Școala va începe și în așa numita regiune Transnistreană, sau cunoscută pentru cei din Republica Moldova ca fiind Republica Moldovenească Nistreană, numele dat de forțele separatiste pro-ruse și entității politice autoproclamate din Transnistria.
La începutul anilor, ’90, odată cu destrămarea Uniunii Sovietice, Republica Moldova a pierdut controlul acestui teritoriu în urma intervenției armatei a 14-a ruse în conflictul din Transnistria. Republica Moldovenească Nistreană este recunoscută de încă trei pseudo-state, care de altfel, nu sunt membre ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) și se află în unele situații ce sunt practic similare cu cea a Transnistriei, acestea sunt Abhazia și Osetia de Sud din Georgia și Nagorno-Karabah din Azerbaidjan.
În ziua de astăzi, doar câteva localități transnistrene din raionul Dubăsari se află sub controlul Chișinăului. Capitala republicii autoproclamate este Tiraspol. Republica Moldovenească Nistreană nu este subiect de drept internațional, fiind încă considerată parte componentă a Republicii Moldova, deși pentru cetățenii din Transnistria viața în această ”ultimă fărâmă” a Uniunii Sovietice este destul de reală.
De curând, instituțiile școlilor de limbă română din provincia separatistă transnistreană sunt inițiate să de-a startul cursurilor de predare de la 1 septembrie. Acestea au fost prevăzute cu mănuși, dezinfectați și termometre cel puțin pentru perioada de deschidere în care elevii vor trebui să se adapteze la acest nou stil de predare forțat de către pandemie.
Cu toate acestea, directorii școlii sunt îngrijorați că o parte din elevi să fie incapabili să traverseze Nistrul pentru a veni la școală din cauza limitelor impuse de către guvernul transnistrean.
Eleonora Cherkavski, directoarea Liceului Teoretic „Ștefan cel Mare” din Grigoriopol, a declarat că liceul pe care îl administrează a preluat modelul de organizare a studiilor nr. 3 din cele șapte modele propuse de către guvernul Republicii Moldova. Prin această tehnică, lecțiile vor debuta de la 1 septembrie, iar formalitatea de educație va fi împărțită în zile de prezență a elevilor în școli și în zile de comunicare la distanță, anume cursuri online.
Directoarea a vorbit despre speranța că prin aceste metode vor evita contaminarea cu COVID-19 în rândul elevilor, dar și al educatorilor; sau nu vor avea cu cine mai preda. Ea a declarat că au dobândit toate procedurile pentru reînvierea unităților de învățământ prin adoptarea acestor metode din timp pentru a face experiența elevilor pe cât de posibil normală și fără griji.
Cu toate acestea, există o chestiune legată de naveta elevilor că distanța fizică nu poate fi bine păstrată în elemente de transport. Deși liceul a fost prevăzut cu măști, dezinfectați, termometre și alte dispozitive de protecție, în mijloacele de transport este încă o problemă ce este reprezentată de menținerea distanței între elevi.
La liceul din acest an vor participa 198 de elevi, dintre care 15 vor fi elevi de clasa I și 15 elevi de clasa a XII-a.
Angela Ivanov, directorul Liceului „Mihai Eminescu” din Dubăsari, a comunicat că lecțiile de la liceu vor începe pe 1 septembrie. Liceul a ales modelul nr. 4 propus de Ministerul Educației, iar o parte dintre elevi vor învăța o săptămână de acasă și o săptămână la școală, iar apoi vor schimba locul cu ceilalți elevi. În acest moment, unitatea educațională este organizată pentru a respecta toate obiceiurile obligatorii anti-epidemie. Profesorii s-au alăturat cursurilor de digitalizare, iar liceul este conectat la Internet.
Directorul liceului a spus că nu se vor confrunta cu probleme în transportul elevilor, deoarece aceștia vin la liceul din diverse comunități, precum și din localitățile administrate de către guvernul transnistrean. „Există acum problema legată de traversarea Nistrului, dar sperăm că acest lucru va fi rezolvat„, a precizat Angela Ivanov.
La liceul din Dubăsari vor participa 444 de elevi, dintre care 52 sunt elevi de clasa I, iar 50 sunt elevi de clasa a XII-a.
Acestea sunt cele șapte scenarii emise de către autoritățile din Republica Moldova:
1. Prezența fizică a 100% la școală- Este aplicabil în rândul școlilor care au un număr adecvat de elevi în sălile de clasă. Acest scenariu este aplicabil în 75% din școlile din Republica Moldova care au până la 300 de copii care își fac studiile în aceste instituții. Vor fi pauze mai mari pentru a se putea aerisi spațiile.
2. Învățarea în două schimburi – Acest scenariu presupune ca elevii să fie împărțiți în două schimburi, dimineața și după-amiază, iar orele să fie cu o durată de 30 de minute astfel ca elevii din schimbul II să înceapă mai devreme orele.
3. Învățarea combinată- o zi online și o zi prezență în instituție. Astfel, fizic în instituție se vor afla jumătate din numărul elevilor. În zilele de prezență vor fi abordate subiecte noi, iar în cele online va fi menținută comunicarea. De exemplu, pentru clasele primare, acest scenariu va decurge în felul următor: luni, miercuri și vineri, elevii vor fi prezenți în sălile de clasă, iar marți și joi, aceștia vor fi prezenți online. În cazul claselor gimnaziile, luni, miercuri și vineri- comunicarea la distanță, iar marți, joi și sâmbătă- elevii se vor prezenta în sala de clasă.
4. Învățarea de tip Hibrid- 50% la școală și 50% online. Presupune împărțirea clasei în două grupe, pe rând o zi se vine la școală și o zi se fac lecții online. Acest model este valabil în context pandemic, stare de alertă și de situația cazurilor depistate.
5. Învățarea alternantă- 50% la școală și 50 % dintre elevi, online. Presupune împărțirea clasei în două schimburi. O săptămână se vine la școală, o săptămână se fac lecții online.
6. Învățarea la distanță, inclusiv online – se aplică în anumite cazuri de forță majoră locală, în cazul în care se înregistrează virusul Covid-19 la mai mulți elevi dintr-o școală, clasă, localitate, cu respectarea izolării. La anularea situației excepționale se va reveni la unul dintre cele patru scenarii de mai sus.
7. Învățarea mixtă – presupune îmbinarea a două sau a trei din scenariile de mai sus și poate fi preluată de către 162 de instituții din țară care au un contigent între 600-2000 de copii, ceea ce constituie 30% din numărul total de instituții.
Sursă imagine: http://euromaidanpress.com/
