Acasă Blog Pagina 518

Rezervă Fiat 500 Hybrid cu Eco-bonus în valoare de 10.000 lei (P)

0

Descoperă noua tehnologie hibridă pentru cea mai frumoasă mașină de oraș. Rezervă Fiat 500 Hybrid cu Eco-bonus în valoare de 10.000 lei, prin Programul Rabla 2020.

Avantaje

– Eco-Bonus în valoare de 10.000 lei, prin Programul Rabla;
– Consum redus cu 30%;
– Emisii CO2 reduse cu 20%;
– Impozit auto cu până la 50% mai mic;
– Parcare gratuită în Bucuresti și alte orașe.

La vita è bella. În fiecare zi.

Vesel, chic și cool. Fiat 500 este mai mult decât un automobil. Este un icon plin de stil și eleganță tipic italiană. Mașina de oraș care a sedus o întreagă planetă te întâmpină cu detalii exclusiviste, interioare sofisticate, o paletă veselă de culori și, începând de astăzi, cu motorizare eco hibridă. Urcă-te la volanul lui 500 și te vei simți mereu ca în vacanță!

O singură mașină. Configurații multiple.

Personalitatea ta este efervescentă ca a unui Star sau îndrăzneață ca a unui Rockstar? Indiferent de stilul pe care îl ai, există un Fiat 500 pentru tine: elegantul Fiat 500 Star, curajosul Fiat 500 Rockstar, sportivul 500S sau elegantul 500 Lounge. Alege-ți partenerul de drum pereche și declară-ți stilul cu noua motorizare hibridă, disponibilă pe toate nivelurile de echipare ale lui Fiat 500.

Mai bine pentru mediu. Mai bine pentru tine.

Vremurile se schimbă, dar stilul este pentru totdeauna. Cea mai iubită mașină de oraș evoluează pentru tine și pentru binele planetei. Fiat 500 este acum hibrid! Noua tehnologie mild hybrid reduce emisiile de CO2 cu 20%, optimizează consumul, iar noul display de la bordul mașinii te ajută să eficientizezi consumul de energie.

Detalii suplimentare în showroom-ul Auto Tivoli din Focșani, Calea Munteniei nr. 11 sau la telefon 0724/308.978.

Ofertă valabilă prin Programul Rabla Plus (PSIPAN), derulat de Administrația Fondului pentru Mediu și finanțat din Fondul pentru mediu. Oferta este valabilă în limita stocului disponibil și este supusă unor termene și condiții. Masina din imagine este cu titlu de prezentare. Fiat 500 Hybrid – 1.0 Benzină Hybrid, 70 CP, Emisii 88 g CO2/ km, Consum mixt 3.9 l/100 km.

Vicepremierul Raluca Turcan și ministrul Marcel Boloș s-au întâlnit cu comisarul Johannes Hahn

Delegația României, condusă de Raluca Turcan, viceprim-ministru, alături de Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene, s-a întâlnit, la sediul MFE, cu domnul Johannes Hahn, comisarul european pentru Buget și Administrație.

În debutul discuțiilor, Raluca Turcan a mulțumit reprezentanților Comisiei Europene pentru sprijinul constant acordat pe parcursul negocierii documentelor programatice 2021-2017, exprimându-și convingerea că acestea vor conduce la reducerea decalajelor de dezvoltare dintre Statele Membre.

Temele abordate cu prilejul întâlnirii s-au axat pe cele mai importante aspecte ale Agendei Europene privind poziția României și anume viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, cu accent pe elaborarea Acordului de Parteneriat și a Programelor Operaționale, Next Generation EU și pe actuala perioadă de programare 2014-2020. Au fost discutate aspecte referitoare la rata de absorbție, măsurile principale pentru creșterea  absorbției și ghidul orientativ de închidere a programelor operaționale.

În context, oficialii români au precizat că acordul încheiat în luna iulie la Consiliul European privind pachetul de redresare și bugetul european este fundamental pentru redresarea la nivelul UE, chiar dacă negocierile au fost purtate într-o perioadă dificilă. Obiectivele pe termen scurt și mediu, împreună cu cele pe termen lung oferite de diferite instrumente noi cum ar fi REACT UE, Fondul pentru o Tranziție Echitabilă și Mecanismul de Redresare și Reziliență trebuie atent modificate pentru a răspunde nevoilor regiunilor. Ultimul instrument menționat va fi transpus de către Statele Membre într-un set de măsuri concretizate printr-un document strategic „Planul Național de Relansare și Reziliență” (PNRR) care va cuprinde și  scheme de ajutor de stat adresate IMM-urilor.

Comisarul european a subliniat că o condiție de cheltuire a banilor în PNRR este de a fi folosiți în contextul actualei crize declanșată de pandemia SARS-CoV-19.

La final, oficialii români și europeni au subliniat necesitatea finalizării în termen util a negocierilor pe viitorul buget european pentru reducerea disparităților regionale și satisfacerea nevoilor specifice de dezvoltare ale Statelor Membre și regiunilor pentru a asigura un nivel superior al competitivității UE, prin Politica de Coeziune.

Sursă: MFE

 

Măsuri pentru sprijinirea oamenilor și economiei, finanțate din fonduri europene

Guvernul României a adoptat un nou set de măsuri pentru sprijinirea persoanelor și economiei și în contextul pandemiei COVID-19. Acestea vizează:

  • Alocarea pentru achiziția de echipamente medicale de către unitățile sanitare a fost majorată de la 350 milioane euro la 1,2 miliarde euro.
  • Bugetul pentru achiziția de tablete școlare a fost majorat cu 50 milioane euro. Valoarea eligibilă pentru decontare a unei tablete școlare a fost majorată de la 200 la 250 euro.
  • Mai mulți bătrâni vor primi tichete pentru mese calde.
  • Este înființat programul național pilot „Școala după școală” prin care vor fi acordate vouchere pentru educație în regim „after school”.
  • Localitățile mici vor putea avea sisteme alternative pentru rețelele de canalizare.

Fonduri europene pentru echipamente medicale

Suma alocată pentru decontarea cheltuielilor cu echipamente medicale, dispozitive medicale și de protecție medicală, echipamente pentru transport specializat, echipamente pentru decontaminare și suport triaj, containere de logistică medicală, capabilități/formațiuni medicale mobile de diagnostic și tratament utilizate în combaterea răspândirii coronavirusului COVID-19 a fost majorată de la 350 milioane euro, alocarea inițială, la 1,2 miliarde euro. În cadrul apelului de proiecte, finanțat prin intermediul Programului Operațional Infrastructură Mare au fost depuse de 291 de cereri de finanțare, în valoare de 1,271 miliarde de euro.

„Aceasta înseamnă că aproape tot ce s-a solicitat prin cererile de finanțare va fi decontat. În perioada următoare vom încheia contractele de finanțare. Până în prezent, am semnat deja 51 de contracte de finanțare, cu valoare de 156 de milioane de euro. Apelul de proiect este o măsură care vine în sprijinul crizei pe care o parcurgem în această perioadă generată de coronavirus, o criză pandemică cu greutăți pentru sistemul sanitar românesc, iar Guvernul Orban a venit în sprijinul unităților sanitare, astfel încât partea de echipamente medicale necesare pentru tratamentul bolnavilor să fie asigurate”, a declarat ministrul Marcel Boloș.

Mai mulți bani pentru tablete școlare

Suma alocată pentru finanțarea tabletelor școlare, prin intermediul Programului Operațional Competitivitate, a fost majorată cu 50 milioane euro. Concomitent, a fost majorată și suma maximă care va fi decontată pentru achiziția unei tablete de la 200 la 250 euro.

Apelul de proiecte POC urmează să fie deschis la începutul săptămânii viitoare.

Mese calde pentru bătrâni

Guvernul a aprobat modificarea OUG nr. 115/2020 privind unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor de persoane cele mai defavorizate care beneficiază de mese calde pe bază de tichete sociale pe suport electronic pentru mese calde, acordate din fonduri externe nerambursabile, precum și unele măsuri de distribuire a acestora, pentru a extinde categoriile de persoane care vor beneficia de acest ajutor. Astfel, un număr de aproximativ 300.000 de persoanelor în vârstă (75 ani și peste), care au venituri sub nivelul indemnizației sociale pentru pensionari, vor beneficia de tichete sociale de 180 lei/lună pentru mese calde.

„Tichetele vor fi repartizate în prima săptămână din luna decembrie a acestui an și se vor acorda retroactiv cu data la care a fost aprobată măsura, respectiv pe lunile septembrie, octombrie, noiembrie și decembrie, astfel încât toți beneficiarii, respectiv persoanele în vârstă de peste 75 de ani cu venituri la nivelul pensiei minime sociale vor avea cei 720 de lei încărcați pe vouchere sau carduri în prima săptămână a lunii decembrie 2020”, a explicat ministrul Fondurilor Europene.

Programul „Școala după școală”

Tot miercuri, a fost modificată Legea educației naționale pentru a permite instituirea unui program național pilot „Școala după școală” începând cu acest an școlar, prin asigurarea de voucherele pentru educație în regim „after school” în valoare de 200 lei/lună. Vor beneficia de aceste vouchere 300.000 copii din ciclu primar, înscriși în învățământul de stat.

În programul pilot vor fi incluse 150 de școli, stabilite prin ordin al Ministerului Educației și Cercetării.

Soluții pentru apă și canalizare în localitățile mici

Guvernul a adoptat OUG pentru completarea alin. (2) al art. 1 din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, precum și pentru aprobarea unor măsuri privind  proiectele de mediu cu finanțare din fonduri externe nerambursabile și pentru reglementarea serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate menajere. Astfel, localitățile cu mai puțin de 2.000 locuitori vor putea dezvolta sisteme alternative pentru rețelele de canalizare.

„Bugetul aprobat este de 500 de milioane de euro, valoarea investiției eligibile este de 2.500 de euro pe gospodărie și urmează să beneficieze aproximativ 200.000 de gospodării din mediul rural pentru ceea ce înseamnă racordul la rețeaua de canalizare, fiind unul din demersurile pe care Guvernul Orban le-a făcut pentru infrastructura de apă și canalizare astfel încât un număr cât mai mare de locuitori să beneficieze de serviciile publice de alimentare cu apă și canalizare, fiind o cerință impusă inclusiv prin directivele Uniunii Europene”, a explicat oficialul MFE.

Măsura reprezentă o soluție în vederea conformării la legislația UE privind epurarea apelor uzate, iar locuitorii din localitățile mici, care nu îndeplinesc condițiile de racordare la sistemele publice de canalizare a apelor uzate, vor avea acces la acest serviciu de bază.

 

Analiză: De ce n-au avut femeile succes în politică?

În România, politica a fost , în general, „un domeniu monopol masculin (o afacere masculină) la care femeile nici nu au participat şi nici nu a constituit politici (nu au determinat agenda politicii, nici sensurile ei, nici alocarea resurselor publice)”.[1]

Pentru început îmi propun să vorbesc despre factorii care contribuie la slaba reprezentare, atât  descriptivă, cât și substanțială a femeilor în politica românească, iar în final voi propune anumite soluții pentru combaterea nedreptății în reprezentare.

Prin „reprezentare descriptivă” mă voi referi la prezența efectivă a femeilor în funcțiile de putere politică. În acest sens, Oana Băluță afirmă „reprezentarea descriptivă va suscita mai curând atenţia faţă de componenţa legislativului, mai puţin asupra activităţii”[2]. Reprezentarea substanțială face referire la ceea ce va fi reprezentat, mai exact la interesele femeilor și la interesele de gen.

La ultimele alegeri parlamentare, cele din 2016, în ceea ce privește Camera Deputaților, dintre cele 312 mandate obținute, femeilor le sunt repartizate doar 64, ceea ce înseamnă puțin peste 20% din numărul total, iar în Senat, numărul de mandate obținute în urma alegerilor este de 20 pentru femei și 116 pentru bărbați, ceea ce determină că media națională a mandatelor este de 14,71% femei și 85,29% bărbați[3]. Un lucru este cert, există dezechilibre majore între numărul femeilor și cel al bărbaţilor aflaţi într-o structură de decizie precum Parlamentul, Guvernul, consiliile locale, consiliile judeţene, dar care sunt cauzele acestui dezechilibru?

Sunt de părere că există o serie de factori care determină o reprezenatare mai scăzută a femeilor în politica românescă, dintre aceștia voi aminti factorii politici, socio-economici și culturali.

Pentru început, când vorbesc de factori politici mă refer la ceea ce Pippa Norris numea „electoral law” [4], mai exact sistemele electorale părtinitoare și adaptarea statuară a cotelor de gen. Sistemele electorale diferite pot avea, așadar, efecte asupra participării și reprezentării femeilor în funcțiile de decizie. Există diverse teorii potrivit cărora sistemele proporționale favorizează reprezentarea femeilor, mai exact Pippa Norris în lucrarea „Electoral Engineering: Voting Rules and Political Behavior” și Johanna Kantola în „Women`s Political Representation in the European Union”, analizează modul în care sistemele electorale modelează strategiile politice, concluzionând că cele mai avantajoase sisteme de vot pentru reprezentarea femeilor sunt cele proporționale, urmate de cele mixte și cele majoritare.

Dacă ar fi să analizez sistemul proporțional pe care România l-a avut până în 2008, este unul prietenos promovării femeilor, întrucât este aplicată cota minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe, acest lucru remarcându-se și în ponderea de candidate la alegerile pentru Parlamentul național din 2004, de 27% din totalul candidaților[5]. Trecerea la sistemul mixt în colegii uninominale din 2008, determină scăderea ponderii candidaturilor feminine la 14% în 2012[6]. Din cele trei tipuri de sisteme electorale menționate, cel mai puțin prietenos pentru candidaturile feminine din România este sistemul majoritar, din cauza principiului „câștigătorul ia tot”. Acesta determină ca partidele politice să propună candidații „cei mai siguri”, descurajând femeile și minoritățile.

În ceea ce privește cotele de gen, sunt de părere că absența acestora este și ea cea care determină o prezență scăzută a femeilor pe listele întocmite pentru alegerile locale şi parlamentare. Cotele sunt destul de controversate, dar dovezile din întreaga lume arată clar că introducerea lor reprezintă o modalitate eficientă de a crește semnificativ reprezentarea femeilor în funcțiile politice. De fapt, jumătate din țările lumii de astăzi folosesc un anumit tip de cotă electorală pentru parlamentul lor, printre cele mai importante fiind Argentina și Franța. Cred că este necesară implementarea cotelor de gen, deoarece acestea pot crea un echilibru de gen în politică și pot integra obiective privind echilibrul de gen în selecția candidaților, ele reprezentând clar  o măsură pentru îmbunătățirea echilibrului între femei și bărbați. Atât timp cât într-o societate există și femei, și bărbați, politicienii trebuie să fie reprezentanții lor, a intereselor, nevoilor, viselor și așteptărilor lor. Pot vorbi aici și despre dreptate socială: dacă sunt femei cetățene, e bine să fie și în politică, fiindcă este nedrept ca bărbați să monopolizeze deciziile politice.

Cu siguranță, si factorii socio-economici contribuie la slaba ascensiune a femeilor în domeniul politic. Un aspect foarte important îl constituie diviziunea muncii și a responsabilităților familiale. Femeile sunt cele care trebuie să aibă grijă de casă, de copii și de familie, în general, ceea ce le limitează posibilitătile privind cariera politică. Alți factori socio-economici demni de luat în calcul, care lezează participarea femeilor în viața politică românescă sunt: oportunităţile diferite de angajare în câmpul muncii , dependenţa economică şi lipsa resurselor financiare adecvate, suprasolicitarea cu responsabilităţi casnice, responsabilităţile familiale, miturile legate de lipsa de calificare, și accesul limitat la fonduri pentru campanii. Femeile sunt cele care nu dispun  de resurse de timp, care sunt net diminuate datorită dublei obligativităţi, familiale şi profesionale și, totodată, nu dispun de resursele necesare sau de reţelele economice capabile să le susţină într-o cursă electorală. Un lucru este sigur, mai multe femei în politică ar aduce un suflu nou, pentru că femeia nu votează în general ca un bărbat, nu o interesează fotbalul și alte afaceri mai masculine în care se cheltuiesc banii publici, mai degrabă, o femeie va alege să folosească banii publici pentru  școli, cursuri pentru cei defavorizați, pentru spitale și grădinițe.

În continuare, factorii de natură culturală și ideologică contribuie și ei la participarea femeilor la procesul decizional. Printre factorii culturali și ideologici cu care se confruntă femeile ce doresc să intre în lumea politică, se numără: gândirea de tip patriarhal, prejudecățile și discriminările de gen, procesul de socializare şi mediatizare a femeilor.  Într-un interviu, sociologul Marius Pieleanu a afirmat că „Educaţia românească se bazează pe discriminarea de gen”, iar principalele instituții de socializare din România(mass-media, familia, școala), nu promovează un model de femeie activă social, ci mai de grabă o femeie care pune accentul pe sfera privată[7]. Tototdată, el mai evidentiază și faptul că daca o femeie știe că este discriminată în politică, ea va încerca pe cât posibil să evite acest domeniu.

Dacă ar fi să analizez modul în care mass-media infuențează implicarea femeilor în viața politică, este clar că prejudecățile domină, iar presa oferă o atenție foarte scăzută femeilor implicate în politică. În această privință, la o scurt căutare pe Google a frazei „femei în politica româneasc” vor apărea  articole care vizează cea mai frumoasă femeie din politica românească, în niciun caz cea mai calificată.

În Platforma de Acţiune de la Beijing, capitolul „Femei la Putere şi în Funcţii de Decizie”,  guvernelor li se recomandă să încurajeze prezența femeilor în funcții publice alese sau numite, deoarece participarea acestora este necesară pentru ca interesele femeilor să fie luate în seamă. Fără participarea activă a femeilor şi încorporarea perspectivei femeilor la toate nivelurile de decizie, obiectivele de egalitate, dezvoltare şi pace nu pot fi atinse[8]. Tot în aceeași notă, Anne Phillips [9] evidenția că nevoile şi interesele particulare ale femeilor vor fi bine reprezentate atunci când politica nu va mai fi dominată de bărbaţi.

Prin urmare, România mai are încă pași de făcut pentru a ajunge din urmă alte țări ale Europei în privința accesului și a reprezentării femeilor în funcții de decizie politică, dat fiind faptul că am analizat o serie de factori care contribuie la lipsa de reprezentare a femeilor în politică, precum lipsa cotelor de gen, gândirea de tip patriarhal, absența unui sistem electoral părtinitor, dar și prejudecățile și discriminările de gen.

În vederea unei mai bune egalități în ceeea ce privește reprezentarea în funcțiile de decizie dintre bărbați și femei, recomand implementarea de politici privind egalitatea și diversitatea în vederea selecției pe liste, elaborarea de studii și rapoarte dintr-o perspectivă de gen, acțiuni de prevenire și eliminare a tuturor formelor de discriminare, trecerea la un sistem electoral proporțional pentru alegerea Parlamentului României și necesitatea de a construi o societate mai democratică și mai incluzivă.

 

 

[1] Paști, Vladimir. (2003). Ultima inegalitate. Relaţiile de gen în România. Editura Polirom. Iaşi.

[2] Băluță, Oana. (2014). Reprezentarea intereselor de gen: între ‘politica ideilor’şi ‘politica prezenţei, în Sfera Politicii, 22(2)

[3] https://anes.gov.ro/

[4] Pippa, Norris. (2004) . Electoral Engineering. Cambridge University Press

[5] Autoritatea Electorală Permanentă

[6] Raport al Ministerului Muncii

[7] https://romanialibera.ro/politica/institutii/de-ce-nu-sunt-mai-multe-femei-in-politica-219013

[8] Platforma de la Beijing, cap. G, pct. 181

[9] Phillips, Anne.(1998) .Democracy and Representation Or Why Should It Matter Who our Representatives Are. în Feminism and Politics, Oxford

 

Antoneta Ioniță: Parlamentul a făcut un gest reparatoriu pentru supraviețuitorii tragediei de la Colectiv

Decizia de ieri a Parlamentului în privința supraviețuitorilor tragediei de la Colectiv are un caracter reparatoriu și reprezintă un gest care mai elimină o parte din grijile unor oameni ce trăiesc și vor trăi toată viața cu probleme de sănătate și cu amintirea unui eveniment tragic, susține Antoneta Ioniță, deputat PNL, potrivit unui comunicat de presă.

Legea adoptată de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, modifică o Ordonanță a Guvernului din 2015 care se referea la plata tratamentului medical de către Ministerul Sănătății doar pentru perioada 2015-2016 și o extinde pe toată durata vieții supraviețuitorilor. Altfel spus, Ministerul Sănătății va plăti cheltuielile “aferente oricăror tratamente medicale necesare, efectuate în țară și în străinătate, pentru persoanele a căror stare de sănătate a fost afectată în urma tragicului eveniment din data de 30 octombrie 2015 produs în clubul Colectiv din municipiul București”.

De asemenea, legea mai prevede că victimele beneficiază de tratamentele medicale plătite de Ministerul Sănătății „pe durata vieții (…)  indiferent dacă sunt realizate în țară sau în străinătate, în unități sanitare din sistemul de stat și în cele din sistemul privat, precum și la medici și terapeuți independenți, în regim ambulatoriu, cu internare și în orice altă formă necesară desfășurării optime a tratamentelor medicale”.

Antoneta Ioniță: Înainte de a fi parlamentar sunt medic și consider că o astfel de lege este una binevenită mai ales că tratamentele sunt costisitoare, iar lipsa acestora pe o perioadă lungă ar putea pune în pericol viețile și așa șubrezite de focul mistuitor de la Colectiv.

 

Stimularea producătorilor agricoli care comercializează produsele agricole primare

Legea pentru stimularea producătorilor agricoli care comercializează produsele agricole primare a fost adoptată de Camera Deputaţilor. Fermierii vor primi maxim 20.000 de euro subvenție. Proiectul a fost inițiat de mai mulți parlamentari PNL.

Legea reglementează stimularea producătorilor agricoli care comercializează produsele agricole primare prin acordarea unei prime de comercializare de 100 sau de 200 de euro/tonă, pentru produsele aduse pe piață sau spre procesare. Actul normativ instituie acordarea unei prime la comercializarea produselor agricole primare, produselor pescărești și de acvacultură, către producătorii agricoli, acvacultori sau pescari comerciali.

Este benefică deopotrivă pentru producători, dar şi pentru cumpărătorii în căutare de produse sănătoase, autohtone, româneşti. Proiectul de lege poate ajuta, de altfel, și la salvarea soiurilor românești, cele pe care le căutăm cu toții la tarabe. Prima se ridică la 200 de euro pentru fiecare tonă de produs agricol primar ori produs pescăresc și de acvacultură comercializat către unități de procesare. În cazul crescătorilor de păsări, prima va fi de 200 de euro pentru fiecare 10.000 de ouă vândute la procesator. Cei care vând direct către consumatorul final vor beneficia de 100 de euro pe tonă sau pentru fiecare 10.000 de ouă.

Același beneficiar nu poate primi într-un an mai mult de 20.000 de euro dacă vinde la procesator sau 10.000 de euro dacă vinde la piață, direct pentru consum. Producătorii locali pot obține această primă de comercializare de 100 sau de 200 euro/tonă pentru produsele agricole primare: legume, fructe, struguri, cereale, animale vii, păsări, lapte, ouă, miere de albine, ciuperci de cultură și hamei, dar și pentru produsele pescărești și de acvacultură.

Beneficiază de cei 200 de euro respectiv 100 de euro persoanele fizice și juridice, persoanele fizice autorizate/întreprinderile familiale/întreprinderile individuale din România, care îndeplinesc cumulative următoarele condiții:
– dețin în proprietate sau în arendă suprafețe de teren agricol, luciu de apă sau construcții destinate producției agricole pe teritoriul României;
– posedă atestat de producător, sau documente de înregistrare, sau licență de acvacultură, sau licență de pescuit comercial, după caz, emise de autoritățile române;
– comercializează pe piață produsele agricole primare, produsele pescărești și de acvacultură, din producția proprie;
– fac dovada comercializării produselor agricole primare pentru care posedă atestat de producător sau licență de acvacultură, sau licență de pescuit comercial, după caz.
Prima de comercializare se acordă la cerere, având următoarele documente:
– adeverință care să ateste, conform înscrisurilor de la registrul agricol, suprafața de teren cultivată, suprafața de amenajări specifice destinate cultivării, suprafața de luciu de apă, respectiv numărul de animale/păsări/familii de albine deținută/ deținut de către solicitant;
– atestatul de producător vizat la zi, sau documentele de înregistrare, sau licența de acvacultură, sau licența de pescuit comercial, după caz;
– dovada comercializării produselor agricole primare și/sau a produselor pescărești și de acvacultură.
Legea primei de comercializare intră în vigoare la 1 ianuarie 2021 și se aplică până la 31 decembrie 2023.
Sursă foto: ZF

30 de milioane de euro pentru programul-pilot Școală după școală

Guvernul pregătește implementarea programului Școală după Școală, din legea promulgată de Președintele Klaus Iohannis. Astfel, programul educațional Școală după Școală începe cu un demers de pilotare, destinat elevilor aflați în risc de părăsire timpurie a școlii. Programul urmează să fie demarat și implementat începând din acest an școlar, cu finanțare europeană. Proiectul de ordonanță care reglementează acest program a fost aprobat de Guvern.

Bugetul este de 30 de milioane de euro și prevede acordarea, lunar, pentru anii școlari 2020 – 2021 și 2021 – 2022, a unor tichete în valoare de 200 de lei pentru fiecare elev care optează să participe la cursuri de „after–school” în instituții publice sau private.

Beneficiarii acestui program-pilot vor fi 300.000 de copii din grupurile vulnerabile: elevii aparținând minorității rome, cei din mediul rural, elevii cu dizabilități și elevii din comunitățile dezavantajate economic. Lista școlilor din care provin copiii incluși în Programul-pilot ”Școală după școală” va fi propusă de Ministerul Educației și Cercetării.

Sursă foto: Bursa.ro

Sursă: Raluca Turcan, vicepremier

Grave nereguli la Direcțiile Silvice

Grave nereguli depistate la Direcția Silvică Mureș: prejudiciu de peste 2 milioane de lei, peste 6.000 de metri cubi tăiați ilegal și management defectuos, constatate de echipa de control a MMAP.

Peste 6.000 de metri cubi de lemn tăiați ilegal au fost descoperiți în urma controalelor efectuate în cadrul Direcției Silvice Mureș. Valoarea prejudiciului este de peste 2 milioane de lei.

Începând cu luna august, Corpul de Control al Ministrului, cu sprijinul inspectorilor gărzilor forestiere, a efectuat verificări amănunțite la Direcția Silvică Mureș, ca urmare a sesizărilor primite privind nereguli în activitatea acestei direcții silvice. Controalele au vizat activitatea întregii Direcții Silvice Mureș, precum și a celor 10 Ocoale Silvice din subordinea acesteia.

Concluziile raportului de control scot la iveală mai multe ilegalități de la unele ocoale silvice verificate în județul Mureș. Astfel, au fost aplicate 48 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 301.000 lei, și au fost constatate 28 de infracțiuni. De asemenea, au fost descoperite 4.706 cioate nejustificate, cu o valoare a materialului lemnos tăiat ilegal de 1,5 milioane de lei. Valoarea materialului lemnos confiscat este 600.000 de lei, echivalentul celor peste 2.800 de mc confiscați.

„Având în vedere deficiențele majore constatate de echipa de control din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor privind activitatea Direcției Silvice Mureș și a ocoalelor silvice din subordine, considerăm că managementul la nivelul Direcției Silvice Mureș și al ocoalelor silvice Gurghiu, Fâncel, Sovata este unul defectuos. Încă de la preluarea mandatului de ministru mi-am propus o schimbare de mentalitate și atitudine în cadrul instituțiilor din subordinea ministerului, iar cine nu acționează în interes public sau încalcă legea să răspundă de îndată pentru faptele sale. Misiunea noastră pentru destructurarea rețelelor de tăieri și transport ilegal de material lemnos capătă consistență și nimeni nu va rămâne nepedepsit. Suntem angajați prin toate metodele pentru a-i descoperi și pedepsi pe cei care se află în spatele rețelelor de tăieri neautorizate și transport ilegal de material lemnos!”, a declarat ministrul mediului, apelor și pădurilor, Costel Alexe.

Raportul de control va fi trimis către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea efectuării de cercetări specifice care să stabilească dacă aspectele prezentate constituie infracțiuni silvice, precum și alte tipuri de infracțiuni: fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals sau fals informatic. De asemenea, ministrul Costel Alexe va dispune Regiei Naționale a Pădurilor – ROMSILVA să analizeze aspectele prezentate în raport şi să ia măsurile legale care se impun față de persoanele responsabile pentru deficiențele constatate. În plus, Garda Forestieră Brașov va continua acțiunile de control în fondul forestier național administrat de Direcția Silvică Mureș.

Totodată, în perioada imediat următoare, Comisia de atestare a operatorilor economici pentru activitatea de exploatare forestieră din cadrul MMAP va proceda la retragerea certificatelor de atestare ale celor 10 agenți economici care au participat la tăierile ilegale de lemn, în pădurile administrate de Direcția Silvică Mureș.

România va avea un sistem național de prognoză a calității aerului

Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Costel Alexe, a semnat contractul de finanțare pentru îmbunătățirea sistemului de evaluare și monitorizare a calității aerului la nivel național. Evenimentul a avut loc în cadrul unei conferințe de presă, la care a participat și ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș. În cadrul proiectului european va fi dezvoltat, în premieră pentru România, un sistem național de prognoză a calității aerului.

’’Am semnat un contract de finanțare, parte din cea mai mare investiție făcută de statul român în aer, în ultimii 10 ani. Cred că aerul va fi una din cele mai mari provocări ale autorităților locale și centrale din următorii 10 ani. Mă bucur că România va avea un sistem de prognoză a calității aerului care va putea fi accesat de oricine de pe mobil și chiar inserat în programele TV, după meteo. Aceasta va fi singura prognoză oficială din România pentru că datele din sistem sunt bazate pe sisteme de măsurare a calității aerului acreditate la nivel european. Acest sistem ne va ajuta nu doar pentru informarea publicului, dar și pentru ca autoritățile locale să fie pe fază de câte ori poluanții pot pune în pericol populația’’, a declarat ministrul Costel Alexe.

Contractul de finanțare are o valoare de peste 81 de milioane de lei. Din aceștia, aproximativ 74 de milioane vor fi fonduri europene nerambursabile, prin Programul Operațional Infrastructură Mare, Axa prioritară 4.

Program de Formare în domeniul traficului de persoane și al impactului traumei în asistența victimelor

Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA) lansează astăzi, în parteneriat cu Asociația eLiberare și Ambasada Marii Britanii la București, Programul de Formare în domeniul traficului de persoane și al impactului traumei în asistența victimelor, cu specialiștii din cadrul Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului, la nivel național.

Peste 300 de specialiști, care intervin direct în cazurile de trafic, din perspectiva serviciilor acordate victimelor minore vor beneficia de formare în aspecte cheie ce țin de identificare, referire și asistența acordată victimelor.

Elementele de bază ale cadrului legal în domeniu, tipologia victimelor și a traficanților, indicatorii diferitelor forme de exploatare, notificarea și referirea victimelor, îngrijirea centrată pe traumă, precum și o serie de studii de caz relevante, vor face obiectul sesiunilor de formare.

Cele 11 sesiuni de formare, pe regiuni, se vor derula în perioada octombrie – decembrie 2020, oferind participanților inclusiv instrumente intuitive de identificare a situațiilor de risc și de înțelegere a fenomenului traficului de persoane.

Acest Program de formare este parte integrantă a Planului de Acțiune al ANDPDCA Acțiune pentru Prevenirea Traficului de copii și adulți din sistemul de protecție ”Creștem copii LIBERI”, având ca scop diminuarea riscurilor și vulnerabilităților din sistemul de protecție al copilului și al adulților cu dizabilități din România.

Planul de Acțiune cuprinde activități integrate, de la aspecte normative ce țin de crearea cadrului legal pentru serviciile sociale destinate victimelor minore ale traficului de persoane, la formarea și capacitarea personalului DGASPC-urilor și centrelor rezidențiale în domeniul prevenirii și identificării cazurilor de trafic și în asistență dedicată victimelor și până la crearea unui mecanism de identificare și notificare în timp real a suspiciunilor de trafic de persoane în centre, precum și crearea unei situații statistice reale și obiective a cazurilor de trafic de persoane din cadrul sistemului de protecție. Parteneriatul inter-instituțional (IGPR, ANITP) și cu societatea civilă reprezintă elementul cheie al Planului “Creștem Copii LIBERI”. Planul poate fi consultat aici: http://andpdca.gov.ro/w/planuri-si-actiuni/â

Copiii din sistemul de protecție și adulții cu dizabilități necesită o grijă aparte atunci când vine vorba de riscul asociat traficului de persoane. Vulnerabilitățile lor cer o abordare integrată, care să facă posibilă comunicarea și colaborarea în timp real între toți actorii implicați, deopotrivă în prevenirea, dar și în combaterea acestui fenomen. Îmi doresc ca specialiștii să fie la un apel distanță de nevoile oricărui copil sau adult aflat în risc din sistemul de protecție”, declară Mădălina TURZA, președinte ANDPDCA.

Mă bucură foarte tare decizia autorităților române de a prelua inițiativa Ambasadei și a Asociației eLiberare și de a o face parte integrantă a Planului de Acțiune al ANDPDCA “Creștem copii LIBERI”. Nu pot decât să sper că și viitoarele granturi pe care le vom oferi societății civile vor avea un impact la fel de pozitiv, iar respectivele proiecte vor deveni un exemplu de bună practică nu doar pentru lupta împotriva traficului de persoane, ci și pentru întărirea cooperării dintre misiunile diplomatice și sectoarele publice și civile în acest domeniu.”, declară ambasadorul Marii Britanii în România, Andrew Noble.

“Din 2016 am început formările cu asistenți sociali, atât din mediul privat, cât și din instituțiile publice. Am văzut cum o perspectivă informată de impactul traumei schimbă abordarea profesioniștilor față de beneficiari și are ca rezultat o scădere a retraumatizării acestora. De asemenea, apreciem foarte mult oportunitatea de a veni în sprijinul personalului și cu informații legate de îngrijirea de sine și prevenirea burnout-ului, mai ales într-o perioadă solicitantă ca cea pe care o traversăm acum. Personal mai rezilient, pentru beneficiari mai bine protejați: un început spre transformarea de care sistemul are nevoie.”, declară Ioana Bauer, președintele Asociației eLiberare.