghișeul.ro și la promovarea platformei.

Având în vedere că Ghișeul.ro este platforma oficială de plăți online a statului român, propunerile grafice vor putea integra simbolistica națională”, a precizat Octavian Oprea, președintele ADR.

Înscrierea la concurs este gratuită. Participanții se pot înscrie în mod individual sau în echipe, formate din maximum trei persoane. Propunerile grafice vor include un logo și un brand toolkit, care va conține regulile de utilizare ale logo-ului, codurile de culoare folosite și simulări de integrare a logo-ului într-o pagină web și într-o aplicație mobilă. Propunerile vor fi transmise prin e-mail, la adresa logo.ghiseul@adr.gov.ro, până la 5 decembrie 2021, ora 23:59.

Condițiile de participare, brief-ul concursului, formularul de înscriere, împreună cu toate specificațiile tehnice ale propunerilor grafice se regăsesc în Regulamentul Concursului, disponibil aici: .

Calendarul concursului:

  • 15 noiembrie – lansarea concursului pentru un nou logo Ghișeul.ro + publicarea Regulamentului concursului pe site-ul ADR
  • 15 noiembrie – 5 decembrie – transmiterea propunerilor grafice
  • 6 decembrie – 14 decembrie – jurizarea
  • 15 decembrie – anunțarea câștigătorului concursului și publicarea celor mai bune 10 propuneri grafice primite pe canalele social media ale ADR

Concursul va avea un singur câștigător, care va fi premiat cu 3500 de euro, fonduri puse la dispoziție de către APERO. Doar câștigătorul va avea obligația de a cesiona integral drepturile de autor pentru propunerea grafică. Cele mai bune 10 propuneri vor fi publicate, ulterior jurizării, pe conturile social media ale ADR.

 

Burse și sprijin profesional pentru minim 1.800 de doctoranzi și cercetători post-doctorat

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene lansează apelul de finanțare destinat sprijinirii doctoranzilor și cercetătorilor post-doctorat prin burse de studiu, precum și consolidării colaborărilor între universități, institute de cercetare și mediul privat.

Apelul are o valoare totală de 21 milioane de euro și pot solicita finanțare: Universități publice și private ce au acreditare, institute/centre de cercetare acreditate, angajatori, asociații profesionale, camere de comerț și industrie, Academia Română.

Un proiect poate avea valoarea de maxim 1,15 milioane euro și trebuie să ofere sprijin pentru minim 80 de doctoranzi și 20 de cercetători post-doctorat. Astfel, în total, prin proiectele care se vor realiza în cadrul acestui apel, vor fi sprijiniți minim 1440 doctoranzi și 360 de cercetători post-doctorat.

„Prioritatea Guvernului României și a MIPE este sprijinirea cercetării și inovării. Tinerii care se implică în cercetare au nevoie de susținere, fiindcă acest domeniu este motorul care duce la inovare și la competitivitate economică. Avem azi o veste foarte bună, anume că pentru minim 1800 de cercetători vom acorda sprijin din fonduri europene ca să își continue proiectele de cercetare, să își termine studiile și să își găsească un loc de muncă și cu siguranță rezultatele muncii lor se vor simți în economia României și cea europeană”, a spus Csilla Hegedüs, secretar de stat în MIPE.

În cadrul proiectelor finanțate se vor acorda burse în sumă forfetară lunară, astfel:

  • bursa pentru doctoranzi: maximum 400 euro/lună timp de maximum 12 luni, în ultimul an al programului de studii doctorale;
  • bursa pentru cercetători postdoctorat: maximum 600 euro/lună, pe durata studiilor postdoctorale, timp de maximum 12 luni.

Suma alocata pentru mobilități interne/internaționale, taxe de participare la conferințe, taxe pentru publicarea articolelor în reviste indexate în baze de date internaționale trebuie sa reprezinte maxim 45% din cuantumul total al burselor.

Sunt eligibile instituțiile de învățământ (universitar și postuniversitar) care au încheiat un protocol de colaborare cu un institut de cercetare sau un agent economic pentru derularea activităților  de cercetare în care vor fi implicați doctoranzii si respectiv, cercetătorii postdoctorat. Primesc punctaj suplimentar proiectele care planifică programe de studii doctorale/postdoctorale cu o componenta aplicativă, coordonate de cercetători/cadre didactice universitare, cu activitate relevantă în domeniul de cercetare propus și care demonstrează că se implică activ în derularea programului de studii universitare de doctorat/postdoctorat.

Ca rezultate așteptate din proiectele ce se vor derula, beneficiarii trebuie să asigure un loc de muncă în decurs de o lună pentru o treime dintre participanții la proiect ce nu lucrează încă și, de asemenea, pentru o treime trebuie să facă dovada că sunt incluși în cursuri suplimentare de cercetare avansată. Tot ca ținte obligatorii 55% doctoranzi trebui să obțină titlu de doctor și 80% dintre studenții post-doctorat trebuie să finalizeze programul, nu mai târziu de luna octombrie 2023.

Ghidul solicitantului, cu toate detaliile necesare, poate fi găsit aici: https://mfe.gov.ro/pocu-apelul-de-proiecte-sprijin-pentru-doctoranzi-si-cercetatori-post-doctorat/.

 

Dotarea IGSU cu 12 elicoptere de ultimă generație

Finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 și având o valoare totală de 682 milioane euro, proiectul, implementat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, are ca obiectiv consolidarea și dotarea corespunzătoare a IGSU, astfel încât echipele de intervenție să poată asigura un răspuns mai prompt și misiuni mai sigure. IGSU va beneficia astfel de aparate de zbor de ultimă generație, ce vor putea fi utilizate în timpul misiunilor de salvare.

„Evenimentul de astăzi marchează un pas extrem de important în implementarea proiectului Viziune 2020 – unul dintre cele mai complexe proiecte finanțate prin POIM și, în mod sigur, cel mai amplu proiect de acest fel de la nivelul Ministerului Afacerilor Interne. IGSU rămâne unul dintre cei mai performanți beneficiari din portofoliul Programului Operațional Infrastructură Mare, cu 3 proiecte finalizate, totalizând 90 milioane euro din fonduri europene”, a declarat secretarul de stat Cristian Roman.

Finanțarea din cadrul proiectului va viza, pe lângă achiziția elicopterelor, și achiziția de mijloace tehnice specifice, precum aparate izolante, autospeciale de transport și de intervenție și salvare de la înălțime, motopompe remorcabile de mare capacitate, ambulanțe și autospeciale de stingere special echipate pentru intervenții la incendii de pădure, autospeciale descarcerare, containere și autocamioane autospeciale pentru intervenții la inundații etc. Tot în cadrul proiectului „Viziune 2020” este prevăzută și achiziția unei clădiri, ce va fi adaptată pentru crearea Centrului Național de Răspuns la Dezastre (CNRD). Acest centru va asigura spațiile și condițiile de lucru pentru coordonarea și conducerea, la nivel național, a acțiunilor de intervenție specifice IGSU.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență mai are în implementare alte două proiecte cu finanțare din Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, în valoare totală de peste 700 milioane euro, alte 8 proiecte fiind în prezent în etapa de evaluare.

 

68 proiecte selectate prin Programul Național Innotech Student

Guvernul României a aprobat Hotărârea care permite suplimentarea alocării financiare și semnarea de contracte pentru cele 68 proiecte selectate prin Programul Național Innotech Student, finanțat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Programul Operațional Capital Uman 2014 – 2020.

Alocarea financiară este suplimentată de la 20 la 135 milioane euro, ca urmare a selectării unui număr de 68 proiecte cu punctaje egale, ce nu au putut fi departajate în urma evaluării și a căror valoare totală depășea alocarea inițială.

Prin proiectele selectate, peste 23.500 studenți, doctoranzi și cursanți vor beneficia de sprijin pentru tranziția de la școală la viața activă. Se estimează că peste 1.300 studenți și cercetători își vor găsi o slujbă și 3.400 locuri de muncă vor fi create, ca urmare a sprijinului financiar oferit întreprinderilor mici și mijlocii.

„Momentul în care îți închei studiile și trebuie să intri în câmpul muncii poate fi unul dificil pentru cei mai mulți dintre tineri. Programul Innotech Student oferă un sprijin financiar țintit exact pentru acest moment și le propune o alternativă interesantă celor care au apetit pentru antreprenoriat și vor să-și dezvolte o activitate pe cont propriu. Cred că acești tineri pot deveni peste câțiva ani antreprenorii de succes ai României. Dorim să continuăm astfel de proiecte și în viitor”, a declarat secretarul de stat Csilla Hegedüs, coordonator al Programului Operațional Capital Uman.

Inițiativele desfășurate în cadrul proiectelor selectate cuprind programe de învățare prin experiență practică, servicii de mentorat, consiliere și orientare profesională axate pe dobândirea și formarea de competențe antreprenoriale în sectoarele economice cu potențial competitiv, adresate studenților.

Într-o primă etapă, vor fi selectate planurile de afaceri finanțabile și vor fi înființate întreprinderile care urmează să realizeze planurile de afaceri cu ajutor de minimis.

Cea de-a doua etapă vizează sprijinul financiar sub forma micro-granturilor pentru deschiderea unei afaceri și va include activități pentru decontarea de către administratorul schemei de antreprenoriat a sumelor aferente implementării planurilor de afaceri. Cuantumul maxim al ajutorului de minimis pentru fiecare întreprindere sprijinită este stabilit proporțional cu numărul de slujbe create, astfel:

  • ajutor de minimis mai mic sau egal cu 40.000 euro pentru crearea a cel puțin două locuri de muncă;
  • ajutor de minimis de peste 40.000 euro, dar mai mică sau egală cu 60.000 euro pentru crearea a cel puțin 3 locuri de muncă;
  • ajutor de minimis cu o valoare mai mare de 60.000 euro, dar mai mică sau egală cu 80.000 euro pentru crearea a cel puțin 4 locuri de muncă;
  • ajutor de minimis cu o valoare mai mare de 80.000 euro, dar mai mică sau egală cu 100.000 euro pentru crearea a cel puțin 5 locuri de muncă.

Pentru cea de-a treia și ultima etapă, este prevăzută asigurarea sustenabilității planurilor de afaceri în timpul perioadei de implementare a proiectului.

Beneficiarii celor 68 proiecte selectate pentru finanțare sunt camerele de comerț (4), institututul național de cercetare-dezvoltare, instituții de învățământ superior de stat acreditate (13), instituții de învățământ superior particulare acreditate (3), întreprinderi mici (9), întreprinderi mijlocii (7), microîntreprinderi (5), ONG-uri (25) și o organizație patronală.

 

4 miliarde lei – fonduri europene pentru sprijin în combaterea pandemiei

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene continuă măsurile de sprijin financiar din fonduri europene acordat autorităților pentru combaterea pandemiei, prin semnarea a 37 noi contracte de finanțare, care se adaugă celor 30 contracte recent semnate și anunțate de MIPE.

Astfel, Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 a asigurat, în perioada 01-12 noiembrie 2021, semnarea contractelor pentru următorii beneficiari:

  • Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca, valoare contract 26,6 milioane lei;
  • Spitalul Orășenesc Dr. Valer Russu, Luduș, valoare contract 4,4 milioane lei;
  • Spitalul Municipal Dr. Aurel Tulbure, valoare contract 2,1 milioane lei;
  • Școala Gimnazială Platonești, valoare contract 188 lei;
  • Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni, valoare contract 2,1 milioane lei;
  • Unitățile de învățământ din sectorul 4 a Municipiului București, valoare contract 20,7 milioane lei;
  • Spitalul de Psihiatrie Drăgoești, valoare contract 407 lei;
  • Unitățile de învățământ din comuna Mihăești, valoare contract 720 lei;
  • IGSU, cu două contracte – valoare 7 milioane lei, respectiv 54,7 milioane lei;
  • Unitățile de învățământ din Slatina, valoare contract 17,3 milioane lei;
  • Centrele rezidențiale publice din județul Mureș, valoare contract 11,8 milioane lei;
  • Spitalul de Psihiatrie Elisabeta Doamna, Galați, valoare contract 253 lei
  • Unitățile de învățământ din Isaccea, valoare contract 482 lei;
  • Unitățile de învățământ din comuna Nojorid, valoare contract 544 lei;
  • Liceul Tehnologic Fundulea, valoare contract 700 lei;
  • Spitalul Județean de Urgență Reșița, valoare contract 28 milioane lei;
  • Spitalul Municipal Dorohoi, valoare contract 14,6 milioane lei;
  • Unitățile de învățământ din Fruntiseni, valoare contract 131,786 lei;
  • Școala Gimnazială Salcia, valoare contract 919 lei;
  • Spitalul Județean de Urgență Brăila, valoare contract 6,5 milioane lei;
  • Spitalul Municipal Dr. Teodor Andrei, Lugoj, valoare contract 23 milioane lei;
  • Unitățile de învățământ din Botești, valoare contract 150 lei;
  • Spitalul Județean de Urgență Dr. Constantin Opriș, din Baia Mare, cu două proiecte – unul în valoare de 7,6 milioane lei și unul în valoare de 10,62 milioane lei (crearea si dotarea unui spital modular)
  • Unitățile de învățământ din Vânători, valoare contract 163 lei;
  • Colegiul Tehnic Alexandru Roman, valoare contract 127 lei;
  • Liceul Teoretic Constantin Șerban, Aleșd, valoare contract 1,19 milioane lei;
  • Şcoala Gimnazială Gheorghe Manu, valoare contract 1,07 milioane lei;
  • Unitățile de învățământ din Blăgești, valoare contract 349 lei;
  • DGASPC din județul Bistrița Năsăud, valoare contract 881 lei;
  • Centrele rezidențiale din județul Caraș-Severin, valoare contract 3,5 milioane lei;
  • Spitalul Municipal Salonta, valoare contract 2,1 milioane lei;
  • Spitalul Județean de Urgență Alexandria, valoare contract 12,4 milioane lei;
  • Unitățile de învățământ din Râfov, valoare contract 329 lei;
  • Spitalul de Boli Cronice Sebiș, valoare contract 2,9 milioane lei;
  • Spitalul Municipal Mediaș, valoare contract 19 milioane lei.

„Prin această nouă serie de contracte semnate, contribuim în continuare la dotarea cu echipamentele și dispozitivele necesare prevenirii și răspândirii  SARS-CoV-2 în unitățile sanitare și de învățământ, astfel încât să fie limitată răspândirea virusului. Totodată, prin aceste investiții din fonduri europene a putut fi îmbunătățită infrastructura sistemului sanitar din România”, a declarat secretarul de stat Cristian Roman.

Odată cu semnarea celor 37 noi contracte, MIPE a ajuns la un total de 282 contracte de finanțare pentru combaterea efectelor pandemiei, având o valoare totală de 4 miliarde lei.

 

Peste 500.000 de cereri au fost depuse deja de către beneficiari la primării

,,Peste 500.000 de cereri au fost depuse deja de către beneficiari la primării, pentru ajutoarele de încălzire în sezonul rece și pentru suplimentul de energie acordat pe tot parcursul anului, prin legea consumatorului vulnerabil. Persoanele singure cu venituri de până la 2053 lei și familiile cu venituri de până la 1.386 lei de persoană beneficiază de la 1 noiembrie de aceste două forme de sprijin, dacă se adresează primăriilor pentru a le solicita.”, a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan.

,,Împreună cu echipa Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială și cu colegii mei din Ministerul Muncii, am avut o discuție cu reprezentanții Asociației Orașelor din România, pentru a ne asigura că legea va fi aplicată corect și că oamenii vor primi ajutoarele fără întârziere. Mai mult, agențiile de plăți vin în sprijinul primăriilor și al beneficiarilor prin clarificarea condițiilor și procedurilor de acordare a dreptului, iar Agenția Națională de Plăți publică și actualizează permanent, pe pagina de web, precizări privind acordarea ajutoarelor: . Reamintesc totodată că, tot de la 1 noiembrie, persoanele care nu îndeplinesc condițiile de acordare a ajutorului de încălzire pe perioada sezonului rece și a suplimentului de energie prevăzute de legea consumatorului vulnerabil beneficiază de compensarea facturilor la energie electrică (în valoare de cel mult 0,291 lei/kWh) și gaze naturale (cel mult 33% din valoarea componentei prețul gazului natural din contract). O altă măsură de sprijin pentru a depăși perioada sezonului rece, deja în vigoare, este plafonarea preţurilor la energie electrică şi gaze naturale pentru clienţii casnici.”, a conchis ministrul. 

 

RO E-Factura restartează sistemul fiscal

Locul facturii pe hârtie rămâne doar în arhive. Ministerul Finanțelor pune la dispoziție sistemul de facturare electronică ce permite încărcarea, stocarea și descărcarea facturilor.

Un pas important pentru transformarea digitală a relației dintre antreprenor și stat, și un salt uriaș pentru transparentizarea achizițiilor publice din România, RO e-Factura este sistemul care permite 100% monitorizarea, analizarea și compararea costurilor pentru achizițiile publice, în timp real.

Ministerul Finanțelor anunță operaționalizarea deplină a sistemului RO e-Factura începând de joi, 11 noiembrie, pentru relația între companii și autoritățile publice, iar în scurt timp va fi disponibil și pentru operațiunile comerciale exclusiv private.

Ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu, a susținut încă de la preluarea mandatului că unul dintre cele mai importante obiective este transformarea digitală a relației dintre mediul privat și administrația fiscală. Importanța digitalizării interacțiunii dintre antreprenor și stat nu constă doar în eliminarea drumurilor la ghișeu sau economisirea timpului, ci presupune depășirea proceselor scriptice vechi, a sistemelor disparate și a metodelor de lucru care au ca bază hârtia sau dosarul cu șină.

“Digitalizarea este în egală măsură despre tehnologie, dar și despre oameni. Sperăm că angajații din sistemul public vor face acest salt și vor răspunde rapid cerințelor de astăzi ale cetățenilor. Ne propunem o schimbare de paradigmă, astfel încât să asigurăm o abordare proactivă a relației dintre instituțiile statului și cetățean în domeniul fiscal. Sistemul RO e-Factura pus la dispoziție de Ministerul Finanțelor este catalizatorul schimbării paradigmei din administrația publică. Transparentizarea cheltuirii banilor publici și digitalizarea interacțiunii mediul privat – stat sunt obiective asumate încă de când am preluat mandatul, iar implementarea sistemului este dovada că le îndeplinim” , a declarat ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu.

Pe pagina web a Ministerului Finanțelor a fost dezvoltată o secțiune specială dedicată Ro e-Factura.

Autoritățile publice și contribuabilii au la dispoziție atât cadrul legal, cât și informații tehnice privind utilizarea sistemului. Platforma de informare cuprinde documentație separată atât privind sistemul național privind factura electronică Ro e-Factura pentru instituții publice, cât și prezentarea serviciilor web pentru sistemul național de plăți privind factura electronică disponibilă pentru toate persoanele juridice. Secțiunea cuprinde și un tuturial video cu toți pași care trebuie urmați.

Întrebări suplimentare pot fi transmise prin intermediul formularului de contact de pe portalul ANAF, categoria Asistență tehnică servicii informatice.

După o perioadă de acomodare cu lucru în platforma Ro e-Factura, aceasta va deveni obligatorie pentru toate achizițiile publice realizate în România. De asemenea, Ro e-Facturare va deveni instrumentul exclusiv pentru facturare începând, cel mai probabil, din 2023.

RO e-Factura are nenumărate beneficii atât pentru administrația publică, cât și pentru mediul privat:

  • Oferă o imagine de ansamblu, în timp real, asupra execuției bugetare și în următoarea etapă, a tranzacțiilor în relația B2B;
  • Contribuie semnificativ la reducerea fraudei TVA la nivel național, cât și în cadrul Uniunii Europene. Va reduce pierderile asociate cu evaziunea fiscală;
  • Va fi un sistem interconectat cu celelalte sisteme deținute de statele membre ale U.E.;
  • Va asigura posibilitatea participării în procesul de achiziții publice a oricărei entități din oricare stat membru al Uniunii Europene;
  • Sistemul va oferi date în timp real, lucru care va conduce la eficientizarea procesului de colectare și, implicit, asigurarea necesității de investiții ale statului român;
  • Eficiență, predictibilitate și transparență în cheltuirea banilor de către instituțiile publice;
  • Va contribui la dezvoltarea mecanismului de verificare documentară (desk – audit – control ANAF – Antifraudă de la distanță) pentru acțiunile de conformare și prevenire;
  • Datele colectate prin acest sistem vor fi suport pentru analize predictive mai detaliate ale evoluției economice, identificarea asimetriilor din economie și implementarea unor politici fiscale pertinente care să asigure un cadru natural de dezvoltare al mediului de afaceri;
  • Elimină vulnerabilitățile vechiului sistem de facturare pe suport hârtie.

 

309.000 de noi locuri de muncă în primele 10 luni

,,Creșterea numărului de locuri de muncă se datorează în mare parte măsurilor luate de Guvernul PNL la începutul pandemiei, pentru susținerea pieței muncii. Astfel, în această perioadă au fost alocați 7,72 miliarde de lei care au protejat 1,4 milioane de locuri de muncă. Astfel, ministerul Muncii a luat mai multe măsuri care au contribuit la crearea de noi locuri de muncă: organizarea burselor de locuri de muncă, majorarea substanțială a stimulentului pentru părinții care se întorc la muncă în primele 6 luni de viață ale copilului (de la 650 lei la 1.500 lei), completarea veniturilor persoanelor vulnerabile care se angajează, prin acordarea ajutorului social încă 6 luni după angajare, verificări pentru prevenirea muncii la negru.”, a declarat deputatul PNL de Neamț, Mugurel-Corneliu Cozmanciuc. 

,,Ministerul Muncii vine și în întâmpinarea angajatorilor care se plâng de lipsa forței de muncă: din 2022 se va majora numărul de avize acordate muncitorilor străini la 100.000 de lucrători. Acest lucru înseamnă că dăm posibilitatea tuturor angajatorilor din țară să apeleze la resursă umană din străinătate, dacă nu găsesc angajați români. În 2021, cei 25.000 de angajați stabiliți inițial a fost dublat, ajungând la 50.000 de muncitori, tocmai pentru a suplini lipsa de angajați cu care se confruntă companiile.”, a conchis deputatul. 

7,7 miliarde de lei au fost alocate măsurilor active de susținere a companiilor și de protejare a locurilor de muncă

,,Guvernul PNL a alocat circa 7,7 miliarde de lei pentru susținerea companiilor și protejarea locurilor de muncă în timpul pandemiei, după cum urmează:

  • De plata șomajului tehnic au beneficiat 1,2 milioane de persoane, valoarea plăților fiind de peste 4,8 miliarde lei până la finalul acestui an
  • De plata a 41,5% din salariul de bază brut au beneficiat peste 750 mii de persoane, valoarea plăților fiind de peste 2 miliarde 200 milioane lei.
  • Mai exact, angajatorii ai căror angajați au avut contractele individuale de muncă suspendate, beneficiază, pentru trei luni, de decontarea unei părți din salariu.
  • Aproximativ 100 mii de persoane au beneficiat de timp flexibil de muncă, (kurzarbeit) și telemunca, valoarea plăților ridicându-se la peste 477 milioane lei.
  • Aproximativ 35 mii de persoane au beneficiat de acordarea unor zile libere părinților pentru  supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a școlilor.”, a declarat deputatul PNL de Neamț, Mugurel-Corneliu Cozmanciuc.