Acasă Blog Pagina 478

Reformele majore din Planul Național de Redresare și Reziliență

România a ajuns la un acord cu oficialii Comisiei Europene privind reformele și investițiile majore care vor fi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Reforme majore care vor fi incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență:

  • Reforma pensiilor – o reformă majoră care va asigura un nivel adecvat pentru cei cu venituri mici și de asemenea sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen mediu și lung.
  • Reforme în politica fiscală – adoptarea de măsuri pentru a crește veniturile la buget din impozite, optimizarea cheltuielilor și pentru a asigura aplicarea cadrului fiscal.
  • Companiile cu capital de stat – revizuirea cadrului legislativ pentru aceste companii pentru a îmbunătăți guvernanța corporativă și pentru a asigura respectarea strictă a acestor reguli, monitorizare centralizată eficientă și control cu accent pe performanță.
  • Salarizarea în administrația publică – revizuirea sistemului pentru a evita eventuale creșteri bruște ale cheltuielilor cu salariile.
  • Banca Națională de Dezvoltare – crearea și operaționalizarea acestei bănci.
  • Administrație publică – un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice și un sistem îmbunătățit de promovare, inclusiv pentru funcții de management.
  • Justiție – modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție.
  • Transport fără emisii de carbon – introducerea principiilor taxării verzi, un nou sistem de taxare pentru drumuri, promovarea transportului cu emisii zero.
  • Energie Regenerabilă – promovarea eliminării treptate a cărbunelui din mixul energetic și creșterea contribuției din energii regenerabile, sprijin pentru producția de hidrogen și baterii și o reformă a pieței de energie electrică.

Alte reforme sectoriale:

  • Venitul minim de incluziune (VMI), Prevenție și îngrijire medicală primară, Creșterea ratelor de reciclare, Dialog social sporit, Îmbunătățirea Guvernanței Locale, Cadru îmbunătățit al achizițiilor publice.
  • Exemple de investiții pe componentele mature
  • PNRR pentru mediul de afaceri: circa 2,2 miliarde euroInstrumentele financiare cu intermediari instituții financiare (BEI,FEI și foarte probabil și BERD):

    1. Garanții de portofoliu pentru solvabilitate, acțiune climatică și eficiență energetică – circa 550 milioane euro pentru IMM-uri și mid-caps

    2. Instrument de capital de risc pentru IMM-uri – circa 500 milioane euro pentru IMM-uri și mid-caps

    3. Fond de Fonduri pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes – circa 300 milioane euro pentru întreprinderi mari.

    Pe lângă cele intermediate de BEI, FEI și BERD, vor mai exista diverse scheme de granturi în cadrul diferitelor componente:

    4. Digitalizarea IMM-urilor – fonduri nerambursabile, schemă administrată de MIPE – circa 200 milioane euro

    5. O măsură de sprijin pentru listarea la bursă a companiilor românești: circa 35 milioane euro. Implementată de MIPE, cu sprijinul Bursei de Valori București.

    6. Diverse scheme de sprijin pentru stimularea competitivității, cu accent pe inovare și crearea de tehnologie digitală: circa 200 milioane euro. Implementată de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării

    7. Diverse scheme de sprijin pentru promovarea de energii regenerabile: circa 200 milioane euro (suma este în negociere la acest moment). Implementată de Ministerul Energiei

    8. Diverse scheme de sprijin pentru investiții semnificative, în special în zona de inovare și noi tehnologii aplicate în zona de producţie: crica 200 milioane euro. Implementată de Ministerul Finanțelor

Educație : 3,7 miliarde euro

Rezultate așteptate:

  •  10.000 de laboratoare
  • 2.000 de microbuze verzi achiziționate
  • peste 80.000 de săli de clasă dotate cu mobilier
  • 50 de unități de învățământ nou construite

Sănătate – 2,5 miliarde euro

Rezultate așteptate:

  • Construcția și/sau dotarea a 200 de centre comunitare
  • 3000 de cabinete medici de familie
  • 100 de cabinete de planificare familială

Alte componente în fază avansată de negociere:

  • Împăduriri, combaterea tăierilor ilegale de păduri și biodiversitate: 1,4 miliarde euro
    Transport – 8,5 miliarde euro
  • Fondul pentru Valul renovării – 2,2 miliarde euro

Haine și rechizite din fonduri europene pentru elevi defavorizați

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a semnat cererea de finanțare pentru acordarea, prin intermediul Programului Operațional pentru Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD), de tichete sociale electronice prin care se asigură sprijin educațional în viitorul an școlar – 2021-2022.

Valoarea nominală a unui astfel de tichet este de 500 lei/an/elev. Ajutorul va constă în acordarea, în baza tichetelor, de materiale școlare, haine și rechizite necesare frecventării școlii pentru 259.786 de elevi defavorizați (grup țintă reglementat prin OUG nr. 133/2020).

Un astfel de proiect este de importanță deosebită pentru dezvoltarea României, ținând cont că părăsirea timpurie a scolii are implicații sociale și economice serioase pe termen mediu și lung și că abandonul școlar contribuie la excluziunea socială ulterioară a individului în societate, a declarat Cătălina Bădoiu, secretar de stat, coordonator POAD.

Obiectivul principal al proiectului este prevenirea abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii în rândul copiilor dezavantajați din învățământul de stat preșcolar, primar și gimnazial, care sunt în întreținerea familiilor al căror venit mediu lunar pe membru de familie este de maximum 50% din salariul de bază minim brut pe țară. Mai beneficiază de sprijin copiii defavorizați din învățământul de stat preșcolar, aflați în întreținerea familiilor al căror venit minim lunar pe membru de familie este de până la de două ori nivelul venitului minim garantat pentru o persoană singură.

Alocarea bugetară, conform ghidului solicitantului Acordarea de materiale școlare – rechizite și vestimentație necesară frecventării școlii este de 130 milioane lei, suficientă pentru cei 259.786 de beneficiari, după ce se scade costul de achiziție publică pentru emiterea tichetelor sociale.

Ca urmare a faptului că, la momentul actual, Ministerul Educației a identificat un număr mai mare de elevi eligibili, a fost solicitată majorarea bugetului până la aproximativ 215 milioane lei, pentru a se oferi sprijin educațional tuturor beneficiarilor eligibili.

Primele simplificări ale aplicației MySmis

În urma propunerilor de eficientizare a procesului de depunere a proiectelor pe fonduri europene, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în colaborare cu Serviciul de Telecomunicații Speciale, cel care administrează tehnic aplicația informatică, au stabilit prioritățile pentru prima etapă din procesul de simplificare a MySMIS.

Prioritățile de simplificare sunt:

  • Afișarea de statistici publice pentru fiecare apel – oricine va putea vedea în orice moment câte proiecte au fost depuse pentru apelul respectiv și câte schițe de proiecte sunt în lucru.
  • Eliminarea completării în MySMIS a informațiilor din CV – CV-urile vor fi încărcate în aplicație o singură dată, într-un format PDF standardizat, însoțit de documente justificative privind studiile și experiența expertului, raportat la poziția vizată în proiect.
  • Actualizarea codurilor COR (Clasificarea Ocupatiilor din Romania) – în prezent, în sistemul MySMIS nu sunt înregistrate o serie de ocupații apărute în ultimii ani, astfel că nu există o coerență între Registrul General de Evidență a Salariaților și aplicația MySMIS pe componenta de Resurse Umane.
  • Posibilitatea de încărcare multiplă – Una dintre opțiunile cele mai cerute de utilizatori. Aceștia vor avea posibilitatea de a încărca în aplicație mai multe documente, în limita de 50 de GB, concomitent, și nu câte unul, așa cum funcționa aplicația până acum.
  • Introducerea sau îmbunătățirea opțiunilor de filtrare, sortare și căutare în interiorul aplicației – printre soluții: afișarea comunicărilor – primite și trimise – în ordine cronologică, posibilitatea sortării achizițiilor după partener, titlu, descriere, cod CPV, tip contract etc, astfel încât beneficiarii să identifice mai ușor dosarele de achiziții de care au nevoie.

„Am cerut simplificare și demarăm în forță. Am ambiția ca domeniul fondurilor europene să devină model de bună practică pe mai multe zone, debirocratizarea fiind una dintre ele”, a declarat Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene.

“Am primit foarte multe propuneri de simplificare și eficientizare a procesului de depunere a proiectelor pe fonduri europene prin intermediul MySMIS, împreună cu echipa de la MIPE le-am clasificat în funcție de complexitatea modificărilor de sistem necesare și a frecvenței cu care au fost semnalate de către beneficiari”, a explicat Catalina Badoiu, secretar de stat în cadrul MIPE, coordonatorul proiectului.

MIPE a demarat, la finalul lunii februarie, un amplu proces de consultare cu beneficiarii și personalul implicat în implementare și evaluare pentru a centraliza propuneri de simplificare și eficientizare a aplicației informatice de gestiune a proiectelor europene, MySMIS.

 

Acord de sprijin financiar pentru școli mai sigure, incluzive și sustenabile

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare și Tatiana Proskuryakova, director de țară al Băncii Mondiale pentru România și Ungaria, au semnat un acord de împrumut în valoare de 100 de milioane de euro pentru susținerea Proiectului ,,Școli mai sigure, incluzive și sustenabile”.

Proiectul implementat de Ministerul Educației are ca obiectiv modernizarea infrastructurii școlare, prin consolidarea sau construirea și echiparea a cel puțin 55 de școli din mediul urban și rural din zone cu risc seismic ridicat. Astfel, se va asigura sporirea rezistenței la dezastre și la schimbările climatice, facilitându-se medii de învățare mai sigure, eficiente energetic și incluzive pentru elevi și profesori, precum și creșterea capacității instituționale pentru viitoare investiții integrate în școlile din România.

,,Am convingerea că prin implementarea acestui proiect pilot vom face un mare pas înainte spre îmbunătățirea infrastructurii educaționale. Dorim să ne asigurăm că un număr din ce în ce mai mare de școli oferă condițiile de siguranță, sănătate și sustenabilitate pe care ni le dorim pentru copiii din România. Acordul de împrumut semnat astăzi va finanța integral consolidarea și modernizarea primelor 55 de școli din zone cu risc seismic ridicat, precum și o serie de investiții în infrastructura școlară, digitalizare și dotarea unor săli de clasă inteligente, atât de necesare în țara noastră”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Proiectul se va implementa pe o perioadă de 6 ani, data finală de tragere a sumelor din împrumut fiind 30 iunie 2027. Împrumutul este acordat pe o perioadă de 10 ani, iar rambursarea se va efectua într-o singură tranșă, la data de 1 martie 2031.

Modificări asupra Programului Naţional Apicol pentru perioada 2021-2022

În ședința Guvernului a fost aprobată o Hotărâre care completează și modifică Hotărârea Guvernului nr. 339/2020 privind aprobarea Programului Naţional Apicol pentru perioada 2020-2022.

Prezentul act normativ vizează o serie de modificări și completări la Programul național apicol, astfel:

  • actualizarea valorii totale a sprijinului financiar, având în vedere cursul euro stabilit la valoarea de 4,8683 lei pentru plăţile aferente anului 2021;
  • reglementarea termenului de depunere a cererii de intenție, respectiv până la data de 31 mai a fiecărui an;
  • modificarea termenului-limită de depunere a cererii de plată şi a documentelor care o însoţesc,  respectiv data de 31 iulie a fiecărui an, în loc de data de 1 august a fiecărui an, potrivit prevederilor legislației europene.

De asemenea, s-a reglementat o excepție de la acest termen pentru anul 2022, când termenul-limită de depunere a cererii de plată şi a documentelor care o însoţesc este data de 31 decembrie 2022.

  • Măsura de asistenţă pentru repopularea şeptelului apicol din Uniune s-a completat cu încă două acțiuni, respectiv „Achiziţionarea de produse proteice solide pentru familii de albine de către stupinele de elită și multiplicare” și „Achiziționarea de accesorii apicole de către stupinele de elită/multiplicare.” Prin Program, pentru cele două acțiuni noi, se decontează:
  1. achiziția a maximum 10 kg de produse proteice solide/familie de albine în cazul stupinelor de multiplicare și a maximum 20 kg de produse proteice solide/familie de albine în cazul stupinelor de elită, în funcție de numărul de familii de albine deținut;
  2. achiziţia de incubator de creștere a mătcilor, incubator de transport botci și kit inseminare artificială a mătcilor care să conțină cel puțin microscop, butelie CO2, aparat de inseminare și seringă inseminare.
  • Anexa „Plafoane alocate pentru fiecare măsură din Program” la prezenta hotărâre s-a modificat, în sensul redistribuirii unor sume în cadrul acțiunii prevăzute la Subcapitolul I „Asistență tehnică pentru apicultori și organizațiile de apicultori”.

Ca urmare a evaluării implementării PNA în primul an din perioada 2020 – 2022, s-a constatat că pentru cele două masuri de achiziție de echipament de către formele asociative, pentru procesarea cerii și pentru ambalarea mierii sunt necesare fonduri mai mari astfel încât orice formă asociativă eligibilă să poată accesa aceste măsuri.

Astfel, fondurile suplimentare se asigură prin redistribuire din sumele dedicate pentru măsura de consultanță în apicultură, pentru care în primul an de aplicare a PNA s-a solicitat și s-a plătit doar 9% din suma alocată cu această destinație.

 

Oportunități de finanțare extinse, pentru companii, prin programul JEREMIE

75 milioane euro pentru mediul de afaceri prin două noi instrumente financiare. Alte măsuri sunt în curs de aprobare.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a stabilit, printr-o Hotărâre de Guvern, ca instrumentele financiare destinate companiilor și antreprenorilor, derulate prin programul JEREMIE al Comisiei Europene (CE) și Fondului European de de Investiții (FEI) să poată funcționa și după anul 2022.

Prin HG a fost aprobat Acordul de modificare și reconfirmare a Acordului de finanțare dintre Guvernul României și FEI, pentru continuarea acestui program.

„Inițiativa JEREMIE a fost un real ajutor pentru mediul privat timp de peste 10 ani, este primul instrument inovativ lansat prin fondurile structurale europene, pe lângă clasicele granturi. Am decis să extindem programul pentru a beneficia cât mai multe companii de creditare în condiții avantajoase, infuzie de capital sau mix de diferite instrumente. Este de fapt un model de succes care va fi preluat la dimensiune mult mai amplă prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Și aici instrumentele sunt în fază extrem de avansată și le vom putea prezenta în curând”, spune Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea.

Instrumentele de care vor beneficia companiile și după anul 2022, ca urmare a extinderii duratei inițiativei JEREMIE, sunt:

  • Instrumentul de capital de risc, cu un buget de 50 milioane euro. Două fonduri de capital de risc sunt în curs de lansare.
  • Un nou instrument de garantare, trade finance, cu o alocare inițială de 25 milioane euro. Este destinat susținerii sectorului de comerț prin mobilizarea în total, cu implicarea mediului bancar, a circa 125 milioane euro pentru întreprinderile românești ce activează în acest domeniu și întâmpină dificultăți în a obține finanțare.
  • Alte instrumente financiare care au fost propuse preliminar: mezzanine (instrument mixt), fond de capital de risc pentru transfer de tehnologie. Urmează a fi definite în perioada următoare.

Inițiativa JEREMIE a fost lansată, în anul 2006, de CE și FEI, care face parte din Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI) a avut un buget inițial de 100 milioane euro, alocat prin Programul Operațional Creșterea Competitivității Economice, bugetul fiind ulterior suplimentat la 225 milioane euro.

Programul, care a fost implementat cu implicarea mediului bancar, a fondurilor cu capital de risc și fondurilor de investiții, a avut ca rezultat peste 7.000 investiții și credite în valoare de peste 680 milioane prin cele trei instrumente de creditare, garantare și capital de risc. Rata de multiplicare este de peste 3.

Fondul de Participare JEREMIE, care a primit până în prezent rambursări („fonduri Legacy”) de peste 100 milioane euro aferente implementării din perioada de eligibilitate, a lansat începând cu 2019 noi instrumente financiare destinate întreprinderilor românești, utilizând resursele Legacy.

Aceste noi instrumente nu puteau fi implementate cu succes din cauza duratei stabilită inițial pentru Acordul de finanțare – adică 31.12.2022.

 

Noi trenuri de lucru vor fi achiziționate de către CFR Infrastructură din fonduri europene

Executivul a aprobat un memorandum inițiat de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii cu privire la achiziția de “Sisteme de trenuri de lucru pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii feroviare” în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare.

În prezent, din cauza lipsei de-a lungul ultimilor ani a unei finanțări constante pentru execuția lucrărilor de întreținere și de reparație capitală a infrastructurii feroviare, peste 70% din liniile curente şi directe au nevoie de reparaţii capitale. Viteza medie tehnică de circulaţie actuală pe reţeaua CFR este 69,04 km/h care reprezintă cca 80% din viteza proiectată a reţelei.

Ritmul actual de execuție a lucrărilor de refacţie reprezintă cumulat 1% din lungimea rețelei scadente de refacție (9.829 km).

Prin achiziția componentelor sistemelor de trenuri de lucru va fi sprijinit programul de modernizare a infrastructurii feroviare cu accent pe reînnoirea liniilor curente şi directe (refacţie), având beneficii imediate în ceea ce privește creșterea performanțelor infrastructurii feroviare, a competitivităţii serviciilor de transport feroviar de călători şi marfă.

Astfel, prin efectuarea lucrărilor de reparație a suprastructurii căii ferate cu refacerea substratului acesteia, viteza de circulație poate crește la peste 140 km/h, iar în cazul lucrărilor de reînnoire fără refacerea substratului căii se poate circula cu o viteză de până la 140 km/h, care este și viteza proiectată a liniilor.

Pentru realizarea acestei achiziții se au în vedere următoarele termene orientative:

  • pregătire documentație de achiziție publică și publicare anunț: iulie 2021;
  • derulare procedură achiziție publică și desemnare câștigător: august 2021 – ianuarie 2022;
  • semnare contract/contracte sectorial/e de livrare: februarie 2022;
  • livrare sisteme complete trenuri de lucru: maxim 36 luni de la contractare.

În urma realizării achiziției acestor sisteme a căror valoare totală estimată este de 200 milioane de euro, CFR Infrastructură estimează ca va realiza anual:

  • 150 km de refacție a suprastructurii căii cu refacerea substratului căii ferate;
  • 450 km refacție suprastructura căii fără refacerea substratului căii ferate.

Astfel, lungimea totală de rețea care se va reabilita și refacționa anual poate fi de circa 600 km linie simplă.

 

Fonduri europene pentru dotarea spitalelor din România

  • 16,1 mil. lei din fonduri europene pentru Spitalul de Recuperare Cardiovasculară din Covasna

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru PO Infrastructura Mare, a semnat contractul de finanțare pentru implementarea proiectului „reCOVer – Protejarea sănătății populației prin consolidarea capacității de reacție a Spitalului de Recuperare Cardiovasculară Dr. Benedek Geza Covasna la criza de sănătate publică cauzată de răspândirea virusului SARS-CoV-2”.

În valoare de 16,1 milioane lei, proiectul va finanța dotarea spitalului din Covasna cu echipamente, dispozitive și aparatură medicală, precum și cu echipamente de protecție pentru personalul medical și pacienți.

Proiectul va fi implementat până la sfârșitul acestui an.

  • Spitalul de Pneumoftiziologie Botoșani va fi dotat cu echipamente și aparatură, printr-un proiect de 4,5 mil. lei din fonduri europene

„Creșterea capacității de răspuns adecvat în serviciile medicale oferite pacienților, confirmați cu virusul Sars Cov2″ este proiectul pentru care Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru PO Infrastructura Mare, a semnat contractul de finanțare.

Cu o valoare de 4,543,816.98 lei, proiectul, implementat de Spitalul de Pneumoftiziologie Botoşani, prevede dotarea cu echipamente şi aparatură medicală, necesare prevenirii infectării cu COVID-19, dar şi tratamentului pentru pacienții infectați. Finanțarea va contribui, totodată, la creșterea capacității de diagnosticare și la îmbunătățirea monitorizării pacienților vindecați.

  • 3,7 milioane lei pentru Spitalul Clinic Căi Ferate Oradea

Un alt contract de finantare semnat de MIPE și finantat prin POIM 2014-2020 este cel aferent proiectului “Creșterea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19 a Spitalului CF în municipiul Oradea și județul Bihor”.

Unitatea medicală va beneficia de fonduri europene în valoare de 3,758,909.83 lei, bani ce vor contribui la îmbunătăţirea capacității de îngrijire şi tratament a pacienţilor din judeţ, prin dotarea cu echipamente medicale și de protecţie a spitalului.

Proiectul va fi implementat până la finalul acestui an.

  • 39,4 mil. lei investiți în echipamente pentru Spitalul Municipal de Urgență Caransebeș

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru PO Infrastructura Mare, a semnat contractul de finanțare pentru implementarea proiectului „Gestionarea crizei sanitare COVID-19 în municipiul Caransebeș”.

În valoare de 39,4 milioane lei, proiectul va finanța achiziționarea de echipamente și consumabile pentru tratarea și îngrijirea eficientă a bolnavilor. Astfel, spitalul va putea gestiona mai bine criza sanitară cauzată de virusul SARS-CoV-2 și riscul de infectare a celorlalți pacienți și a cadrelor medicale.

Proiectul va fi implementat până la sfârșitul acestui an.

  • 19,34 milioane lei pentru dotarea cu echipamente a Spitalului Județean de Urgență Miercurea Ciuc

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru PO Infrastructura Mare, a semnat contractul pentru implementarea proiectului „Creșterea capacității de gestionare a crizei sanitare prin investiții necesare pentru consolidarea capacității de reacție la criza de sănătate publică cauzată de răspândirea virusului COVID-19 în Spitalul Județean de Urgență Miercurea Ciuc”.

În valoare de 19,34 milioane lei, proiectul va finanța dotarea spitalului cu echipamente pentru secția de terapie intensivă și pentru cea suport COVID-19. Vor fi achiziționate și echipamente de protecție pentru a preveni răspândirea virusului în rândul pacienților și cadrelor medicale.

Proiectul va fi implementat până la sfârșitul acestui an.

  • 37,76 milioane lei pentru pentru dotarea cu echipamente, aparatură și consumabile medicale a Spitalului Municipal Medgidia

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru PO Infrastructura Mare, asigură o finanțare în valoare de 37,76 milioane lei Spitalului Municipal Medgidia pentru îmbunătățirea capacității de îngrijire a bolnavilor în contextul actualei crize sanitare.

Prin intermediul proiectului unitatea sanitară va achiziționa echipamente, aparatură și consumabile medicale. Datorită acestor dotări, bolnavii vor fi mai bine îngrijiți și va fi redus timpul necesar pentru depistarea/ diagnosticarea sau tratarea pacienților.

  • 48 milioane lei pentru dotarea cu echipamente și aparatură medicală a Institutului Național de Neurologie și Boli Neurovasculare din București

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru PO Infrastructurare Mare, a semnat contractul pentru implementarea proiectului „Creșterea capacității de gestionare a crizei cauzată de COVID–19 prin dotarea cu aparatură medicală a Institutului Național de Neurologie și Boli Neurovasculare, București”.

În valoare de 48 milioane lei, proiectul va asigura creșterea capacității de tratament și diagnosticare a pacienților, prin dotarea suplimentară cu echipamente și aparatură medicală, inclusiv cele necesare secției ATI, dar și pentru dezinfectarea secțiilor.

 

 

 

 

Legături sumbre ale influențelor ruse în Bulgaria, România și Republica Moldova

Au trecut doar câteva zile de când Ministrul rus al apărării, Sergei K. Shoigu anunța retragerea trupelor ruse ce au executat un antrenament la doar câțiva kilometri de Ucraina. Însă spiritele s-au încins atât în Ucraina, cât și în Republica Cehă sau Belarus. Țări în care influența rusă e din ce în ce mai prezentă.

Nici situația din țara noastră nu este una calmă. Cu toate că vin sărbătorile pascale autoritățile sunt pregătite pentru a răspunde Rusiei, mai ales după ce Ministerul român al Afacerilor Externe l-a expulzat pe Adjunctul Atașat Militar rus la București.

BULGARIA

Nici în partea vecinilor de la Sud de Dunăre, în Bulgaria, situația nu e calmă. Bulgarii se îndreaptă către un cabinet de experți temporar și probabil noi alegeri parlamentare după ce al doilea partid clasat la recentele alegeri și-a redat mandatul de a forma un guvern.

Parchetul bulgar, anunță o serie de anchete asupra cercetării unor explozii la depozitele de muniție din ultimii 10 ani. Patru din respectivele explozii au avut chiar și o coincidență stranie în tiparul execuției acestora. Prima fiind pe 12 noiembrie 2011. Cea de-a doua explozie cât și cea de-a treia a avut loc la depozitele și ariile de producție din Iganovo, locul unde își desfășoară activitatea compania statului bulgar, VMZ Sopot. Compania respectivă e cea mai mare în materie de manufacturare a armelor bulgărești. Incidentele au avut loc în lunile martie și aprilie din 2015.

Potrivit parchetului din Bulgaria, al patrulea incident e extrem de curios, mai ales să nici nu a fost raportat în mod inițial. Pe 31 mai 2015, a avut loc un incendiu devastator la un institut de investigații din capitala Bulgariei, Sofia, unde au ars toate dosarele cu dovezi în cazurile incidentelor anterior menționate. Parchetul a anunțat că, la doar câteva ore doi ofițeri ruși ai serviciului de informații militare GRU. Aceștia sunt Egor Gordienko, alias Georgi Gorshkov și Denis Sergeev, alias Sergey Fedotrov; ambii fiind implicați în cazuri de corupție, atentate și trafic cu arme, precum și cooperarea cu mafia armelor din Bulgaria și din Rusia. De asemenea, parchetul Bulgariei anunță că ar mai fi un al treilea agent rus implicat, care realiza împreună cu ceilalți doi, transporturi de arme către Ucraina și Georgia.

Ultimul caz de incident a avut loc în luna martie, anul trecut, când a explodat un depozit deținut de producătorul de armament de stat, denumit Arsenal, care a fost distrus în totalitate de incendiul ce a urmat. În toate cele 4 cazuri, au existat incendii ce s-a precedat unor explozii de proporții, care putea fi văzute ca și ferestre de oportunitate, numai bune și convenabile unu sabotaj. Locațiile exploziilor sunt afișate pe harta Bulgariei de mai jos.

Lavrov, Ministrul rus de afaceri externe acuză parchetul Bulgariei de faptul că, s-au alăturat mișcării cehilor care vor să-și bată joc de Rusia. Însă o declarație bizară a ministrului rus de externe, e că motivul celor două țări (Bulgaria și Cehia) e că Rusia nu a fost acuzată în cazul asasinării prințului austro-ungar Franz Ferdinand. Doar acum două zile, Ministrul de Externe al Bulgariei l-a invitat la discuții pe ambasadorul Rusiei la Sofia.

ROMÂNIA

România a semnat contractul de scrisoare de ofertă și acceptare (LOA) pentru sistemele de apărare costieră (CDS) ale rachetelor navale (NSM). Direcția Generală Armament a Ministerului Apărării Naționale a semnat contractul în numele guvernului. În 16 octombrie 2020, Departamentul de Stat al SUA a luat o hotărâre de aprobare a unei eventuale vânzări militare străine (FMS). Costurile sistemelor, care includ patru lansatoare mobile, sunt de aproximativ 286 milioane dolari. Livrarea va avea loc în ultimul trimestru al anului 2024.

Astfel, România va folosi această armă, de lovitură de precizie cu rază lungă de acțiune, pentru a spori eficacitatea misiunii, supraviețuirea și interoperabilitatea NATO în misiunile și operațiunile actuale și viitoare.

Pe măsură ce tensiunile dintre Rusia și România cresc, un videoclip difuzat joi în România arată atașatul adjunct rus recent expulzat „întâlnindu-și sursele” pentru a obține informații clasificate.

Expulzarea lui Grișev are loc într-un context mai larg de expulzare a diplomaților ruși din alte părți ale Europei din cauza presupuselor activități de spionaj și a acuzațiilor de sabotaj militar în Republica Cehă și Bulgaria.

REPUBLICA MOLDOVA

Basarabenii riscă un nou conflict intern. După reactivarea armatei transnistrene, Curtea Constituțională a Moldovei a declarat neconstituțională decizia parlamentului din 23 aprilie privind retragerea mandatului lui Domnica Manole. Astfel apare o nouă decizie a Curții Constituționale, ce va face posibilă alegeri parlamentare anticipate în Rep. Moldova.

Președintele Maia Sandu, chiar a ținut să semneze un decret privind dizolvarea parlamentului și cere alegeri anticipate pentru data de 11 iulie. Ca și răspuns, pro-rușii socialiști au început un protest și o campanie disperată împotriva Curții Constituționale a Republicii Moldova, însă nu au reușit să tragă de timp pentru ca să amâne luarea deciziei pentru alegerile anticipate.

 

 

 

Măsuri pentru debirocratizarea microîntreprinderilor

,,Microîntreprinderile cu până la 9 angajați vor avea mai puține sarcini administrative de îndeplinit, în urma modificărilor la Codul Muncii adoptate în ședința de Guvern”, a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan.

De prevederile nou introduse privind flexibilizarea relațiilor de muncă prin debirocratizare vor beneficia 445 000 de astfel de microîntreprinderi:

  • Specificarea atribuţiilor postului se va putea face verbal, dar și prin întocmirea fișei postului, cum se întâmpla până acum. Pentru asigurarea flexibilității relațiilor de muncă, la solicitarea scrisă a salariatului, angajatorul este obligat să-i comunice în scris fișa postului, cu specificarea atribuțiilor care îi revin;
  • Angajatorului cu până la 9 salariați i se dă posibilitatea să ţină evidenţa orelor de muncă prestate zilnic de fiecare angajat, în condiţiile stabilite cu aceștia prin acord scris;
  • Pentru debirocratizarea și simplificarea procedurilor în domeniul resurselor umane, propunem eliminarea obligației de întocmire a Regulamentului intern de către aceste microîntreprinderi.