Acasă Blog Pagina 7

Venituri de sute de mii de euro în jurul PSD: cazul Elena Vlad și rețeaua contractelor din campanii electorale

În centrul atenției se află Elena Vlad, directoare economică a Partidul Social Democrat (PSD) în perioada 2024–2025, care, potrivit datelor oficiale analizate, ar fi încasat aproximativ 2,5 milioane de lei (circa 500.000 de euro) în doar doi ani, din multiple surse conectate direct sau indirect cu partidul.

Analiza veniturilor indică un model financiar diversificat, în care Elena Vlad a beneficiat simultan de:

  • salariu din funcția de director economic al PSD
  • contracte de prestări servicii pentru partid, în timpul campaniilor electorale
  • venituri din propria firmă, Cordial Contab SRL
  • indemnizații din consilii de administrație ale unor companii de stat
  • venituri profesionale din organisme de profil

Salariul oficial din cadrul partidului a fost de aproximativ 390.000 de lei net în doi ani, echivalentul a circa 40.000 de euro anual. Însă aceasta reprezintă doar o parte din totalul veniturilor.

Cea mai consistentă sursă de venit a provenit din contractele încheiate cu PSD în timpul campaniilor electorale din 2024 și 2025.

Prin intermediul activităților de:

  • mandatar financiar
  • coordonare financiară a campaniilor
  • servicii de expert contabil

Elena Vlad a încasat sume semnificative, care au ajuns, potrivit declarațiilor, la peste 1,15 milioane de lei doar pentru activitatea de expert contabil.

În realitate, suma totală provenită din contractele cu PSD este estimată la aproximativ 1,6 milioane de lei, diferența fiind explicată prin taxele și contribuțiile plătite.

În anul 2024, considerat un an electoral major, contractele s-au succedat rapid.

Pentru:

  • alegerile europarlamentare
  • alegerile locale
  • alegerile parlamentare

Elena Vlad, prin forma de organizare profesională „Vlad Elena Expert Contabil”, a încasat:

  • 219.000 lei pentru europarlamentare
  • 139.000 lei pentru locale
  • 296.042 lei pentru parlamentare

Ulterior, pentru campania prezidențială, inclusiv cea din 2025, veniturile au continuat să crească, ajungând la:

  • 296.042 lei pentru campania prezidențială anterioară
  • 592.000 lei pentru campania prezidențială din 2025

Aceste contracte au fost finanțate din bugetul de stat, prin mecanismul de subvenționare a partidelor politice.

Un alt element important în această ecuație financiară este compania Cordial Contab SRL, deținută integral de Elena Vlad.

Datele financiare arată o creștere spectaculoasă în 2024:

  • cifra de afaceri a crescut cu 459%
  • profitul a crescut cu aproape 3000%

Dacă în 2023 firma înregistra un profit de aproximativ 20.000 de lei, în 2024 acesta a ajuns la peste 629.000 de lei, în principal datorită contractelor cu organizațiile PSD.

Filialele care au încheiat contracte cu firma includ:

  • PSD Constanța
  • PSD Arad
  • PSD Sector 1
  • PSD Sector 5
  • organizația Diaspora

Valoarea totală a acestor contracte a depășit 700.000 de lei doar în campaniile electorale.

Pe lângă veniturile directe din contracte, Elena Vlad a încasat și dividende din Cordial Contab.

În perioada analizată, acestea au ajuns la:

  • aproximativ 500.000 de lei (circa 100.000 de euro)

Acest lucru confirmă faptul că firma a devenit un vehicul important de generare a veniturilor personale. În paralel cu activitatea din PSD și din mediul privat, Elena Vlad a ocupat și funcții în consilii de administrație ale unor companii de stat.

Printre acestea:

  • Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța
  • RAJA Constanța

Din aceste poziții, în perioada 2024–2025, a încasat:

  • aproximativ 150.000 lei de la Porturi
  • aproximativ 170.000 lei de la RAJA

În total, veniturile din aceste funcții au depășit 320.000 de lei (circa 64.000 de euro).

Elena Vlad a beneficiat și de venituri suplimentare din activitatea profesională:

  • indemnizații din cadrul CECCAR

Acestea au însumat aproximativ 84.000 de lei în doi ani.

Cumulând toate aceste surse, rezultă că Elena Vlad a avut, în medie:

  • venituri de peste 20.000 de euro lunar

Această sumă o plasează printre cele mai bine plătite persoane din zona administrativă și politică din România.

Contactată pentru un punct de vedere, Elena Vlad a respins ideea că ar fi beneficiat de avantaje politice.

Ea a susținut că:

  • veniturile au fost obținute legal
  • taxele și contribuțiile au fost plătite integral
  • funcțiile din consiliile de administrație au fost obținute pe bază profesională

„Nu am fost propusă de PSD pentru aceste funcții. Am ajuns acolo ca profesionist contabil”, a declarat aceasta.

Cu toate acestea, surse din interiorul PSD susțin că poziția Elenei Vlad este una privilegiată.

Potrivit acestora:

  • este una dintre cele mai bine plătite persoane din partid
  • veniturile provin, în mare parte, din fonduri publice
  • relația cu partidul a fost constantă și profitabilă

Aceste afirmații alimentează suspiciunile privind:

  • posibile conflicte de interese
  • utilizarea fondurilor publice
  • lipsa unei delimitări clare între funcția politică și activitatea economică

Cazul Elenei Vlad trebuie analizat și în contextul mai larg al finanțării partidelor politice din România.

Partidele primesc anual:

  • subvenții de la bugetul de stat
  • rambursări pentru cheltuielile de campanie

Aceste fonduri sunt utilizate pentru:

  • campanii electorale
  • consultanță
  • servicii profesionale

Însă modul în care sunt atribuite contractele ridică frecvent întrebări legate de transparență și concurență. Situația Elenei Vlad evidențiază o realitate complexă a sistemului politic și administrativ din România.

Pe de o parte, vorbim despre:

  • activitate profesională legală
  • contracte încheiate conform procedurilor
  • venituri declarate și impozitate

Pe de altă parte, apar întrebări legitime privind:

  • oportunitatea cumulării funcțiilor
  • relația dintre poziția politică și contractele obținute
  • modul în care sunt gestionate fondurile publice

Cazul devine astfel un exemplu relevant pentru dezbaterea mai amplă despre transparență, etică și responsabilitate în utilizarea banilor publici în România.

Articol integral pe SNOOP 

Colaj: Ion Mateș / HotNews

Program național de sănătate pentru pensionari: 114.000 de bilete de tratament balnear în 2026, anunțate de Ministerul Muncii

Ministerul Muncii a anunțat oficial că, în anul 2026, vor fi acordate aproximativ 114.000 de bilete de tratament balnear, prin intermediul Casa Națională de Pensii Publice, în cadrul unui program care continuă să joace un rol esențial în sprijinirea pensionarilor și a altor categorii vulnerabile.

Potrivit declarațiilor ministrului Florin Manole, programul de tratament balnear reprezintă mai mult decât un beneficiu social este o investiție în sănătatea populației și în prevenirea agravării unor afecțiuni cronice.

În fiecare an, mii de pensionari din România depind de aceste bilete pentru a avea acces la:

  • terapii de recuperare medicală
  • tratamente balneare specializate
  • servicii de relaxare și refacere fizică

„Pentru mulți beneficiari, aceste bilete înseamnă șansa de a-și recăpăta echilibrul și starea de bine, chiar și pentru o perioadă limitată”, a transmis ministrul.

Conform proiectului aflat în dezbatere publică, fiecare serie de tratament balnear va avea:

  • o durată totală de 16 zile
  • dintre care 12 zile dedicate tratamentului efectiv

Această structură este gândită pentru a permite atât perioada de acomodare, cât și desfășurarea completă a procedurilor medicale necesare.

Tratamentul balnear include, de regulă:

  • băi termale sau sărate
  • fizioterapie și kinetoterapie
  • proceduri de recuperare medicală
  • consultații de specialitate

Programul este destinat mai multor categorii de beneficiari, în special:

  • pensionarii sistemului public
  • asigurații în sistemul public de pensii
  • beneficiarii unor legi speciale cu caracter reparatoriu

De asemenea, există și posibilitatea ca:

  • soțul sau soția beneficiarului să participe, chiar dacă nu este asigurat, însă cu plata integrală a biletului

Această prevedere permite extinderea accesului la tratament și pentru membrii familiei. Un element important al programului este faptul că până la 15% din totalul biletelor vor fi acordate gratuit.

Acestea sunt destinate:

  • persoanelor care beneficiază de legi speciale
  • victimelor unor regimuri sau situații speciale
  • persoanelor afectate de accidente de muncă sau boli profesionale

Această componentă socială reflectă rolul programului în sprijinirea celor mai vulnerabile categorii. Distribuirea biletelor de tratament balnear se va face atât în unități proprii ale statului, cât și în unități private.

Potrivit datelor oficiale:

  • peste 50.000 de bilete vor fi utilizate în unitățile aflate în administrarea Casa Națională de Pensii Publice
  • restul vor fi alocate în stațiuni și centre balneare private, pe baza contractelor încheiate conform legislației

Printre cele mai populare destinații se numără:

  • stațiuni cu ape termale
  • băi sărate
  • centre de recuperare montane sau de litoral

Pentru anul 2026, programul beneficiază de o finanțare semnificativă.

Suma totală prevăzută în bugetul asigurărilor sociale de stat este de aproximativ:

  • 410 milioane de lei

Această alocare bugetară confirmă importanța strategică a programului în politica socială a statului român.

Fondurile sunt destinate:

  • achiziției de servicii balneare
  • subvenționării costurilor pentru beneficiari
  • menținerii infrastructurii existente

Programul de tratament balnear are un rol esențial nu doar pentru beneficiari, ci și pentru sistemul de sănătate în ansamblu.

Prin prevenție și recuperare, acesta contribuie la:

  • reducerea numărului de internări în spitale
  • scăderea costurilor medicale pe termen lung
  • îmbunătățirea calității vieții pacienților

În multe cazuri, tratamentul balnear este recomandat pentru afecțiuni precum:

  • boli reumatice
  • afecțiuni cardiovasculare
  • probleme respiratorii
  • recuperare post-traumatică

Ministerul Muncii subliniază că menținerea acestui program reprezintă o prioritate. În contextul provocărilor economice și sociale, continuitatea programului este văzută ca un semn de stabilitate și responsabilitate.

Autoritățile își propun:

  • să mențină numărul de bilete la un nivel ridicat
  • să îmbunătățească accesul beneficiarilor
  • să eficientizeze procedurile de distribuire

Acestea beneficiază de:

  • flux constant de turiști
  • venituri stabile
  • dezvoltarea infrastructurii locale

Astfel, programul contribuie indirect la:

  • susținerea economiei locale
  • crearea de locuri de muncă
  • promovarea turismului balnear

Autoritățile iau în calcul extinderea și modernizarea programului în viitor.

Printre direcțiile posibile:

  • digitalizarea completă a sistemului de rezervare
  • creșterea numărului de bilete
  • diversificarea serviciilor oferite

De asemenea, există discuții privind integrarea programului într-o strategie mai amplă de prevenție medicală.

Sursă: G4Media

Ilie Bolojan anunță reforma privind cumulul pensiei cu salariul la stat: măsură majoră pentru reducerea cheltuielilor bugetare

Premierul României, Ilie Bolojan, a anunțat oficial că proiectul de lege privind interzicerea sau limitarea cumulului pensiei cu salariul la stat este finalizat și urmează să primească avizul Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), înainte de a fi trimis Parlamentului.

Declarația premierului marchează un moment important în procesul de reformă a cheltuielilor publice. Potrivit acestuia, legea este deja redactată și respectă procedurile legale, urmând să fie analizată de CSM într-un termen de aproximativ 30 de zile.

După obținerea avizului, proiectul va fi transmis Parlamentului, unde Guvernul își dorește adoptarea în regim de urgență.

Această inițiativă vine într-un context economic sensibil, în care autoritățile caută soluții pentru:

  • reducerea deficitului bugetar
  • eficientizarea aparatului public
  • creșterea echității sociale

Una dintre cele mai importante prevederi ale proiectului este introducerea unei reguli clare pentru persoanele care cumulează pensia cu salariul în sectorul public.

Conform declarațiilor premierului, beneficiarii vor avea de ales între două variante:

  • renunțarea la aproximativ 85% din pensie, dacă doresc să continue activitatea în sistemul public
  • renunțarea la locul de muncă, dacă vor să păstreze pensia integrală

Această măsură este concepută pentru a descuraja cumulul de venituri din surse publice și pentru a crea locuri de muncă pentru alte categorii de angajați.

Premierul Ilie Bolojan a subliniat că proiectul are o justificare morală și economică.

În situațiile în care instituțiile publice sunt obligate să reducă cheltuielile, alegerea ar trebui să fie, în opinia Guvernului, una echitabilă:

  • persoanele care beneficiază deja de pensie au o sursă sigură de venit
  • angajații fără alte venituri depind exclusiv de salariu

„Este mai corect moral să plece din sistem cineva care are deja o pensie decât cineva care trăiește doar din salariu”, a transmis premierul.

Adoptarea acestei legi ar putea avea efecte semnificative asupra structurii aparatului de stat.

Printre posibilele consecințe:

  • eliberarea unor posturi ocupate de pensionari
  • reducerea presiunii pe bugetul de salarii
  • facilitarea accesului tinerilor în sistemul public

În același timp, există și riscuri, mai ales în domenii unde experiența este esențială, cum ar fi:

  • sănătatea
  • educația
  • justiția

Avizul CSM este o etapă obligatorie, în special pentru prevederile care vizează magistrații.

Instituția are rolul de a analiza:

  • impactul asupra independenței justiției
  • compatibilitatea cu legislația existentă
  • eventualele riscuri constituționale

Deși avizul CSM este consultativ, acesta poate influența semnificativ forma finală a proiectului.

Inițiativa Guvernului vine într-un moment în care România se confruntă cu:

  • creșterea cheltuielilor publice
  • presiuni pentru reducerea deficitului
  • nevoia de reforme structurale

Cumulul pensiei cu salariul la stat a fost de-a lungul timpului un subiect controversat, fiind considerat de mulți:

  • o formă de inechitate
  • o povară pentru buget
  • un obstacol în calea reînnoirii sistemului public

Problema cumulului pensiei cu salariul nu este una nouă în România. De-a lungul anilor, mai multe guverne au încercat să reglementeze această situație, însă inițiativele au fost:

  • contestate în instanță
  • modificate sau abandonate
  • dificil de implementat

Actualul proiect încearcă să găsească un echilibru între:

  • drepturile individuale
  • interesul public
  • sustenabilitatea financiară

Dacă legea va fi adoptată și implementată, aceasta ar putea influența semnificativ piața muncii din sectorul public.

Printre efectele anticipate:

  • creșterea numărului de posturi disponibile
  • accelerarea procesului de înlocuire generațională
  • stimularea competiției pentru funcții publice

Totodată, există și posibilitatea ca unele instituții să se confrunte temporar cu:

  • deficit de personal calificat
  • dificultăți în recrutare
  • pierderea experienței profesionale

Dincolo de aspectele tehnice, proiectul are și o puternică dimensiune politică.

Guvernul transmite un mesaj clar:

  • prioritizarea eficienței bugetare
  • combaterea privilegiilor
  • promovarea echității sociale

Adoptarea legii ar putea deveni un test important pentru coaliția de guvernare și pentru capacitatea Parlamentului de a susține reforme sensibile.

Sursă: G4Media

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Decizie controversată în Justiție: Victor Micula scapă de închisoare după ce instanța invocă „plictiseala” ca motiv al faptei

O decizie recentă a Curtea de Apel Alba Iulia a stârnit reacții puternice în spațiul public, după ce judecătorii au decis să suspende executarea pedepsei cu închisoarea în cazul lui Victor Micula jr., deși faptele au fost considerate dovedite.

Inițial, Tribunalul Bihor îl condamnase pe Victor Micula la 3 ani și 1 lună de închisoare cu executare pentru acces ilegal la un sistem informatic al Poliției. Ulterior, instanța de apel a decis:

  • reducerea pedepsei la 3 ani
  • suspendarea executării sub supraveghere pe 4 ani
  • obligarea la 120 de zile de muncă în folosul comunității

Decizia este definitivă și a fost motivată într-un document amplu, de aproximativ 80 de pagini. Potrivit instanței, faptele sunt clare: Victor Micula a accesat un calculator al Poliției aflat într-un spațiu nepublic și a interogat baze de date oficiale.

Acțiunile sale au permis:

  • obținerea de informații personale despre diverse persoane
  • accesarea unor date protejate
  • utilizarea neautorizată a infrastructurii informatice a Poliției

Judecătorii au subliniat că inculpatul era conștient de caracterul ilegal al acțiunilor sale, întrucât accesul la aceste date nu este posibil din surse publice. Elementul care a generat controverse majore este interpretarea instanței privind motivația faptelor.

Judecătorii au concluzionat că:

  • nu a existat un scop material
  • nu a fost vorba de șantaj sau interese economice
  • informațiile vizate erau despre familie, prieteni sau propria persoană

În acest context, instanța a apreciat că faptele au fost comise „din plictiseală” și au produs doar o „atingere minimă” valorilor sociale protejate de lege. Această formulare a devenit rapid subiect de dezbatere publică și critică. Cazul nu îl vizează doar pe Victor Micula. Inițial, mai mulți polițiști au fost condamnați pentru implicarea în accesul ilegal la sistemele informatice.

În urma apelului:

  • doi polițiști au fost achitați definitiv
  • instanța a considerat că neaplicarea unei amenzi nu reprezintă un prejudiciu cert
  • o altă inculpată a primit pedeapsă cu suspendare

Această schimbare radicală de soluție ridică semne de întrebare privind consistența deciziilor judiciare. Un aspect esențial al deciziei este modul în care instanța a evaluat gravitatea faptei.

Deși:

  • accesul ilegal la sisteme informatice este infracțiune
  • datele accesate sunt protejate prin lege
  • fapta a fost comisă în mod repetat

judecătorii au considerat că lipsa unui scop material reduce semnificativ gravitatea.

Această abordare ridică o întrebare fundamentală: poate intenția subiectivă diminua răspunderea într-o infracțiune clar definită?

Decizia a generat reacții puternice din partea:

  • juriștilor
  • opiniei publice
  • specialiștilor în securitate cibernetică

Criticii susțin că:

  • accesul neautorizat la baze de date ale Poliției este o faptă gravă
  • motivația „plictiselii” nu poate justifica reducerea pedepsei
  • decizia poate crea un precedent periculos

Cazul scoate în evidență o problemă mai largă: securitatea sistemelor informatice ale instituțiilor publice.

Accesul facil la baze de date sensibile ridică întrebări despre:

  • controlul intern al accesului
  • responsabilitatea angajaților
  • vulnerabilitățile infrastructurii IT

Într-o eră digitală, astfel de incidente pot avea consecințe mult mai grave decât cele constatate în acest caz. Victor Micula este cunoscut ca fiind fiul omului de afaceri Viorel Micula, parte a uneia dintre cele mai cunoscute familii din mediul de business românesc.

De-a lungul timpului, numele său a fost asociat cu:

  • apariții în mediul online
  • controverse publice
  • stil de viață extravagant

Acest context contribuie la interesul crescut pentru cazul său. Decizia Curții de Apel Alba Iulia poate avea efecte pe termen lung asupra percepției publice privind justiția.

Printre implicațiile posibile:

  • scăderea încrederii în sistemul judiciar
  • percepția unor tratamente diferențiate
  • intensificarea dezbaterilor despre reforma justiției

În același timp, cazul evidențiază importanța:

  • transparenței deciziilor
  • coerenței jurisprudenței
  • responsabilității instituționale

Din punct de vedere juridic, instanța a aplicat principiul individualizării pedepsei. Din punct de vedere moral însă, decizia ridică dileme. Este suficient ca o faptă să nu producă prejudicii materiale pentru a fi considerată minoră? Poate „plictiseala” să fie un argument valid în reducerea unei pedepse?

Aceste întrebări reflectă tensiunea dintre:

  • litera legii
  • spiritul legii
  • percepția publică

Sursă: G4Media

„Viața învinge” (1951) – fotografii de platou readuse la viață prin digitizarea patrimoniului cinematografic românesc

Fotografiile de platou ale filmului „Viața învinge” (1951), regizat de Dinu Negreanu, sunt astăzi readuse în atenția publicului printr-un amplu proces de digitizare realizat de Arhiva Națională de Filme (ANF). Aceste imagini, păstrate în colecțiile instituției, devin accesibile în format digital în cadrul proiectului „Digitizarea colecțiilor Arhivei Naționale de Filme” – ID 330859, contribuind la conservarea și valorificarea patrimoniului cinematografic românesc.

Într-o perioadă în care interesul pentru arhivele culturale și istoria cinematografiei este în creștere, astfel de inițiative oferă publicului larg oportunitatea de a descoperi culisele cinemaului autohton postbelic.

Filmul „Viața învinge” (1951)  face parte din producțiile cinematografice românești din anii ’50, fiind realizat de:

  • Regia: Dinu Negreanu
  • Scenariul: Aurel Baranga, Dinu Negreanu
  • Imaginea: Ion Cosma (exterioare), Jiri Bronec (interioare)
  • Producător: Studioul Cinematografic „București”

Pelicula se înscrie în categoria dramelor politice specifice perioadei  și propune o narațiune în care știința este prezentată ca instrument esențial în construirea unei societăți noi, fiind în același timp eliberată – în logica vremii – de influențele considerate externe sau „imperialiste”.

Digitizarea fotografiilor de lucru oferă imagini cu actorii care au dat viață personajelor, dintre care se remarcă:

  • fotografie de platou cu Irina Răchițeanu, personajul Anca Olteanu în film, soția lui Dan
  • fotografie de platou cu George Vraca– unul dintre marii actori ai teatrului și filmului românesc, imortalizat în timpul filmărilor, oferind o imagine expresivă a actorului interpret al personajului Dan Olteanu în film
  • fotografie de platou cu Graziela Albini, Mircea Constantinescu(centru jos) și Jules Cazaban (dreapta jos) – într-un cadru colectiv

Aceste fotografii nu sunt doar documente vizuale, ci, prin trecerea timpului devin fragmente de istorie, care documentează cinematografia anilor ’50.

Importanța acestor imagini depășește dimensiunea artistică, având multiple valențe:

  • Valoare istorică

Ele sunt imagini document pentru personalități culturale ale epocii oferind informații despre activitatea profesională a acestora.

  • Valoare culturală

Fotografiile contribuie la înțelegerea rolului cinematografiei în epocă.

  • Valoare educațională

Aceste materiale pot fi utilizate în studii de specialitate, în domenii precum film, istorie, sociologie sau comunicare.

Proiectul „Digitizarea colecțiilor Arhivei Naționale de Filme” – ID 330859 reprezintă un demers major pentru cultura românească, având ca obiectiv principal creșterea accesului publicului la resursele cinematografice de arhivă.

Ce presupune proiectul:

  • digitizarea filmelor și materialelor suport (fotografii, afișe)
  • conservarea pe termen lung a patrimoniului cinematografic
  • promovarea culturii românești în mediul digital
  • facilitarea accesului pentru public, cercetători și instituții educaționale

Perioada de implementare: 17 iunie 2025 – 30 iunie 2028

Finanțare: Cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021–2027

Prin acest proiect, ANF contribuie activ la integrarea patrimoniului cultural în era digitală, aliniindu-se standardelor europene.

Distribuția filmului „Viața învinge” reunește nume importante ale scenei românești precum George Vraca și Irina Răchițeanu alături de Graziela Albini, Jules Cazaban sau Mircea Constantinescu, prin accesibilizarea fotografiilor de platou ce surprind actorii din distribuție oferindu-se perspectiva din spatele camerei de filmat asupra acestora.

Bazar Cuminte – târgul creativ care aduce spiritul Paștelui în oraș

În pragul sărbătorilor de Paște, când căutăm liniște, inspirație și cadouri cu suflet, Târg Săfițicuminți x Bazar de Muzică își deschid porțile în inima Bucureștiului, aducând împreună muzica, arta și meșteșugul într-un spațiu cald și plin de energie creativă.

Evenimentul reunește artiști vizuali, artizani și branduri locale care transformă ideile în obiecte unice, fiecare cu propria poveste. Este o invitație la descoperire și conectare cu oamenii din spatele creațiilor, cu procesul artistic și cu comunitatea creativă locală.

Pe parcursul evenimentului, vei putea:

  • Descoperi produse handmade și obiecte de design realizate cu atenție la detalii și pasiune;
  • Interacționa direct cu creatorii și afla poveștile din spatele fiecărui obiect;
  • Găsi cadouri speciale, autentice, perfecte pentru Paște, de la bijuterii și ilustrații, până la decorațiuni și obiecte de lifestyle;
  • Să te bucuri de o atmosferă relaxată, în care muzica și arta se împletesc natural.

Bazar Cuminte nu este doar un târg, ci o experiență: un loc în care nu doar privești, ci simți și descoperi. Ilustrații care atrag privirea, bijuterii cu personalitate, obiecte create cu răbdare și imaginație, toate într-un cadru care celebrează creativitatea și apropierea dintre oameni.

Fie că ești în căutarea unui cadou de Paște cu adevărat special, fie că vrei să petreci timp de calitate într-un spațiu plin de inspirație, evenimentul oferă contextul perfect pentru a întâmpina sărbătorile cu energie pozitivă și autenticitate.

Printre participanții la Bazar Cuminte se numără creatori și branduri locale cu identități diverse, de la artă vizuală la obiecte handmade și produse de îngrijire:

  • Fae Insurgence – obiecte din ceramică cu personalitate;
  • Flowers That Last – tablouri și bijuterii realizate din flori presate;
  • Săfițicuminți – brandul gazdă, cu o selecție atent curatoriată;
  • Alina Dima – artist vizual, cu stickere și ilustrații expresive;
  • Magical Wires – bijuterii handmade delicate, realizate din sârmă;
  • Iulia Petcu – artist specializat în linogravură și accesorii;
  • Azza Health & Beauty Remedies – produse de îngrijire ce îmbină tradiția yemeni cu știința biotehnologiei;
  • Bay Laurel – creații ilustrate, de la stickere și tote bag-uri pictate manual, până la accesorii colorate;
  • ArtPit – accesorii handmade inspirate din natură, pinuri fantasy și dice tray-uri.

Locație: Bazar de Muzică, Strada Povernei 35, București

Perioadă: 4-5 aprilie 2026, orele 12-19.00

Acces gratuit.

Organizat de Târg Săfițicuminți. Te așteptăm să descoperi, să simți și să susții creativitatea locală!

Characters of Romania #4 – cel mai amplu lineup de artiști urbani, într-un eveniment dedicat identității vizuale a caracterelor din România

Characters of Romania revine cu episodul 4,  cea mai amplă ediție de până acum, și transformă spațiul de la Laboratorul Creativ (Aviatorilor 106) într-un punct de întâlnire pentru artiștii de graffiti și street art din România.

Evenimentul aduce împreună artiști care își construiesc propriile universuri vizuale și „caractere”, contribuind activ la identitatea urbană a orașului. Într-un format live, publicul este invitat să descopere procesul creativ din spatele lucrărilor și să interacționeze direct cu artiștii.

Ediția #4 marchează și un moment important: este evenimentul warm-up pentru Fiti cu-minți Creative Fest, desfășurat chiar în locația principală a festivalului, setând tonul pentru o serie de experiențe dedicate creativității contemporane.

Printre artiștii participanți se numără: RO, Racoon One, Maria Bălan, Gabor, Alex Alincu, Săfițicuminți Crew (Odette, Andreea Oprișan și BMRE), un lineup care reflectă diversitatea și forța scenei de street art locale.

În plus, publicul va avea ocazia să participe la ateliere creative susținute de artiștii RO și Alina Dima, unde vor putea explora tehnici specifice artei urbane și ilustrației, învățând direct de la cei care contribuie activ la scena creativă locală. Aceste workshopuri oferă un cadru interactiv și accesibil pentru toți cei care își doresc să experimenteze și să înțeleagă mai bine procesul din spatele creațiilor de street art.

Atmosfera va fi completată de intervenții muzicale semnate de Truthday x Cristiana Dicianu, Swaylo P, Marisenta și Sone x Leonard Mocanu, transformând evenimentul într-o experiență multisenzorială.

Într-un oraș în care spațiul public devine tot mai des o pânză pentru expresie artistică, Characters of Romania își propune să aducă în prim-plan rolul street art-ului în definirea identității vizuale specifice atât Bucureștiului, cât și orașelor din țară. De la personaje recognoscibile la intervenții de lettering sau compoziții complexe, aceste lucrări contribuie la crearea unui peisaj urban viu, în continuă transformare.

Mai mult decât o simplă intervenție vizuală, street art-ul devine un limbaj comun, un mod prin care orașul comunică cu locuitorii săi. Characters of Romania susține această formă de expresie și încurajează dialogul dintre artiști, comunitate și spațiul public.

Evenimentul este o invitație deschisă către toți cei interesați de cultura urbană, fie că sunt deja familiarizați cu scena de graffiti, fie că sunt curioși să o descopere din interior.

Locație: Laboratorul Creativ (Aviatorilor 106), București

Perioadă: 24-25 aprilie 2026, orele 16-02.00

Acces gratuit.

Organizat de Săfițicuminți. Eveniment warm-up pentru Fiti cu-minți Creative Fest 2026.

ANAF descoperă indicii de fraudă la grupul de firme din jurul Realitatea Plus. Circuite financiare suspecte și milioane de lei transferați între entități afiliate

Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF), prin Direcția Generală Antifraudă Fiscală, a anunțat oficial că a identificat indicii serioase de fraudare a bugetului de stat în cadrul unui grup de firme conectat la postul TV Realitatea Plus, controlat de omul de afaceri Maricel Pacuraru.

Deși comunicatul oficial nu menționează explicit numele televiziunii, surse apropiate anchetei indică faptul că verificările vizează structuri economice din jurul acestui post media. Descoperirile preliminare conturează un mecanism complex de optimizare fiscală agresivă, transferuri de bani între entități afiliate și utilizarea strategică a procedurilor de insolvență.

Potrivit inspectorilor antifraudă, analiza efectuată asupra grupului de firme relevă existența unor circuite economice artificiale, create pentru a evita plata taxelor și pentru a redistribui fondurile în interiorul aceluiași grup.

Datele prezentate indică:

  • transferuri de peste 30 de milioane de lei între firme și persoane fizice afiliate
  • alte 10 milioane de lei implicate în tranzacții circulare între entități controlate de aceleași persoane
  • relații comerciale declarate, dar fără decontare efectivă

Aceste fluxuri financiare ridică suspiciuni serioase privind lipsa unei justificări economice reale, ceea ce sugerează utilizarea companiilor ca vehicule pentru optimizare fiscală sau pentru ascunderea unor obligații către stat.

Unul dintre cele mai relevante mecanisme identificate de ANAF este utilizarea procedurilor de insolvență și faliment ca instrument de protejare a activelor.

Inspectorii au constatat că:

  • firmele cu datorii la buget intră repetat în insolvență
  • ulterior sunt declarate în faliment
  • procedurile sunt utilizate pentru suspendarea executării silite

Această strategie permite companiilor să amâne sau chiar să evite plata obligațiilor fiscale, menținând în același timp fluxurile financiare active prin alte entități din grup.

Un caz considerat emblematic de către autorități evidențiază modul în care sunt manipulate rezultatele financiare:

  • o societate a raportat pierderi de aproximativ 75 de milioane de lei
  • imediat după intrarea în faliment, a declarat un profit de 74 de milioane de lei

Această schimbare bruscă ridică semne de întrebare privind modul de contabilizare a veniturilor și cheltuielilor și sugerează o posibilă optimizare fiscală controlată, cu scopul de a evita plata impozitelor.

Un alt indicator al comportamentului economic atipic îl reprezintă discrepanța între volumul activității și resursele umane.

Inspectorii ANAF au identificat situații în care:

  • o firmă a trecut de la o cifră de afaceri de 5.000 lei la peste 61 de milioane de lei într-un an
  • compania opera cu doar 1-2 angajați

Astfel de diferențe sugerează că respectivele societăți ar putea fi utilizate ca intermediari într-un circuit tranzacțional fără substanță economică reală.

Analiza ANAF indică existența unui control centralizat asupra întregului grup de firme.

Elementele identificate includ:

  • același contabil pentru toate societățile
  • același lichidator judiciar în procedurile de insolvență
  • administratori și asociați înrudiți

Aceste conexiuni confirmă ipoteza unui sistem coordonat dintr-un singur centru de decizie, ceea ce ridică suspiciuni privind existența unei rețele organizate.

Pe lângă tranzacțiile între firme, inspectorii au descoperit și transferuri semnificative către persoane fizice:

  • plăți de peste 10 milioane de lei către persoane afiliate
  • sume justificate prin contracte sau colaborări neclare
  • lipsa documentației complete privind aceste tranzacții

Aceste operațiuni pot indica tentative de externalizare a fondurilor și de diminuare a bazei impozabile.

Investigația vine într-un context juridic complex pentru omul de afaceri Maricel Păcuraru. Acesta a fost condamnat definitiv în 2014 pentru complicitate la abuz în serviciu și spălare de bani în dosarul „Poșta Română”, într-un caz care a produs un prejudiciu de peste 14 milioane de lei.

Ulterior, în urma unei decizii a Curții Constituționale privind dezincriminarea unor forme de abuz în serviciu, condamnarea sa a fost anulată de instanțe, iar sechestrul asupra averii a fost ridicat.

Această evoluție juridică nu are legătură directă cu actuala anchetă, dar oferă un context relevant pentru analiza activităților economice ale grupului.

ANAF a anunțat că investigațiile vor continua pentru:

  • stabilirea exactă a prejudiciului
  • identificarea tuturor entităților implicate
  • recuperarea sumelor datorate bugetului de stat

În această etapă, autoritățile analizează:

  • modul de determinare a bazei impozabile
  • corectitudinea înregistrării veniturilor și cheltuielilor
  • relațiile comerciale dintre firmele din grup

Cazul are implicații majore asupra mediului economic, evidențiind vulnerabilități ale sistemului fiscal:

  • utilizarea firmelor în scopuri neproductive
  • distorsionarea concurenței
  • reducerea veniturilor bugetare

Astfel de practici afectează direct contribuabilii corecți și subminează încrederea în sistemul fiscal.

Credit foto: MIHAI DASCALESCU / MEDIAFAX FOTO

Sursă: G4Media

„Răsună valea” (1949) – istoria filmului românesc în fotografii de platou readuse la viață prin digitizarea patrimoniului cinematografic românesc

Fotografiile de platou ale filmului „Răsună valea” (1949), păstrate în colecțiile Arhivei Naționale de Filme (ANF), sunt astăzi accesibile publicului larg datorită proiectului strategic „Digitizarea colecțiilor Arhivei Naționale de Filme” – ID 330859.

Prin acest demers amplu, patrimoniul național al cinematografiei administrat de Centrul Național al Cinematografiei și aflat în custodia Arhivei Naționale de Filme este nu doar conservat, ci și redat societății într-o formă care permite atât accesarea cu mijloacele tehnologiei actuale, cât și valorificarea în scop educațional sau cultural.

 „Răsună valea” (1949) – un film al epocii sale

Realizat în 1949, filmul „Răsună valea” este o producție semnată de:

  • Regia: Paul Călinescu
  • Scenariul: Mircea Ștefănescu
  • Imaginea: Wilfred Ott
  • Producător: Romfilm

Filmul se înscrie în seria dramelor de șantier, specifice cinematografiei românești din acea perioadă, și urmărește efortul colectiv al brigadierilor  voluntari implicați în construirea liniei ferate Bumbești–Livezeni, un proiect de infrastructură reprezentativ pentru perioada respectivă.

Filmul reflectă valorile promovate în acea epocă – solidaritatea, munca în echipă, sacrificiul și depășirea obstacolelor – fiind, în același timp, un produs cinematografic marcat de contextul ideologic  al perioadei postbelice.

Fotografii de platou: o incursiune în culisele producției

Fotografiile recent digitizate oferă o perspectivă asupra procesului de turnare a filmului, surprinzând momente autentice din perioada filmărilor.

Printre cele mai relevante cadre se regăsesc:

  • Paul Călinescu, regizorul filmului, surprins în centrul echipei de filmare, coordonând activitatea pe platou
  • Paul Călinescu, regizorul filmului, alături de Radu Beligan, parte din distribuția filmului, atunci la început de carieră și, ulterior, unul dintre numele importante ale teatrului și cinematografiei românești
  • Cadre colective cu echipa de filmare, care ilustrează complexitatea și dimensiunea efortului tehnic și logistic din spatele turnării unui film cinematografic

Aceste fotografii nu sunt doar documente de arhivă, ci documentează indirect epoca din care provin oferind informații despre echipamentul de filmare folosit în epocă sau organizarea pe platoul de filmare din acea perioadă.

Digitizarea acestor fotografii are o valoare majoră din mai multe perspective:

  1. Valoare istorică

Imaginile sunt relevante pentru dezvoltarea cinematografiei românești, oferind informații despre modul de lucru și dinamica echipelor de filmare din anii ’40.

  1. Valoare educațională

Aceste resurse pot fi utilizate în mediul academic, contribuind la formarea unei înțelegeri mai profunde a contextului cultural al epocii.

  1. Valoare culturală

Prin accesibilizarea acestor materiale, publicul larg are ocazia să redescopere o parte din identitatea cinematografică a României.

Proiectul „Digitizarea colecțiilor Arhivei Naționale de Filme” facilitează accesul la patrimoniul cultural românesc.

Obiectiv principal: Creșterea accesului publicului la resurse cinematografice digitizate și valorificarea acestora în contexte contemporane.

Finanțare: Cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021–2027.

Perioada de implementare: 17 iunie 2025 – 30 iunie 2028.

Impact:

  • conservarea pe termen lung a materialelor de arhivă
  • promovarea culturii românești
  • atragerea unui public nou, inclusiv tineri și cercetători
  • dezvoltarea de parteneriate instituționale

Prin acest proiect, ANF devine un actor activ în procesul de digitalizare culturală, aliniindu-se tendințelor europene și internaționale.

Paul Călinescu și contribuția sa la cinematografia românească

Regizorul Paul Călinescu este una dintre figurile importante ale filmului românesc care, alături de Jean Georgescu și Jean Mihail, asigură trecerea de la cinematografia interbelică la cea postbelică.. Prin operele sale, el a contribuit la dezvoltarea unui stil cinematografic adaptat cerințelor și ideologiilor vremii, dar și la profesionalizarea industriei de film din România.

„Răsună valea” rămâne una dintre producțiile reprezentative ale epocii, fiind un exemplu relevant pentru modul în care cinematografia era utilizată ca instrument de comunicare ideologică.

Digitizarea fotografiilor de platou din filmul „Răsună valea” nu reprezintă doar un proces tehnic, ci un act de recuperare culturală. Prin acest proiect, fragmente importante din istoria cinematografiei românești sunt puse la dispoziția publicului într-un mod relevant pentru prezent.

Într-o eră digitală, în care accesul la informație este esențial, astfel de inițiative contribuie la consolidarea identității culturale și la promovarea valorilor naționale.

Materialele suport ale fimului „Răsună valea” nu mai sunt doar un instrument de lucru al trecutului, ci devin o experiență accesibilă generațiilor de astăzi și de mâine.

Evaziune fiscală de peste 30 de milioane de lei: rețea complexă de firme investigate de ANAF pentru fraude cu TVA și tranzacții fictive

O operațiune coordonată de Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF), prin Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF), scoate la iveală un mecanism complex de fraudare a bugetului de stat, cu un prejudiciu estimat la peste 30 de milioane de lei.

Acțiunea, desfășurată la data de 24 martie 2026, vizează mai multe societăți comerciale suspectate că au construit un sistem elaborat de tranzacții fictive, supraevaluări de produse și rambursări ilegale de TVA.

Operațiunea autorităților a avut o amploare semnificativă, fiind desfășurată simultan în 32 de locații din România. Verificările antifraudă au fost realizate de inspectorii DGAF, în colaborare cu polițiștii din cadrul Inspectoratul de Politie Judetean Calarasi – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice.

Acțiunile au avut loc sub coordonarea procurorului de caz de la Parchetul de pe langa Tribunalul Calarasi și au vizat:

  • sedii de firme
  • locuințele persoanelor implicate
  • puncte de lucru ale operatorilor economici

Zonele vizate includ municipiul București și județele Călărași, Ilfov, Gorj, Dolj, Vaslui, Botoșani, Caraș-Severin și Constanța. Potrivit inspectorilor antifraudă, între 2020 și 2024, mai multe societăți au participat la crearea unui lanț tranzacțional artificial, construit special pentru a evita plata taxelor și a obține beneficii fiscale ilegale.

Mecanismul funcționa astfel:

  • Introducerea unor firme intermediare

Aceste societăți aveau un comportament fiscal neadecvat și erau folosite pentru a intermedia tranzacțiile.

  • Majorarea artificială a prețurilor

Produsele, în special materiale medicale precum măști și dezinfectanți, erau vândute la prețuri de peste 10 ori mai mari decât cele reale.

  • Participarea la licitații publice

Firmele implicate participau la licitații organizate de beneficiari finali, controlând indirect procesul.

  • Transferul obligațiilor fiscale

Taxele și impozitele aferente tranzacțiilor erau transferate către firme „fantomă”, care nu le achitau.

  • Insolvență și dispariție

După finalizarea operațiunilor, firmele erau trecute în insolvență sau vândute către persoane fără posibilități, pentru a evita răspunderea.

Acest mecanism este cunoscut în mediul fiscal drept „preluarea sarcinii fiscale”, o metodă frecvent utilizată în schemele de evaziune.

Un element central al fraudei îl reprezintă rambursările ilegale de TVA. Inspectorii DGAF au descoperit că firmele implicate:

  • au simulat tranzacții intracomunitare
  • au întocmit documente nereale
  • au beneficiat de mecanismul de taxare inversă

Prin aceste metode, companiile au reușit:

  • să deducă TVA în mod nejustificat
  • să solicite rambursări de la bugetul de stat
  • să diminueze artificial profitul

De asemenea, au fost identificate cheltuieli fictive înregistrate în contabilitate pentru a reduce baza impozabilă. Ancheta arată că valoarea totală a tranzacțiilor suspecte depășește 30 de milioane de lei, bani proveniți din contracte și achiziții realizate de beneficiari.

Distribuția acestor sume este relevantă pentru înțelegerea mecanismului:

  • o mică parte ajungea la producătorii reali
  • cea mai mare parte era retrasă în numerar
  • banii erau scoși din conturi prin ATM-uri

Această metodă de retragere rapidă a fondurilor este frecvent utilizată pentru a pierde urma banilor și a îngreuna investigațiile financiare. Un aspect deosebit de grav al cazului îl reprezintă supraevaluarea produselor medicale, într-un context sensibil pentru sistemul public.

Produsele vizate includ:

  • dezinfectanți biocizi
  • măști de protecție
  • alte echipamente medicale

Prețurile au fost majorate artificial de peste 10 ori, ceea ce indică:

  • o posibilă manipulare a achizițiilor publice
  • prejudicii directe pentru beneficiari
  • utilizarea fondurilor într-un mod ineficient

Pe lângă evaziune fiscală și fraudă cu TVA, ancheta vizează și infracțiuni de serviciu, în special în ceea ce privește:

  • gestionarea patrimoniului firmelor
  • aprobarea și derularea tranzacțiilor
  • posibile complicități interne

Aceste suspiciuni extind aria investigației și pot implica atât persoane din mediul privat, cât și eventuali funcționari sau colaboratori.

Schema descoperită de ANAF include mai multe tehnici utilizate frecvent în fraudele fiscale:

  • folosirea firmelor fără activitate reală
  • schimbarea rapidă a acționariatului
  • transferul către persoane paravan
  • declararea insolvenței după acumularea datoriilor

Aceste metode sunt menite să îngreuneze identificarea responsabililor și recuperarea prejudiciului. Intervenția comună a instituțiilor implicate evidențiază importanța cooperării interinstituționale în combaterea evaziunii fiscale.

În acest caz, colaborarea a implicat:

  • ANAF – prin DGAF
  • Poliția Română
  • Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași

Această abordare integrată permite:

  • colectarea rapidă a probelor
  • blocarea circuitelor financiare
  • prevenirea extinderii rețelei

Fraudele de acest tip au consecințe semnificative asupra economiei:

  • reduc veniturile bugetare
  • afectează concurența loială
  • distorsionează piața
  • cresc presiunea fiscală asupra contribuabililor corecți

Prejudiciul estimat de peste 30 de milioane de lei reprezintă doar o parte din impactul real, având în vedere efectele indirecte asupra mediului economic. Cazul investigat de ANAF evidențiază complexitatea și amploarea fenomenului de evaziune fiscală în România. Schema descoperită arată modul în care rețele bine organizate pot exploata lacunele sistemului fiscal pentru a obține profituri ilegale.