Acasă Blog Pagina 504

A doua șansă la educație pentru 600 de persoane care au abandonat școala

La OIR Sud Muntenia a fost semnat contractul de finanțare pentru implementarea proiectului „Școala ADS Prahova”, în valoare de aproape 1,95 milioane euro.

Finanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, proiectul are drept obiectiv creșterea accesului la măsuri de educație pentru 600 de persoane (copii/tineri/adulți) din județul Prahova și alte județe învecinate, care au abandonat cursurile învățământului obligatoriu înainte de finalizarea acestuia.

În paralel, vor fi formați din punct de vedere profesional și specializați alți 515 beneficiari din categoria personalului didactic, de sprijin și auxiliar, care lucrează cu populații eterogene de cursanți, printr-un plan integrat de acțiuni de sprijin, axat pe următoarele componente: promovare, consiliere și orientare în carieră, susținere educațională, psihologică, socială și civică, organizarea de programe „A doua șansă” și formare continuă.

Lista contractelor de finanțare POCU semnate la nivelul OIR Sud Muntenia este publicată la următorul link: http://www.fsesudmuntenia.ro/…/Lista%20proiectelor….

 

Fără ștampilă la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a semnat un ordin de ministru prin care li se interzice funcționarilor din subordine să mai solicite ștampilă pe documentele pe care le primesc în relația cu beneficiarii.

Persoanele fizice, persoanele juridice de drept privat, entitățile fără personalitate juridică nu vor mai fi obligate să aplice ștampila pe declarații, cereri, contracte sau orice alte documente sau înscrisuri depuse la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Fapta de a solicita aplicarea ștampilei săvârșită de către funcționarii publici sau personalul contractual din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene va constitui, în urma ordinului semnat astăzi de către ministrul Cristian Ghinea, abatere disciplinară și va fi sancționată conform prevederilor legale.

Am semnat astăzi un ordin de ministru prin care le este interzis funcționarilor din zona fondurilor europene să solicite ștampilă pe documente. Se tot dau legi în acest domeniu, există reglementări dar proasta obișnuință în administrație continuă acest obicei care nu are nicio bază legală. Toate legile pe această temă apărute până acum au fost ignorate de către majoritatea funcționarilor. Acest lucru se schimbă la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene din acest moment, a declarat Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Ștampila eliminată din semnăturile oficiale, la nivelul Ministerului Dezvoltării

Cseke Attila a decis, prin ordin de ministru, că, la nivelul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), nu vor mai fi folosite sigiliul sau ștampila, certificarea autenticității și forța juridică a actelor fiind date de semnătura ministrului ori a persoanei competente.

Ordinul de ministru face referire și la persoanele fizice, persoanele juridice de drept privat, precum și entitățile fără personalitate juridică care nu mai au obligația de a aplica ștampila pe declarații, cereri, contracte sau orice alte documente ori înscrisuri depuse la MDLPA.

Dispozițiile acestui ordin se aplică și la nivelul instituțiilor publice și organelor de specialitate ale administrației publice centrale aflate în subordinea MDLPA, precum și la nivelul unităților care funcționează sub autoritatea MDLPA.

Codul Administrativ prevede că, începând cu 1 ianuarie 2020, ștampila este necesară numai pentru proiectele și actele normative adoptate sau emise de instituțiile sau autoritățile publice enumerate în Constituție. Această prevedere va fi aplicată și pentru actele și documentele folosite în relația cu MDLPA, a precizat ministrul: ”funcționarii din cadrul ministerului nu vor mai cere ștampilă pe o cerere sau un contract, de exemplu, iar încălcarea acestei prevederi constituie abatere disciplinară și se sancționează conform legii.”

Noul PEUGEOT e-Partner

0

Marca PEUGEOT se numără printre primii constructori auto din Europa care oferă o gamă completă de vehicule electrice, confirmându-și astfel ofensiva în acest segment.

PEUGEOT prezintă noul PEUGEOT e-PARTNER, alături de noul PEUGEOT e-EXPERT (desemnat International VAN of The Year 2021) și PEUGEOT e-BOXER.

Ca urmare a succesului comercial Noul PEUGEOT e-Partner înregistrat de-a lungul generațiilor și a numeroaselor premii câștigate, inclusiv titlul International VAN of The Year în 2019, PEUGEOT PARTNER a fost produs în 2 000 000 de exemplare și vândut în peste 100 de țări de la lansarea modelului, în 1996.

Lider pe piața europeană de la lansarea sa în 2018, PEUGEOT PARTNER este disponibil acum în versiune 100% electrică.

Noul PEUGEOT e-PARTNER reprezintă puterea de a alege, pentru că dispune de:

  • O autonomie de până la 275 km în ciclul WLTP (valoare în curs de omologare),
  • 2 versiuni de lungime (Standard și Lung),
  • 2 tipuri de caroserie, Furgon (până la 3 locuri) și Cabină aprofundată (până la 5 locuri),
  • O capacitate de remorcare de până la 750 kg,
  • O sarcină utilă de până la 800 kg,
  • Un volum de încărcare de până la 4.4m³, identic cu cel oferit de versiunea termică.

Simplu de utilizat în toate situațiile și pentru toate tipurile de activități, Peugeot e-Partner oferă un spațiu de lucru ce facilitează activitatea de zi cu zi, un design puternic, tehnologii inedite, precum PEUGEOT digital i-Cockpit® și permite accesul nerestricționat în centrul orașelor.

Clienții beneficiază acum de toate calitățile originale ale utilitarei PEUGEOT PARTNER, fără niciun fel de compromis și cu zero emisii.

O piață în plină e-voluție:

Piața segmentului de utilitare compacte din Europa reprezintă peste 613 000 de vehicule pe an în 2019, iar PEUGEOT PARTNER și-a crescut constant cota de piață, de la lansarea sa în 2018

Având în vedere că aproximativ 80% dintre șoferii de vehicule comerciale conduc în medie mai puțin de 200 km pe zi, o versiune electrică pentru PEUGEOT PARTNER este o alegere evidentă, aceasta fiind motivată și de accesul cu tot mai multe restricții în centrele orașelor – în multe dintre ele fiind permise doar vehiculele 100% electrice.

Versiunea electrică a păstrat toate avantajele utilitarei, fără niciun fel de compromis.

PEUGEOT e-PARTNER răspunde tuturor nevoilor și tuturor tipurilor de clienți:

  • meșteri (florari, instalatori, electricieni etc.) ca un adevărat partener în activitatea de zi cu zi,
  • companii interesate de imaginea lor eco-responsabilă (livrări etc.),
  • administrații (spitale, municipalități etc.) aflate în căutarea unui vehicul cu zero emisii, pentru transportul de marfă între diferite locații.

Pentru utilizări și mai specifice, sunt posibile modificări efectuate de carosieri (ambulanțe, mașini de pompieri și de poliție, vehicule frigorifice etc.).

Tehnologie 100% electrică, eficiența Noii Generații small e-Van:

Bazat pe platforma modulară multi-energie EMP2 (Efficient Modular Platform), PEUGEOT ePARTNER oferă un motor 100% electric cu o putere maximă de 100 kW și un cuplu maxim de 260 Nm disponibil încă de la pornire pentru o reactivitate imediată, fără vibrații, zgomot, fără schimbări de trepte de viteză, miros și, desigur, fără emisii de CO2.

Sistemul de propulsie electrică este similar cu cel utilizat de noul PEUGEOT e-EXPERT, fiind însă modificată cutia de viteze, pentru a răspunde constrângerilor legate de capacitatea de încărcare a vehiculelor comerciale.

Performanțele (în modul POWER) sunt următoarele (valori aflate în curs de omologare):

  • Viteză maximă de 130 km/h
  • Accelerație de la 0 la 100 km/h în 11,2 s
  • Accelerație de la 80 la 120 km/h în 8,9 s

Ambele versiuni (Standard și Lung) echipate cu baterie litiu-ion (18 module) de 50 kWh permit o autonomie de până la 275 km, în funcție de versiune și de profilul conducătorului auto, conform procedurii de testare WLTP (Worldwide harmonized Light vehicles Test Procedures).

Conectată la circuitul de transfer de căldură al habitaclului, reglarea termică a bateriei permite reîncărcarea rapidă, o autonomie optimizată și o durată de viață sporită.

Două tipuri de încărcătoare de bord sunt disponibile pentru a se potrivi tuturor tipurilor de utilizare și tuturor soluțiilor de încărcare ale clienților, un încărcător monofazat de 7.4 kW (dotare standard) și un încărcător trifazat de 11 kW (dotare opțională).

Clienții pot încărca Noul Peugeot e-Partner la o priză standard, o priză de mare putere, un Wall Box sau o stație de încărcare rapidă.

Modurile de încărcare sunt flexibile și adaptate la fiecare situație zilnică. Sunt posibile mai multe tipuri de încărcare, la domiciliu, la locul de muncă sau la stațiile publice de încărcare.

  • De la o priză standard (8A), pentru o încărcare completă în 31h,
  • De la o priză de mare putere (16A), pentru o încărcare completă în 15h,
  • De la un Wall Box de 7.4 kW: încărcare completă în 7h30 cu încărcătorul de bord monofazat (7.4 kW),
  • De la un Wall Box de 11 kW: încărcare completă în 5 ore cu încărcătorul trifazat (11 kW),
  • De la o stație de încărcare rapidă: reglarea temperaturii bateriei permite utilizarea stațiilor de încărcare de 100 kW și încărcarea a 80% din baterie în 30 de minute.

Noul PEUGEOT e-PARTNER oferă pasagerilor cel mai înalt nivel de confort termic cu:

  • O rezistență de încălzire de mare putere (5 kW),
  • Scaune încălzite (în funcție de versiune),
  • Precondiționare termică, programabilă de pe ecranul tactil (în funcție de versiune) sau de la distanță, prin intermediul aplicației MyPeugeot® (în funcție de versiune).
  • Pentru un plus de confort, atunci când vehiculul este conectat la priză, această funcție optimizează autonomia (cu o convergență mai rapidă a punctului de temperatură stabilit pentru momentul plecării).

Cu acest nou vehicul care întruchipează perfect puterea de a alege, PEUGEOT duce electrificarea modelelor mărcii cu un pas mai departe, garantând mobilitate chiar și în centrele orașelor cu acces restricționat.

Experiența oferită de PEUGEOT e-PARTNER se bazează pe 3 piloni principali:

  • Serenitate: pentru a oferi o gamă de vehicule utilitare PEUGEOT 100% electrificate în 2021,
  • Plăcere: performanțe fără compromisuri cu plăcerea de a conduce ca și ADN al mărcii PEUGEOT,
  • Simplitate: asistență oferită clienților pe toată durata procesului de achiziție și întreținere.

Noul PEUGEOT e-PARTNER va fi comercializat în Europa începând cu a doua jumătate a anului 2021. Fabrica de producția se află în Spania, la Vigo.

Despre Marca PEUGEOT

Plecând de la ofensiva tehnologică și electrificarea gamei sale, Marca PEUGEOT abordează cu entuziasm era tranziției energetice. Experiența de condus stimulantă și intensă, designul elegant și calitatea fără compromis, exprimă angajamentul mărcii față de clienții săi și contribuie la emoția pe care fiecare model PEUGEOT o declanșează. Prezentă în aproape 160 de țări, cu peste 10.000 de puncte de vânzare, marca a vândut aproximativ 1.500.000 de modele în 2019. PEUGEOT combină standardele înalte, alura și emoția, cu scopul de a fi o marcă generalistă de top la nivel global.

Știre propusă de Auto Tivoli – dealer Peugeot în județul Vrancea. Adresa show-room: Focșani, Calea Munteniei nr. 11. Website: www.autotivoli.ro, Tel.: 0237/235.500 int 133, fb.com/AutoTivoliFocsani.

Sursă: Peugeot Romania

Plan de acțiuni și decizii privind Planul Național de Redresare și Reziliență

Guvernul României a aprobat Memorandumul „Mecanismul pentru elaborarea poziției Guvernului României cu privire la Planul Național de Redresare și Reziliență” (PNRR), prin care sunt stabilite cinci etape de parcurs în vederea obținerii unui document actualizat, ținta fiind data de 5 martie.

Planul Național de Redresare și Reziliență, actualizat, trebuie să integreze prioritățile din Programul de Guvernare, criteriile Comisiei Europene și pentru a fi relevant și realist, trebuie implicare a tuturor instituțiilor cu rol cheie în identificarea și elaborarea de proiecte.

„Am făcut un pas esențial pentru transpunerea în realitate a Planului Național de Redresare și Reziliență. Avem două priorități majore în acest moment. Prima este aceea ca proiectele finanțate prin PNRR să corespundă nevoilor reale de dezvoltare ale României, iar a doua ține de coerența întregului proces, astfel încât să nu existe întârzieri sau sincope în obținerea finanțării. Memorandumul aprobat azi instituie mecanismele de consultare instituțională necesare pentru ca PNRR să demareze cu succes”, a spus viceprim-ministrul Dan Barna.

În Memorandum se precizează că termenul de transmitere către Comisia Europeană a documentului este foarte strâns, respectiv sfârșitul lunii aprilie 2021, așadar este necesar un efort conjugat al tuturor ministerele de linie cu proiecte potențiale în PNRR și implicarea Președinției, a Guvernului, a vice-premierului coordonator precum și a Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului, un rol particular urmând să revină Ministerului Finanțelor.

„Banii din PNRR nu sunt fonduri europene obișnuite, au o flexibilitate extraordinară, Guvernul poate să includă ce proiecte dorește cu condiția să aibă o logică de reformă, de schimbare. Dar aceste fonduri vin cu o constrângere importantă – trebuie angajate sumele până în 2023 și trebuie terminate proiectele până în 2026. De aceea este foarte important să avem consens în Guvern și să ne concentrăm, în această lună de foc, februarie, să avem proiecte care să fie finalizate iar cine le propune își va asuma acest lucru”, a spus Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Ministerele de linie vor trebui să desemneze un coordonator la nivel politic, precum și un reprezentant la nivel tehnic, care vor colabora permanent cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în calitate de coordonator național al PNRR.

Plan de acțiuni și termene, pe scurt:

  1. Nominalizarea echipelor (tehnic și coordonatori din ministere): 22 ianuarie
  2. Convocarea la sediul MIPE a echipelor tehnice: 25 ianuarie – 23 februarie
  3. Transmiterea propunerilor de către ministere: 24 februarie
  4. Întâlniri cu partenerii de dialog și centralizare propuneri: 4 martie
  5. Actualizarea PNRR: 5 martie

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va organiza dezbateri ample cu toți cei interesați, din domeniile cheie, care pot contribui la identificarea și întocmirea celor mai potrivite proiecte de inclus în PNRR.

Calendarul de dezbateri va fi anunțat în mod clar și transparent în perioada următoare pe site și pe pagina de Facebook ale MIPE: https://mfe.gov.ro/ și https://www.facebook.com/MinisterulInvestitiilorsiProiectelorEuropene/.

Proiectul (ultimul draft) poate fi consultat aici.

Context: 

România are un buget alocat estimat de 30,4 mld euro destinat instrumentului de finanțare „Mecanismul de redresare și reziliență”, din care 13,7 mld euro sunt structurați sub formă de granturi și 16,6 mld euro sub formă de împrumuturi. Termenul până la care statele membre pot transmite oficial către Comisia Europeană Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este 30 aprilie 2021. Conform ultimelor informări din partea Comisiei Europene, aprobarea regulamentului este estimată în luna februarie 2021, iar termenul de transmitere a planului poate fi decalat.

Harta proiectelor noi de apă/apă uzată finanțate în 2014-2020

Recent, Comisia Europeană a aprobat primul proiectul în acest an, în valoare de 222 milioane de euro, fonduri europene, pentru modernizarea și realizarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Ilfov din România, finanțat prin intermediul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM).

Prin acesta se va asigura conectarea gospodăriilor la rețelele de apă și de canalizare, dar și reducerea scurgerilor de ape reziduale. Ca urmare a implementării proiectului, încă 193.246 locuitori vor avea apă potabilă controlată microbiologic, în condiții de siguranță și protecție a sănătății, iar serviciile de colectare și epurare vor fi disponibile pentru încă 148.239 populație echivalentă.

Investițiile vor contribui la reducerea pierderilor de apă, protecția biodiversității, dar și la înființarea de locuri de muncă: în faza de implementare – 1.500 de locuri de muncă temporare, iar în etapa operațională – 72 de locuri de muncă permanente.

22 proiecte noi pentru apă/apă uzată

În actuala perioadă de programare, 2014-2020, în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare au fost semnate deja 22 proiecte noi, în valoare totală de 4,44 miliarde euro, pentru extinderea și modernizarea rețelelor de apă/ apă uzată.

În urma implementării proiectelor din sectorul de apă peste 4,2 milioane persoane vor avea la dispoziția apă potabilă la standarde euro. În același timp, de rețelele de canalizare extinse/ îmbunătățire vor beneficia 5,1 milioane locuitori echivalenți.

Noile investițiile le completează pe cele începute în perioada anterioară de programare, prin intermediul Programului Operațional Sectorial Mediu. Din aceste proiecte, 29 au fost fazate, iar continuarea lor este finanțată din POIM.

Totodată, alte 23 proiecte noi cu o valoare estimată de 4,7 miliarde euro se află în diferite stadii de pregătire, cele mai avansate fiind proiectele regionale Iași, Mehedinți, Teleorman, Tulcea și Vaslui. La acestea se adăugă și 41 proiecte de asistență tehnică.

La nivelul POIM – sector apă, până în prezent au fost semnate 92 contracte de finanțare (80% din totalul proiectelor din portofoliu – investiții noi, proiecte fazate și de asistență tehnică) în valoare eligibilă de 5,15 mld. euro, fiind atins un nivel de supracontractare de 197%.

Proiectele noi de apă/apă uzată finanțate în actuala perioadă de programare:

  • Modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Hunedoara (Valea Jiului) – 2014-2020; valoare eligibilă: 71,42 mil. euro
  • Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în județul Galați, în perioada 2014-2020; valoare eligibilă: 131,70 mil. euro
  • Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județele Cluj și Sălaj, în Perioada 2014-2020; valoare eligibilă: 324,45 euro
  • Extinderea și modernizarea sistemului de apă și canalizare în județul Vrancea, etapa a II-a, POIM; valoare eligibilă: 207,02 mil. euro
  • Reabilitarea și extinderea sistemelor de apă și apă uzată în județul Alba, 2014 -2020; valoare eligibilă: 102,04 mil. euro
  • Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în aria de operare a S.C. RAJA S.A. Constanța, în perioada 2014-2020; valoare eligibilă: 435,17 mil. euro
  • Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din regiunea Turda – Câmpia Turzii, în perioada 2014-2020; valoare eligibilă: 130,02 mil. euro
  • Proiect regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Ilfov, în perioada 2014 – 2020; valoare eligibilă: 262,15 mil. euro
  • Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Timiș, în perioada 2014-2020; valoare eligibilă: 159,56 mil. euro
  • Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în județul Dolj, în perioada 2014-2020; valoare eligibilă: 352,13 mil. euro
  • Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Satu Mare/Regiunea Nord-Vest în perioada 2014-2020; valoare eligibilă: 199,09 mil. euro
  • Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată în zonele Ghidigeni, Olteniței, Cheile Turzii și Henri Coandă din Municipiul București; valoare eligibilă: 40,58 mil. euro
  • Dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Olt în perioada 2014-2020; valoare eligibilă: 226,61 mil. euro
  • Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Buzău, în perioada 2014-2020; valoare eligibilă: 275,13 mil. euro
  • Dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată în municipiul Onești în perioada 2014-2020; valoare eligibilă: 45,77 mil. euro
  • Dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată din Județul Suceava în perioada 2014 – 2020; valoare eligibilă: 220,40 mil. euro
  • Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Bistrița-Năsăud; valoare eligibilă: 189,46 mil. euro
  • Proiect regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în regiunile Mediaș, Agnita și Dumbrăveni, județul Sibiu; valoare eligibilă: 114,91 mil. euro
  • Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Brăila; valoare eligibilă: 226,37 mil. euro
  • Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Bacău; valoare eligibilă: 367,58 mil. euro
  • Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în județul Gorj; valoare eligibilă: 176,54 mil. euro
  • Proiect regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în județele Sibiu și Brașov în perioada 2014 -2020; valoare eligibilă: 178,59 mil. euro.

Foto: Startupcafe

România intră în etapa de operaționalizare a Centrului CYBER

0

Ca urmare a deciziei votului statelor membre ale Uniunii Europene dat în decembrie anul trecut, România va găzdui viitorul Centru european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în domeniul securității cibernetice, Centrul CYBER al UE devenind astfel prima entitate europeană de pe teritoriul țării noastre. În cursa pentru găzduirea Centrului, țara noastră a concurat cu Belgia, Germania, Lituania, Luxemburg, Polonia și Spania.

Găzduirea și operaționalizarea în România a viitorului Centru CYBER vor contribui la creșterea prestigiului României în Uniunea Europeană, precum și a vizibilității în cadrul instituțiilor europene, al comunității din domeniul digital și al securității cibernetice, fapt ce ar genera oportunități suplimentare de dezvoltare a domeniului și de dinamizare a economiei naționale.

Tocmai de aceea, trecerea la etapa de pregătire a operaționalizării noului centru, atât la nivelul elaborării cadrului normativ, cât și din punct de vedere al administrării și resurselor financiare necesare, reprezintă o prioritate pentru Executiv.

În acest sens, sub coordonarea Ministerului Finanțelor și Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării se va înființa GLI-CYBER, grup de lucru interinstituțional responsabil cu identificarea setului de măsuri, precum și cu elaborarea cadrului legislativ, necesar operaționalizării la București a Centrului de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în materie de securitate cibernetică – Centrul CYBER.

“Voi duce la bun sfârșit instalarea primei agenții europene de pe teritoriul nostru, având privilegiul să fi fost desemnat anul trecut reprezentant special al Guvernului pentru pregătirea și promovarea candidaturii României în negocierile pentru noul sediu CYBER.
Este o etapă firească de continuitate a eforturilor echipei care a pregătit candidatura României și care a făcut posibilă această victorie fără precedent pentru țara noastră. Suntem într-un dialog permanent cu reprezentanții Comisiei și lucrăm împreună la un calendar pentru operaționalizare”, 
a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Mai mult decât atât, secretariatul tehnic al GLI-CYBER, care va avea rolul de Unitate de Operaționalizare a Centrului CYBER, va fi asigurat de reprezentanții Ministerului de Finanțe. Unitatea va asigura interfața dintre autoritățile și instituțiile din România și reprezentanții Comisiei Europene însărcinați cu operaționalizarea Centrului CYBER.

Crearea centrului CYBER și a rețelei de centre naționale va conduce la stimularea unui sprijin financiar sporit pentru cercetarea, inovarea, tehnologia și dezvoltarea industrială în domeniul securității cibernetice, în complementaritate cu structurile deja existente.

Prin această inițiativă se are în vedere construirea unui pol european de expertiză tehnologică în materie de securitate cibernetică, în special în domenii precum criptografia, serviciile de securitate a rețelelor informatice, detectarea intruziunilor, securitatea sistemelor, securitatea rețelelor, securitatea programelor informatice și a aplicațiilor sau aspectele umane și societale ale securității și ale protecției vieții private.

Informații suplimentare

În 10 decembrie 2020, ca urmare a procedurii de vot desfășurate la Bruxelles, statele membre UE au ales ca România să găzduiască viitorul sediu al Centrului european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în domeniul securității cibernetice, Centrul CYBER al UE devenind astfel prima structură UE de pe teritoriul țării noastre.

Centrul CYBER va reprezenta o structură cheie în contextul eforturilor de la nivel UE de configurare a unui ecosistem european în materie de securitate cibernetică. Centrul va avea un rol important în sprijinirea creării de legături între actorii publici și privați din domeniu, mediul academic și industria de profil din Uniune, asigurând, totodată, coordonarea între centrele naționale pentru securitate cibernetică din statele membre.

Totodată, Centrul va acționa pentru stimularea cercetării și inovării tehnologice în vederea consolidării securității cibernetice în cadrul Uniunii. Astfel, Centrul va reprezenta principalul organism de gestionare a fondurilor europene dedicate cercetării în domeniul securității cibernetice disponibile prin cele două programe de finanțare ale UE cu relevanță pentru sector – Europa Digitală și Orizont Europa.

 

Seminar online de informare pe agricultură

Evenimentul „Info Day” din 28 și 29 ianuarie 2021, dedicat tuturor potențialilor solicitanți eligibili să depună propuneri pentru programe de informare/promovare privind produsele agricole, va avea loc online și va include un spațiu virtual intitulat „Oportunități de piață” pentru schimb de informații care ar putea duce la noi parteneriate. Se recomandă celor interesați să se înscrie online pe platforma web dedicată evenimentului: https://info-day-calls-for-proposals2021.b2match.io/

Agenda „Info Day” 2021 include prezentarea noilor orientări de politică ocazionate de strategia „Farm to Fork” pentru un sistem alimentar mai durabil și modul în care acestea se raportează la activitățile de promovare, examinarea campaniilor de comunicare în contextul pandemiei COVID-19, precum și oferirea unei imagini de ansamblu cu privire la modul de dezvoltare a campaniilor de comunicare cu impact asupra producției și consumului durabil în UE.

Sesiunile vor fi transmise în direct pe web prin următoarele link-uri:
Toate prezentările și înregistrările video vor fi disponibile online pe portalul CHAFEA.

Peste 46% din personalul din serviciile sociale rezidențiale s-a vaccinat sau a optat pentru vaccinare

Peste 46% din personalul din serviciile sociale rezidențiale s-a vaccinat sau a optat pentru vaccinare. În categoria beneficiarilor serviciilor sociale, persoane peste 65 de ani și cele aflate în evidență cu boli cronice, procentul este de 57%.

Peste 46% din personalul din serviciile sociale rezidențiale s-a vaccinat sau a optat pentru vaccinare. În categoria beneficiarilor serviciilor sociale, persoane peste 65 de ani și cele aflate în evidență cu boli cronice, procentul este de 57%.

27% din personalul care activează în centrele sociale rezidențiale și de îngrijire la domiciliu, inclus în prima etapă a campaniei de vaccinare, a beneficiat deja de vaccinul anti-Covid. 19% din această categorie de angajați s-au programat pentru a fi vaccinați, în perioada imediat următoare.

Din categoria beneficiarilor de servicii sociale eligibili pentru vaccinare în etapa a doua – adulți de peste 65 de ani și persoane cu boli cronice indiferent de vârstă, aproape 22% au fost deja vaccinați și peste 35% au optat pentru vaccinare și sunt deja programați.

”Am făcut o evaluare a modului în care s-a derulat prima etapă de vaccinare pentru personalul de îngrijire la domiciliu și din centrele rezidențiale, dar și a numărului celor care au optat pentru vaccinare în etapa a doua, care include beneficiarii serviciilor sociale. Sunt procente încurajatoare, dar care ne îndeamnă la o intensificare a bunei informări cu privire la necesitatea vaccinării. Îndemn autoritățile locale să intensifice eforturile în centrele de vaccinare, astfel încât un număr cât mai mare de persoane vulnerabile să poată fi vaccinate în etapele în derulare”, a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale.

Raluca Turcan s-a vaccinat astăzi, la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Dr. Carol Davila, împreună cu alți miniștri ai Guvernului.

”Nu am avut nicio reținere în a mă vaccina, după un an de zile în care am fost îngrijorată pentru sănătatea familiei și a celor din jur. Cu aproximativ 11 luni în urmă, când am avut primul caz confirmat de Covid în România,  ne gândeam cu toții când va veni momentul unei soluții gratuite și simple pentru ca viețile noastre să revină la normal. Acea soluție este vaccinarea și astăzi trăim acest moment. În România, campania de vaccinare se derulează foarte bine: suntem pe locul 6 la nivel european, din perspectiva persoanelor vaccinate și care s-au înscris la vaccinare și lucrul acesta ar trebui să dea curaj tuturor. Avem acum acces la vaccin gratuit și simplu, care poate să permită tuturor să respecte atât sănătatea personală, cât și sănătatea celor din jur, să  contribuie la reluarea vieților noastre de odinioară, să repornim economia și să ne reluăm mobilitatea”, a declarat ministrul Muncii, la ieșirea din centrul de vaccinare.

Formularul 094 va fi disponibil și în format electronic

0

Aplicația pentru completarea Formularului 094 în format electronic va fi disponibilă pe www.anaf.ro, începând cu data de 20 ianuarie.

În continuarea eforturilor de digitalizare și simplificare a raportărilor fiscale, Agenția Națională de Administrare Fiscală pune la dispoziția contribuabililor aplicația pentru completarea în format electronic a formularului 094. Acesta va fi disponibil începând din data de 20 ianuarie a.c., pe site-ul agenției, www.anaf.ro, secțiunea Servicii online/Declarații electronice / Descărcare declarații.

Persoanele impozabile care au utilizat trimestrul ca perioadă fiscală în anul precedent, care nu au efectuat achiziţii intracomunitare de bunuri şi care nu au depăşit plafonul de 100.000 euro (echivalent în lei), trebuie să depună la organele fiscale competente, până la data de 25 ianuarie inclusiv, formularul (094) „Declaraţie privind cifra de afaceri în cazul persoanelor impozabile pentru care perioada fiscală este trimestrul calendaristic şi care nu au efectuat achiziţii intracomunitare de bunuri în anul precedent”, potrivit dispozițiilor legale în vigoare în domeniul TVA (titlul VII din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare).

Nu au această obligație persoanele impozabile care solicită scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316, în vederea aplicării regimului special de scutire prevăzut la art. 310.

Formularul 094 se depune și de către persoanele impozabile care au utilizat luna ca perioadă fiscală întrucât au efectuat în anul 2019 sau în anii anteriori achiziții intracomunitare de bunuri și care revin la utilizarea trimestrului, pentru că în anul 2020 nu au efectuat nicio achiziție intracomunitară de bunuri, iar cifra de afaceri nu a depășit plafonul de 100.000 euro.