Acasă Blog Pagina 519

Lista finală cu parlamentarii aleși la scrutinul electoral din 6 decembrie

Redacția Normedia
-
0
Lista finală cu parlamentarii aleși la scrutinul electoral din 6 decembrie

Mai jos aveți anexate două liste împărțite ( Camera Deputaților/ Senat) cu parlamentarii aleși la scrutinul electoral din 6 decembrie. Una este pentru Camera Deputaților, iar alta pentru Senatul României.

Conform procedurii Parlamentul României va fi convocat pe 21 decembrie în prima sesiune. Întâi în fiecare din cele două camere ale Parlamentului se va forma câte o comisie de validare a mandatelor și abia apoi cei validați vor fi confirmați și vor depune jurământul.

Ulterior se vor anunța și forma Grupurile politice parlamentare care în funcție de algoritmul politic vor împărți comisiile parlamentare. Fiecare parlamentare va trebui sa faca parte dintr-o comisie.

Primele legi adoptate de Senat separat și de Camera Deputaților separat vor fi Regulamentele proprii, dar și Regulamentul ședințelor comune.

 

 

Volumul Copacul din casă – Prietenii lui Năsuc se întorc (P)

Redacția Normedia
-
0
Volumul Copacul din casă – Prietenii lui Năsuc se întorc (P)

Aventurile lui Năsuc și ale șoriceilor din gașca lui continuă în volumul Copacul din casă. Povestea ieșită de sub condeiul scriitoarei Cristina Elena Gheorghiu este ilustrată cum nu se poate mai simpatic de Florin Gheorghiu. Micii cititori își pot comanda în avans cartea de pe www.galaxiacopiilor.ro, beneficiind de o reducere de 20% și livrare începând cu 14 decembrie 2020.

Cei cinci șoricei (Năsuc, Gustărică, Gură-Cască, Mustăcilă și Grăsuțul) sunt legați de o strânsă prietenie și de pofta de aventură. Atunci când în curtea familiei Toma se așterne un covor de nea, șoriceii coboară din podul casei, echipați corespunzător, pentru a se bate cu bulgări și a se juca prin zăpadă. Doar mirosul îmbietor de turtă dulce și fursecuri le întrerupe distracția. Nu precupețesc niciun efort pentru a beneficia de o delicioasă gustare. Scopul este atins, dar nu fără  surprinzătoarea porție de aventură și fără atât de necesarele lecții despre cumpătare și prietenie.

Năsuc este protagonistul altor trei titluri apărute în Galaxia Copiilor: Povestea lui Năsuc. În căutarea prieteniei, Povestea lui Năsuc. O prietenie neașteptată și Prietenii lui Năsuc. Operațiunea Punga. Aventurile lui Năsuc vor continua în volumele: O noapte în cort și La piscină.

Cristina Elena Gheorghiu este o economistă care s-a transformat ca prin farmec în autor de cărți pentru copii. Prin natura profesiei sale, se află zilnic în contact cu cifre, tabele de calcul și sume. Cuvintele sunt cele care o înveselesc și îi colorează sufletul. În fiecare seară, citește povești împreună cu Andrei, băiețelul ei. Pornesc astfel în călătorii minunate alături de personaje cunoscute tuturor copiilor sau inventate de ei. Așa s-a născut Năsuc, într-o seară de iarnă, când căutau noi prieteni alături de care să călătorească în lumea nemărginită a poveștilor.

Proiectare și execuție Autostrada Sibiu – Pitești, Secțiunea 2: Boița – Cornetu

Redacția Normedia
-
0
Proiectare și execuție Autostrada Sibiu – Pitești, Secțiunea 2: Boița – Cornetu

Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, a lansat procedura de licitație restrânsă, cu precalificare, “Proiectare și execuție Autostrada Sibiu – Pitești, Secțiunea 2: Boița – Cornetu” – unul dintre cele mai complexe loturi din această autostradă.

Tronsonul va avea o lungime de 31,33 de kilometri, va conține 49 de poduri și viaducte, 7 tuneluri (cu lungimi cuprinse între 250 și 1.590 de metri), precum și un ecoduct în zona localității Lazaret.

Valoarea estimată a contractului este de 4,6 miliarde de lei (fără TVA), finanțare din Fonduri Europene Nerambursabile, iar termenul de finalizare prevăzut este de 18 luni proiectare și 50 de luni execuție, conform factorilor de evaluare din Documentația de Atribuire. Data limită de depunere a ofertelor este 29 ianuarie 2021.

Pe tronsonul Sibiu- Boița, antreprenorul a reușit să execute circa 30% din lucrări.

Pentru secțiunea 4, Tigveni – Curtea de Argeș, Ministerul Transporturilor evaluează ofertele, iar până la sfârșitul anului se va semna contractul pentru execuția celor 10 kilometri.

Autostrada Sibiu – Piteşti va avea o lungime de 122,11 kilometri şi va fi împărţită în cinci loturi, Sibiu – Boiţa, Boiţa – Cornetu, Cornetu – Tigveni, Tigveni – Curtea de Argeş şi Curtea de Argeş – Piteşti, va avea opt noduri rutiere şi nouă tuneluri.

Suntem conștienți că, în România, s-a pierdut deja prea de mult timp prețios în ceea ce privește implementarea proiectelor de infrastructură rutieră, și nu numai. Este momentul să accelerăm etapele de implementare a tuturor proiectelor de infrastructură, atât de necesare pentru a aduce bunăstare românilor. Pentru liberali, investițiile publice – îndeosebi cele în infrastructura de transport – au reprezentat, reprezintă și va reprezenta una dintre prioritățile actului de guvernare. Acest lucru l-am demonstrat deja și îl vom demonstra zilnic printr-un ritm accelerat de implementare a tuturor proiectelor de investiții în infrastructură, a declarat ministrul Transporturilor, Lucian Bode.

Decizia de ultimă oră a lui Ludovic Orban

Chivu Ionela
-
0
Decizia de ultimă oră a lui Ludovic Orban

,,Îmi închei mandatul de premier după  un an și o lună, în care România s-a confruntat cu o perioadă extrem de dificilă, în care românii alături de ceilalți cetățeni ai lumii s-au confruntat cu o pandemie și cu criză economică fără precedent.

Am încercat să îmi fac datoria față de România și plec din funcția de premier cu conștiința datoriei împlinită. Tot ce a fost omenește posibil, atât eu, cât și colegii mei din echipa guvernamentală am făcut.

Am încercat să găsim răspunsurile potrivite la toate provocările cu care s-a confruntat România.

Pe 6 decembrie, românii care s-au prezentat la vot au decis componența viitorului Parlament. Obiectivul pe care îl am este de a construi o majoritate parlamentară care să nu cuprindă PSD.

Obiectivul perioadei care va urma  este acela de a fi implicat în negocierile pentru formarea unui Guvern care să ofere românilor garanția unei direcții corecte pentru România și garanția unei capacități de a utiliza toate resursele și toate oportunitățile pe care România le va avea în următorii patru ani.”, a declarat Ludovic Orban.

Decizia vine la scurt timp după rezultatele alegerilor parlamentare din 6 decembrie 2020, la care PSD a obținut 30,17% din voturile exprimate pentru Senat și 29,79% din voturile exprimate pentru Camera Deputaților, iar PNL a obținut 25,36% din voturile exprimate pentru Senat și 25,01% pentru Camera Deputaților. De asemenea, este de punctat faptul că o nouă formațiune politică, AUR au obținut un procent de 8,50% din voturile exprimate pentru Senat și 8,16% pentru Camera Deputaților.

Fostul premier va rămâne însă la conducerea PNL.

Șeful statului, Klaus Iohannis l-a desemnat pe Ministrul Apărării Naționale, Nicolae-Ionel Ciucă premier interimar. Acest anunț a fost făcut în urmă cu puțin timp de Administrația Prezidențială.

Sursă foto: revista22.com, mapn.ro

Fonduri europene pentru primele 100 de spitale angajate în lupta anti COVID-19

Redacția Normedia
-
0
Fonduri europene pentru primele 100 de spitale angajate în lupta anti COVID-19

Ministerul Fondurilor Europene a semnat până în prezent primele 100 de contracte în valoare de 1,6 miliarde lei (332,48 milioane euro) prin care se finanțează achiziția de echipamente de protecție și aparatură medicală pentru dotarea spitalelor în vederea tratării persoanelor infectate cu COVID-19 sau pentru prevenirea răspândirii pandemiei. În cadrul apelului, deschis în perioada 15 mai – 30 septembrie, au fost depuse 297 cereri de finanțare în valoare de aproximativ 1,271 miliarde euro, unitățile spitalicești putând deconta inclusiv retroactiv cheltuielile realizate începând cu 1 februarie 2020.

“Înainte de lansarea acestui apel atât de necesar am organizat o amplă dezbatere publică la care am discutat timp de aproape 5 ore cu peste 80 de manageri de spitale și reprezentanți ai autorităților locale din întreaga țară. Concomitent, în premieră pentru Ministerul Fondurilor Europene, colegii care gestionează sistemul informatic MySMIS au oferit sprijin tehnic pentru a facilita accesul la finanțări“, a explicat ministrul Marcel Boloș. “Sănătatea reprezintă unul din principalele domenii de interes public reformate cu banii europeni. Astfel, în ultimul an au fost alocate 1,5 miliarde euro, dintre care 1,2 miliarde pentru dotarea spitalelor, 120 milioane drept stimulent pentru cadrele medicale, 123 milioane pentru programele de screening și prevenție și 60 milioane pentru spitalele modulare și ATI.”

Finanțările continuă și în viitoarea perioadă de programare (2021-2027), fiind alocată o sumă totală de 6 miliarde euro: 4,2 miliarde euro din Programul Operațional Sănătate, o premieră pentru România, și 1,85 miliarde euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

„Echipa Autorității de Management POIM a evaluat în timp record cererile de finanțare depuse de spitale, salvarea vieților reprezentând prioritatea absolută. De aceea colaborarea constantă cu Ministerul Sănătății trebuie menționată ca exemplu de bună practică între instituțiile centrale și cele locale. O abordare pe care o promovăm cu încredere pentru a avea rezultate în folosul oamenilor ale căror vieți sunt schimbate în bine cu ajutorul banilor europeni bine investiți”, a declarat doamna Carmen Moraru, secretar de stat în cadrul Ministerului Fondurilor Europene.

Primele 10 contracte finanțate prin intermediul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM 2014-2020) în cadrul apelului „Consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19” au fost semnate încă din iulie 2020, chiar în timpul derulării apelului (mai multe informații aici: ).

10 exemple de contracte de finanțare semnate:

  1. Consolidarea capacității sistemului medical de gestionare a situației de urgență cauzată de criza COVID-19 în Spitalul Clinic Județean Mureș

Beneficiar: Spitalul Clinic Județean Mureș

Valoare: 48,42 milioane lei

  1. Creşterea capacităţii Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare Prof. Dr. C.C. Iliescu și a Institutului Clinic Fundeni de gestionare a crizei sanitare COVID-19

Beneficiar: Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare Prof. Dr. C.C. Iliescu

Valoare: 48,32 milioane lei

  1. disCOVer – Protejarea sănătății populației prin consolidarea capacității de reacție a Spitalului Universitar de Urgență București la criza de sănătate publică cauzată de raspândirea virusului SARS

Valoare: 48,31 milioane lei

  1. Combaterea Virusului prin Dotarea Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Victor Babeș Craiova

Valoare: 48,24 milioane lei

  1. Combaterea răspândirii virusului prin dotarea Spitalului Clinic Municipal Filantropia din municipiul Craiova

Valoare: 48,17 milioane lei

  1. COVID-19 CARE Creșterea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19 prin dotarea cu echipamente și aparatură medicală a Institutului Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș

Valoare: 46,50 milioane lei

  1. Gestionarea crizei sanitare COVID 19 în județul Brașov

Valoare: 45,53 milioane lei

  1. Gestionarea eficientă și consolidarea capacității de răspuns a Institutului Național de Geriatrie și Gerontologie Ana Aslan în criza sanitară COVID-19

Valoare: 44,29 milioane lei

  1. Creșterea capacității de intervenție rapidă a Spitalul Clinic de Urgență București în contextul pandemiei Covid-19 (CC_IR)

Valoare: 42,69 milioane lei

  1. Gestionarea în timp util şi eficient de către Spitalul Universitar de Urgență Militar Central Dr. Carol Davila a situaţiei de urgenţă provocată de criza COVID-19

Valoare: 41,48 milioane lei

În cadrul apelului POIM au fost eligibile 3 tipuri de proiecte:

  • proiecte de tip A, cu valoare maximă de 10 milioane euro, pentru unitățile sanitare și de suport pentru pacienții infectați cu COVID-19;
  • proiecte de tip B, cu valoare maximă de 15 milioane euro, pentru finanțarea de spitale modulare și secții de terapie intensivă mobile;
  • proiecte de tip C, cu o valoare de maxim 3 milioane euro, care au putut fi accesate de autoritățile publice locale, în parteneriat cu furnizorii publici de servicii de asistență socială din județ pentru categoriile vulnerabile.

Recent, pentru a răspunde tuturor solicităror de finanțare, Ministerul Fondurilor Europene a redeschis apelul pentru depunerea de proiecte de tip B până la data de 30 martie 2021. Detalii suplimentare, aici: .

 

150 milioane euro pentru investiții în producția și distribuția de energie termică din resurse regenerabile

Redacția Normedia
-
0
150 milioane euro pentru investiții în producția și distribuția de energie termică din resurse regenerabile

Guvernul României a adoptat Hotărârea pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat privind sprijinirea investițiilor destinate promovării producției și distribuției de energie termică în sistem centralizat, din surse regenerabile mai puțin exploatate, respectiv biomasă, biogaz, energie geotermală.

Investițiile vor fi finanțate prin intermediul Programului Operațional Infrastructură Mare, gestionat de Ministerul Fondurilor Europene. Aprobarea acestor finanțări are loc în contextul în care România are un potențial semnificativ în ceea ce privește exploatarea resurselor regenerabile.

Bugetul alocat schemei de ajutor de stat este de 150 milioane euro, din care 85% reprezintă fonduri europene, iar restul de 15%, finanțări asigurate de la bugetul de stat. Schema de ajutor de stat a fost avizată de Consiliul Concurenţei și a fost aprobată de serviciile Comisiei Europene. Bugetul pentru investițiile în producția și distribuția de energie termică în sistem centralizat din surse regenerabile puțin exploatate va putea fi majorat până la 180 milioane euro fără o altă aprobare de la Comisia Europeană.

Vor beneficia de finanțări unitățile/ subdiviziunile administrativ-teritoriale/ asociațiile de dezvoltare intercomunitară din regiunile mai puțin dezvoltate ale României. Valoarea maximă a finanțării ce va putea fi contractată de un beneficiar va fi de 15 milioane euro pentru un proiect de investiții.

Finanțările vor putea fi acordate până la data de 31 decembrie 2021, iar proiectele vor putea fi implementate până la sfârșitul anului decembrie 2023.

 

Trenuri între Gara de Nord București și Aeroportul Internațional Henri Coandă București

Redacția Normedia
-
0
Trenuri între Gara de Nord București și Aeroportul Internațional Henri Coandă București

72 de trenuri vor circula 24h/24h, începând din 12 decembrie, între Gara de Nord București și Aeroportul Internațional Henri Coandă București.

Lucrările de dublare a liniei CF executate între Mogoșoaia – Balotești și de construcție a noii linii pentru Racord C.F. (din zona Odăile) la Terminalul T1, Aeroportul Internațional Henri Coandă București au fost finalizate și recepționate.

Lucrările de modernizare a liniei CF care asigură legătura directă între Gara de Nord și Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti au fost finalizate în proporție de 100%, iar primele trenuri de călători vor circula între Gara de Nord și Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, începând din 12 decembrie, odată cu intrarea în vigoare a Mersului Trenurilor 2020-2021.

Pentru asigurarea legăturii directe între Gara București Nord și Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, CFR SA a derulat două mari proiecte feroviare, și anume: Dublarea liniei de cale ferată Mogoşoaia – Baloteşti (contract în valoare 50,5 milioane lei, finanțat de la Bugetul de Stat) și construcție linie nouă pentru Racord C.F. (din zona Odăile) la Terminalul T1, Aeroportul Internațional Henri Coandă București (contract în valoare de 412.719.666 lei, finanțat din fonduri europene și buget de stat).

Prin finalizarea lucrărilor cuprinse în cele două obiective de investiţii feroviare Dublarea liniei de cale ferată Mogoşoaia – Baloteşti (7,9 km) și construcție linie nouă pentru Racord c.f. la Terminalul T1, Aeroport Internațional Henri Coandă București (2,95 km), Faza I, sistemul feroviar asigură o creştere a calităţii serviciilor de transport de călători spre şi de la Aeroport, prin introducerea de trenuri cu mers cadenţat, la un interval de 40 de minute (24h/24h), dar și o variantă avantajoasă pentru transportul de navetă între Gara de Nord București și Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, care va dura doar 20-23 de minute.

În această perioadă, între CFR SA, administrator al infrastructurii feroviare publice, și cei trei operatori de transport feroviar de călători, care au depus solicitări pentru asigurarea serviciului public de transport de călători pe această rută, este în desfășurare procesul de alocare a traselor pentru cele 36 de perechi de trenuri care vor circula pe linia CF București Nord – Aeroport Internațional Henri Coandă București, urmând ca din 12 decembrie 2020, odată cu intrarea în vigoare a Mersului Trenurilor 2020-2021, să circule și primele garnituri pe ruta directă Gara de Nord – Aeroport.

Apel umanitar în prag de sărbători

Redacția Normedia
-
0
Apel umanitar în prag de sărbători
Andrei Raiu are aproape 23 de ani și este masterand anul I în cadrul Facultății de Studii Economice, Universitatea din Brașov. Până mai ieri nimic nu prevedea furtuna care avea să se abată asupra lui. Inteligent, muncitor, ambițios, ascultător și foarte bine crescut, Andrei începe să simtă dureri de cap din ce în ce mai puternice și are momente când își pierde echilibrul. La sfatul unei prietene de familie, asistentă medicală, își face un C.T., dar fără un rezultat concludent, urmează un R.M.N., iar în urma rezultatului este sfătuit de către medici să meargă la Iași unde i s-a pus următorul diagnostic: ”TUMORĂ DE TRUNCHI CEREBRAL”
Deși, inițial, familia a rămas fără aer de durere, deși au simțit că viața lor nu mai are sens, că picioarele refuzau să-i mai asculte, s-au mobilizat și au obținut o programare rapidă la o clinică din București. Aici i se stabilește diagnosticul de ”formațiune tumorală de trunchi cerebral extinsă cerebelos drept – gliom infiltrativ”. Prof. Dr. Vlad Alexandru Ciurea, pe lângă diagnosticul stabilit,menționează și faptul că singura sa șansă este să ajungă la Institutul Creierului, Hanovra, Germania pentru biopsie, tratament oncologic și o eventuală intervenție chirurgicală. Tumora este una destul de extinsă care a început deja să lase sechele și, de aceea, Andrei trebuie să plece urgent să înceapă tratamentul.
Ca și cum boala copilului lor n-ar fi o povară imensă, mai există și alta: în România, o familie normală nu-și poate permite financiar toate investigațiile și costurile legate de tratament și operație. Costurile estimate ajung undeva în jurul sumei de 50.000 – 100.000 Euro.
Este imposibil să te gândești câtă suferință și tristețe este în inima lui Andrei. Va fi cel mai greu examen pe care-l poate susține un tânăr de vârsta lui. Iar noi ar trebui să nu-i lăsăm singuri, nici pe el, nici pe familia lui, în această luptă grea cu destinul. Rugăciunile noastre, gândurile noastre bune precum și orice sprijin financiar cât de mic l-ar putea duce pe Andrei cât mai repede în Germania, cât mai aproape de vindecare.
În pragul sărbatorilor, când, cu totii sperăm să fim alături de toți cei dragi, acasă, departe de griji si probleme, este important să ne întoarcem privirea, sufletul și gândul mai ales către cei care au mare nevoie ca flacara speranței să ardă mai puternic ca niciodată! Haideți să ne unim forțele și să facem ca flacăra speranței din sufletul lui Andrei să-i lumineze calea, care nu este una ușoară, dar cu ajutorul Bunului Dumnezeu și al celor care vor să-l sprijine, Andrei va reuși să treacă cu bine peste această grea încercare.
Cei care pot și vor să ajute au la dispoziție următoarele conturi deschise pe numele ANDREI CLAUDIU RAIU.
Cont EUR RO14 RZBR 0000 0600 2223 6421
Cont LEI RO17 RZBR 0000 0600 1974 3855
Grup de facebook pentru donații: ÎMPREUNĂ PENTRU ANDREI | Facebook

„Marșul îngerilor” a ajuns la cea de a V-a ediție

Redacția Normedia
-
0
„Marșul îngerilor” a ajuns la cea de a V-a ediție

„Marșul îngerilor” este un eveniment anual, care are loc pe data de 5 decembrie, organizat de Asociația Vocea Copiilor Abandonați, în amintirea copiilor care au pierit în orfelinatele groazei din România. Anual, zeci de tineri se sinucid în orfelinate, pentru că nu mai fac față abuzurilor și neglijenței unui sistem netransparent, dificile de monitorizat și controlat. 

În contextul actual, cea de a V-a ediție a evenimentului „Marșul îngerilor” va avea loc, începând cu orele 20:30, în mediul online. Cu această ocazie vom viziona, din fața calculatoarelor, un documentar intitulat „Pe urmele unui tânăr pierdut în sistem”. Regia aparține lui Bogdan Adrian Trandafir.

„În mod normal, pe 5 decembrie am fi ieșit, ca de fiecare dată în ultimii 5 ani, să aprindem o lumânare în fața clădirilor Ministerului Muncii și Protecției Sociale și a Autorității pentru Protecția Copiilor, în amintirea copiilor decedați în orfelinatele din România. Dată fiind situația actuală, anul acesta am decis să marcăm în mod diferit evenimentul. Această idee aparține tinerilor crescuți în orfelinate, sub coordonarea organizațiilor „Vocea Copiilor Abandonați” și a Consiliului Tinerilor Instituționalizați din România, cu susținerea și ajutorul regizorului documentarului, Bogdan Trandafir. Sper ca tot mai mulți oameni să vizioneze acest film și să ridice un gând bun spre cer, pentru acești îngerași“, a declarant Visinel Balan.

Context

În prezent, 50.000 de copii și tineri se află în sistemul de asistență în România, dintre care 14.000 se află în centre de plasament. Mărturiile zecilor de tineri ar trebui să cutremure o societate întreagă, însă poveștile lor nu primesc o voce dincolo de câteva articole de presă citite cu groază și uitate repede. Subiectul răzbate cu greu în societate și în politicile guvernamentale. Mai mult, anchetele întârzie să apară în condițiile în care mii de copii continuă să fie abuzați și neglijați de sistemul construit pentru îngrijirea și integrarea lor în societate.

Sâmbătă, 5 decembrie, tragem, din nou, un semnal de alarmă pentru soarta acestor copii și tineri, care de la vârste atât de fragede, ajung la capătul puterilor.

Se circulă pe Lotul 1 al autostrăzii Sebeș-Turda

Redacția Normedia
-
0
Se circulă pe Lotul 1 al autostrăzii Sebeș-Turda

În prezența ministrului Lucian Bode, a managementului CNAIR și a reprezentanților autorităților locale a avut loc darea în trafic a Lotului 1 al Autostrăzii Sebeș – Turda.

Obiectivul de infrastructură realizat de către ASOCIEREA IMPRESA PIZZAROTTI & C SPA POMPONIO CONSTRUCTII SRL, în lungime de 14,8 km face legătura între Nodul Rutier Sebeș (legătura cu DN1 prin bretelele 5 și 6), Nodul Rutier Alba Iulia Sud și Nodul Rutier Alba Iulia Nord (bretelele 1, 2 si 3). Pe acest sector de autostradă este instituită o restricție de viteză de 100km/h. Contractul în valoare de 541.739.137,21 lei fără TVA a fost finanțat din Fonduri Europene Nerambursabile.

”Azi reușim să dăm în trafic un obiectiv de infrastructură mare, mult așteptat de români și mă refer evident la lotul 1 din autostrada Sebeș-Turda. Este rezultatul implicării serioase din partea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Antreprenorului și a subcontractorilor acestuia. Este dovada faptului că pentru guvernul liberal investițiile în infrastructura de transport reprezintă priorități în actul de guvernare. Concluzia este doar una: se poate și în România să construim infrastructură de transport, într-un ritm accelerat. Ultimele săptămâni, pe lotul 1, au fost intense. Le mulțumesc tuturor celor care au muncit aici în acest an astfel încât să putem deschide traficul pe cei aproximativ 15 kilometri din acest obiectiv. Vă mărturisesc că am urmărit cu atenție cum evoluează acest proiect. Spun foarte limpede că Guvernul Ludovic Orban a pus pe primul loc investițiile publice și iată că a reușit să construiască infrastructură de transport în România. Parcursul acestui proiect a fost unul din care avem multe de învățat în ceea ce privește implementarea unui proiect de anvergură. Au existat multe blocaje și probleme nesoluționate la timp, care au împins cu mult termenul de finalizare. Din păcate în România construcția obiectivelor de infrastructură depășește, de cele mai multe ori, termenele contractuale. În cazul Lotului 1 din Sebeș-Turda, acesta trebuia finalizat în anul 2016 când a fost aprobată o extensie de timp de doi ani și iată că am ajuns în 2020 să dăm în trafic un obiectiv după șase ani de la semnarea contractului și nici acum în integralitate. Guvernul Ludovic Orban a schimbat abordarea în ceea ce privește implementarea proiectelor de infrastructură. Am accelerat ritmul, am intensificat monitorizarea lor în teren și am alocat resursele necesare umane, financiare și logistice, astfel încât parcursul proiectelor să fie constant și predictibil. Pentru a elimina toate blocajele din calea unui proiect este nevoie de o capacitate administrativă ridicată a instituțiilor statului responsabile de implementarea acestor proiecte. De aceea unul dintre obiectivele prioritare ale guvernării liberale, pentru următorii ani și prevăzut și în Planul investițional pentru perioada 2020-2030, este să luăm măsurile necesare de creștere a capacității administrative a statului și, aici, aș dori să mă refer în special la măsura care vizează eficientizarea relațiilor cu instituțiile și entitățile implicate în derularea proiectelor de infrastructură de transport.
Este vital să avem o colaborare eficientă între instituțiile statului, implicate în avizarea și derularea unui proiect, pentru a nu ne mai întâlni cu situații în care relocarea a patru stâlpi de înaltă tensiune, de pe amplasamentul unui obiectiv de infrastructură, să dureze patru ani. A fost cazul din păcate aici pe lotul 1 din Sebeș-Turda. Nu se poate să așteptăm ca o altă instituție a statului să nu se mobilizeze și să nu își facă treaba așa cum ar fi normal. În acest an, în luna iulie, am reușit să eliminăm acest blocaj de patru ani de zile. Este inadmisibil și nu mai putem tolera o astfel de colaborare defectuoasă între instituțiile statului, care au obligația să colaboreze și să găsească cele mai bune și mai rapide soluții în implementarea unui proiect de orice natură. În ceea ce privește lotul 2 aș vrea să spun că pentru cei 24 de kilometri dintre Alba Iulia și Aiud lucrurile nu stau așa cum ne-am fi dorit. Mi-aș fi dorit să avem o evoluție mai bună și să fie și el dat în trafic în același timp cu lotul 1 pentru a avea continuitate de la un capăt la altul pe autostrada A10. Din păcate nu se întâmplă acest lucru ceea ce nu reprezintă un motiv de mândrie, nici pentru CNAIR și nici pentru antreprenori.
Acest coridor de transport care va fi finalizat în integralitate în anul 2021 și va contribui la asigurarea conectivității între Autostrada A1 și Autostrada 3-Autostrada Transilvania. Îmi doresc, și aici ar fi bine să rețină CNAIR și antreprenorul de pe lotul 2, ca până la sfârșitul lunii mai, anul viitor, să se recepționeze în integralitate cei 41 de kilometri de autostradă. Închei spunând că dezvoltarea infrastructurii are beneficii clare din punct de vedere economic pentru că pe termen mediu și lung investițiile în infrastructură cresc competitivitatea economică a unei regiuni, prin atragerea de investitori și prin crearea de noi locuri de muncă, ceea ce aduce evident la bunăstarea cetățenilor. În aceste 12 luni de guvernare am reușit să dăm în trafic 77 de kilometri de autostradă. Mă refer la cei 25 de kilometri din Autostrada Transilvania, cei 21 de kilometri din Lugoj-Deva lotul 3, preluați anul trecut muzeul în aer liber, la cei 16 km pe care am reușit să-i dăm în trafic ieri din autostrada Moldovei, parte a variantei ocolitoare Bacău și evident la cei 15 km în trafic astăzi. Îmi doresc ca până la sfârșitul anului la acești 77 de kilometri să se adauge, așa cum s-a angajat antreprenorul, și cei 10 km de autostradă dintre Râșnov și Cristian.
Așadar vorbim în total de aproximativ 90 de kilometri de autostradă dați în trafic în această guvernare într-o perioadă dificilă, într-o perioadă de pandemie, de criză sanitară care a generat evident și o criză economică. Eu sunt bucuros de faptul că ieri și astăzi rețeaua de autostrăzi din România s-a îmbunătățit cu 31 de kilometri de autostradă. Așadar, într-un an dificil în care economia și-a încetinit creșterea, am reușit să menținem toate șantierele deschise astfel încât să finalizăm un număr de kilometri de autostradă aproape egal cu numărul de kilometri finalizat de cei din înaintea noastră, în trei ani de zile. Ei au reușit 97 de kilometri în trei ani. Următorii patru ani vor fi anii în care construim infrastructura de transport în România”, a declarat ministrul Lucian Bode.
1...518519520...562Pagina 519 din 562