Acasă Blog Pagina 7

„Gelozia, bat-o vina!” (1955) – fotografii de platou din colecțiile ANF, valorificate prin digitizare

Redacția Normedia
-
0
„Gelozia, bat-o vina!” (1955) – fotografii de platou din colecțiile ANF, valorificate prin digitizare

Proiectul „Digitizarea colecțiilor Arhivei Naționale de Filme” – ID 330859 continuă procesul de valorificare a patrimoniului cinematografic românesc prin digitizarea și accesibilizarea materialelor de arhivă. Printre resursele incluse în acest demers se regăsesc și fotografiile de lucru aferente filmului „Gelozia, bat-o vina!” (1955), regizat de Elena Negreanu și produs de Studioul Cinematografic „București”.

Păstrate în colecțiile Arhivei Naționale de Filme (ANF), aceste imagini documentează activitatea desfășurată pe platoul de filmare și oferă informații relevante despre producția cinematografică românească a anilor ’50.

Date tehnice ale producției

  • Titlu:Gelozia, bat-o vina!
  • An:1955
  • Regia:Elena Negreanu
  • Imaginea:Ovidiu Gologan
  • Producător:Studioul Cinematografic „București”

Filmul se înscrie în categoria producțiilor cu registru comic realizate în perioada postbelică și utilizează elemente specifice mediului rural și satirei sociale.

Versurile cântecelor incluse în film sunt semnate de Nina Cassian.

Setul de fotografii de lucru digitizate surprinde momente din timpul filmărilor și prezența actorilor implicați în realizarea filmului.

„Gelozia, bat-o vina!” (1)

Fotografie de platou cu actorii Florin Scărlătescu (stânga) și Ion Lucian (dreapta).
Imaginea documentează prezența actorilor pe platoul de filmare și contribuie la identificarea distribuției în materialele de arhivă.

„Gelozia, bat-o vina!” (2)

Fotografie de platou cu actorul Florin Scărlătescu. Cadrul surprinde actorul într-un context de producție și completează documentația vizuală asociată filmului.

„Gelozia, bat-o vina!” (3)

Fotografie de platou cu actrița Tatiana Iekel (stânga) și actorul Florin Scărlătescu (dreapta). Imaginea oferă informații despre distribuția artistică și despre activitatea desfășurată în timpul filmărilor.

Fotografiile de lucru constituie documente relevante pentru arhiva cinematografică, contribuind la reconstituirea procesului de producție și a contextului tehnic al realizării filmului.

Fotografiile sunt incluse într-un proces tehnic complex de digitizare și digitalizare, desfășurat în cadrul proiectului implementat de Arhiva Națională de Filme.

Etapele procesului includ:

  • digitizarea suportului analogic original
  • prelucrarea și optimizarea imaginilor digitale
  • redactarea metadatelor descriptive și tehnice
  • organizarea și arhivarea digitală
  • pregătirea materialelor pentru publicare și acces public

Aceste activități contribuie la conservarea pe termen lung a documentelor și la creșterea accesibilității acestora.

Pentru fiecare fotografie sunt redactate metadate care includ:

  • identificatorul arhivistic
  • descrierea conținutului vizual
  • descriptori de subiect (cine, ce, când, unde)
  • informații tehnice privind suportul și dimensiunile
  • contextul producției cinematografice

Metadatele permit indexarea și regăsirea eficientă a materialelor în bazele de date digitale și facilitează utilizarea acestora în activități de cercetare și documentare.

Materialele digitizate sunt integrate în platforme și infrastructuri digitale dedicate patrimoniului cultural, contribuind la:

  • creșterea accesului publicului la resurse de arhivă
  • susținerea activităților educaționale și de cercetare
  • promovarea cinematografiei românești
  • conservarea patrimoniului cultural cinematografic în format digital

Prin acest proces, fotografiile de lucru și celelalte resurse din colecțiile ANF devin accesibile unui public mai larg și pot fi valorificate în contexte contemporane.

Fotografiile de lucru și fotografiile de prezentare reprezintă surse importante pentru documentarea istoriei cinematografiei românești. Acestea oferă informații despre:

  • organizarea echipelor de producție
  • activitatea actorilor și a regizorilor
  • procesele tehnice de realizare a filmelor
  • contextul vizual și estetic al producțiilor cinematografice

În același timp, aceste materiale contribuie la completarea și consolidarea fondului arhivistic național.

Fotografiile de lucru aferente filmului „Gelozia, bat-o vina!” (1955) reprezintă o componentă relevantă a patrimoniului cinematografic românesc și sunt valorificate în prezent prin proiectul „Digitizarea colecțiilor Arhivei Naționale de Filme” – ID 330859.

Prin digitizare și integrarea acestora în sisteme digitale de arhivare și acces public, Arhiva Națională de Filme contribuie la conservarea și promovarea patrimoniului cultural cinematografic din România.

Informatorul „Turcul” și umbrele trecutului: profesor universitar, politician local și beneficiar al pensiei speciale, declarat colaborator al fostei Securități

Redacția Normedia
-
0
Informatorul „Turcul” și umbrele trecutului: profesor universitar, politician local și beneficiar al pensiei speciale, declarat colaborator al fostei Securități

Sistemul politic și universitar din Constanța a primit o decizie cu puternic impact public și moral, după ce Curtea de Apel București a admis acțiunea formulată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) și a constatat calitatea de colaborator al fostei Securități pentru Ali Beazit, consilier local PNL, profesor universitar și pensionar militar cu pensie specială.

Potrivit documentelor analizate de instanță, Ali Beazit ar fi colaborat cu organele de Securitate sub numele conspirativ „Turcul”, furnizând informații despre propria familie – inclusiv despre cumnata sa, cumnatul său și tatăl socru – într-o perioadă în care regimul comunist urmărea drastic orice tentativă de părăsire a țării sau orice legătură cu cetățeni străini. Cazul readuce în prim-plan dezbaterea privind influența foștilor colaboratori ai Securității în viața publică românească și ridică semne de întrebare asupra modului în care persoane cu un astfel de trecut continuă să ocupe funcții publice, academice și politice importante.

Ali Beazit are 66 de ani și este una dintre figurile cunoscute din mediul universitar și politic constănțean. Acesta este profesor universitar la Academia Navală „Mircea cel Bătrân”, membru în Senatul universitar al instituției și evaluator în cadrul Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior. În plan politic, Beazit este consilier local PNL în municipiul Constanța și este considerat un apropiat al primarului liberal Vergil Chițac. Pe lângă indemnizația de ales local și salariul universitar, acesta beneficiază și de o pensie militară specială de aproximativ 7.000 de lei lunar. Verificarea CNSAS a fost realizată în contextul candidaturii sale la alegerile locale din 2024.

Potrivit documentelor prezentate de CNSAS în instanță, Ali Beazit era specialist electromagnetic în cadrul Unității Militare 02019 și a intrat în atenția organelor de contrainformații militare după ce cumnata sa s-a căsătorit cu un cetățean sirian și intenționa să părăsească România comunistă. În perioada anilor ’80, astfel de situații erau atent monitorizate de Securitate, mai ales în cazul cadrelor militare sau al persoanelor cu acces la informații considerate sensibile. Conform dosarului, Beazit ar fi semnat un angajament și ar fi început să furnizeze informații către Securitate sub numele conspirativ „Turcul”. Instanța a reținut că informațiile transmise nu aveau doar caracter administrativ sau militar, ci vizau inclusiv aspecte intime și personale ale membrilor familiei sale.

Una dintre cele mai importante note informative analizate de judecători datează din 8 decembrie 1986. În document, Ali Beazit le comunica ofițerilor de Securitate:

„Cumnata mea, sora soției, are intenția de a părăsi țara mai mult sau mai puțin legal.”

Mai mult decât atât, acesta solicita explicit verificarea și împiedicarea plecării acesteia în străinătate. Potrivit documentelor CNSAS, Beazit ar fi declarat:

„Doresc ca motivele plecării ei să fie analizate temeinic.”

Judecătorii au considerat că astfel de formulări demonstrează nu doar colaborarea cu Securitatea, ci și implicarea activă în susținerea unor măsuri represive împotriva rudelor sale.

Cazul nu s-a limitat doar la cumnata sa. În alte note informative, Ali Beazit ar fi relatat despre intențiile tatălui socru și ale cumnatului de a ajunge în străinătate.

Despre socrul său, acesta le-ar fi spus ofițerilor că:

„ar dori să rămână peste hotare la unul din voiajele pe care le va efectua în viitor”.

În ceea ce îl privește pe cumnatul său, Beazit ar fi informat că acesta încearcă să obțină un post care să îi permită ulterior să plece din țară. Mai grav, potrivit motivării instanței, fostul militar ar fi solicitat chiar blocarea angajării acestuia într-o structură navală, argumentând că ar putea reprezenta „un pericol”.

Curtea de Apel București a concluzionat că informațiile furnizate de Ali Beazit au contribuit la activitatea de supraveghere și control desfășurată de Securitate împotriva persoanelor vizate. Magistratul a reținut că fostul colaborator a depășit simpla obligație militară de raportare și a participat activ la încălcarea drepturilor fundamentale ale rudelor sale.

În motivare se arată că notele informative au reprezentat:

  • ingerințe în viața privată;
  • limitări ale libertății de exprimare;
  • forme de sprijin pentru măsuri de supraveghere și control politic.

Judecătorul a subliniat că furnizarea unor astfel de informații nu putea rămâne fără consecințe pentru persoanele urmărite de regimul comunist. Ali Beazit a negat acuzațiile CNSAS și a susținut în instanță că nu a colaborat în mod voluntar cu Securitatea. Acesta a afirmat că era obligat, ca ofițer militar, să raporteze situațiile considerate sensibile din punct de vedere al securității statului.

Potrivit declarațiilor sale:

  • nu a avut intenția de a face rău familiei;
  • a încercat doar să își protejeze cariera militară;
  • nu putea refuza solicitările ofițerilor de contrainformații.

Beazit a mai susținut că eventualul refuz ar fi avut consecințe grave asupra carierei sale și că toate informațiile oferite au fost solicitate în contextul obligațiilor militare. Totodată, acesta a afirmat că CNSAS ar fi interpretat greșit documentele și că numele conspirativ „Turcul” nu dovedește automat existența unei colaborări active.

Judecătorii au respins însă aceste argumente și au concluzionat că informațiile furnizate depășeau cadrul strict militar sau administrativ. În motivare se arată că Ali Beazit a oferit inclusiv detalii „extrem de personale”, mergând până la interceptarea și citirea corespondenței purtate între membrii familiei. Instanța a considerat că temerea privind propria carieră militară nu poate justifica încălcarea vieții private și colaborarea activă cu aparatul represiv al regimului comunist. Mai mult, magistrații au arătat că nu există dovezi că persoanele vizate ar fi desfășurat activități care să justifice măsurile de supraveghere impuse de Securitate.

Cazul lui Ali Beazit reaprinde discuțiile despre relația dintre trecutul comunist și prezentul politic românesc. La peste trei decenii de la căderea regimului Ceaușescu, numeroși foști colaboratori ai Securității continuă să ocupe poziții influente în administrație, politică, mediul universitar sau instituțiile statului. În cazul de față, scandalul este amplificat și de faptul că persoana vizată este profesor universitar, politician local și beneficiar al unei pensii speciale plătite din bani publici. Decizia Curții de Apel București nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs. Până la o hotărâre definitivă, cazul „Turcul” rămâne unul dintre cele mai controversate dosare recente privind colaborarea cu fosta Securitate și rolul acesteia în viața publică românească postdecembristă.

Sursă: Libertatea

Statul român între profit și colaps financiar: 203 companii de stat consumă anual 14 miliarde de lei din bani publici

Redacția Normedia
-
0
Statul român între profit și colaps financiar: 203 companii de stat consumă anual 14 miliarde de lei din bani publici

Sectorul companiilor de stat din România continuă să reprezinte una dintre cele mai controversate și costisitoare componente ale economiei naționale. Un nou raport guvernamental scoate la iveală dimensiunea reală a sistemului economic controlat de stat și arată că sute de societăți publice funcționează aproape exclusiv pe baza subvențiilor acordate din bani publici, în timp ce multe dintre ele acumulează pierderi uriașe an de an.

Potrivit datelor oficiale, statul român deține în prezent 1.735 de companii. Dintre acestea, doar 1.421 sunt considerate active, iar peste 300 nici măcar nu și-au depus situațiile financiare. Raportul relevă însă o realitate și mai alarmantă: 203 companii de stat primesc anual subvenții totale de aproximativ 14 miliarde de lei, devenind adevărate „găuri negre” pentru bugetul public. În timp ce autoritățile încearcă să reducă deficitul bugetar și să limiteze cheltuielile publice, aceste societăți continuă să consume sume uriașe fără să genereze performanțe economice comparabile cu nivelul finanțărilor primite.

Datele centralizate de Ministerul Finanțelor arată că cele 1.107 companii care au raportat situații financiare aveau, la finalul anului 2024, un total de 256.134 de angajați. În paralel, Inspectoratul Teritorial de Muncă indică existența a peste 276.000 de contracte individuale de muncă și aproximativ 262.000 de salariați activi în companiile de stat la sfârșitul lunii aprilie 2025. Guvernul explică diferențele dintre cifre prin faptul că multe societăți nu actualizează permanent datele privind contractele de muncă și numărul efectiv de angajați. Chiar și așa, companiile controlate de stat rămân printre cei mai mari angajatori din România, cu un impact uriaș atât asupra economiei, cât și asupra cheltuielilor publice. Raportul guvernamental arată că cele mai multe companii sunt controlate de administrațiile locale.

În top se află:

  • comunele, cu 452 de societăți;
  • orașele, cu 141;
  • ministerele, tot cu 141;
  • municipiile reședință de județ, cu 137.

În general, companiile locale gestionează servicii publice precum:

  • apă și canalizare;
  • termoficare;
  • salubrizare;
  • transport public.

Totuși, cele mai multe locuri de muncă se regăsesc în companiile aflate sub autoritatea ministerelor. Acestea concentrează peste 153.000 de angajați, adică mai mult de jumătate din totalul personalului din sectorul companiilor de stat.

Urmează:

  • asociațiile de dezvoltare intercomunitară;
  • municipiile reședință de județ;
  • Primăria Capitalei;
  • consiliile județene.

Unul dintre cele mai sensibile capitole din raport este legat de costurile cu personalul. Companiile aflate în coordonarea ministerelor generează cele mai mari cheltuieli salariale din întregul sistem, depășind 22 de miliarde de lei anual. La acestea se adaugă miliarde de lei cheltuite de companiile aflate în subordinea autorităților locale. În mod paradoxal, cele mai mari costuri salariale sunt înregistrate tocmai în companiile care depind de subvenții și care produc cele mai slabe rezultate economice.

Raportul evidențiază că peste 107.000 de oameni lucrează în companii subvenționate de stat:

  • aproape 71.000 în companii centrale;
  • peste 37.000 în companii locale.

Practic, zeci de mii de salarii sunt susținute direct din bani publici. Din cele 1.107 companii analizate, 904 se autofinanțează, în timp ce 203 depind direct de subvențiile acordate de stat. Aceste 203 societăți primesc anual aproximativ 14 miliarde de lei de la buget, în condițiile în care performanțele lor economice sunt extrem de reduse. Mai mult, cheltuielile de personal ale companiilor subvenționate ajung la aproape 14,5 miliarde de lei, aproape egalând costurile salariale ale tuturor companiilor care funcționează fără bani de la stat. Raportul guvernamental arată că firmele subvenționate reprezintă doar 18% din totalul companiilor analizate, însă concentrează aproape jumătate din cheltuielile salariale ale întregului sector. Datele oficiale arată un contrast puternic între companiile care se autofinanțează și cele care depind de subvenții.

Companiile nesubvenționate au:

  • peste 148.000 de angajați;
  • un profit total de 13,3 miliarde de lei;
  • o marjă de profit de aproape 19%.

În schimb, firmele subvenționate:

  • au peste 108.000 de salariați;
  • au realizat un profit total de doar 1,78 miliarde de lei;
  • înregistrează o marjă de profit de puțin peste 3%.

În plus, cheltuiala salarială medie este mai mare în companiile subvenționate decât în cele care funcționează fără sprijin financiar de la stat. Cele mai profitabile companii de stat provin în special din domeniul energetic. Societăți precum Romgaz, Hidroelectrica sau Nuclearelectrica continuă să genereze câștiguri importante pentru bugetul statului.  Totuși, o parte dintre aceste entități funcționează în zone unde statul deține monopol sau poziții dominante pe piață. La polul opus se află companiile din transporturi și termoficare, considerate de ani de zile cele mai mari „găuri negre” financiare.

În topul pierderilor se află:

  • CFR;
  • Metrorex;
  • Societatea de Transport București;
  • Termoenergetica București;
  • Electrocentrale Craiova.

Aceste societăți absorb anual miliarde de lei din subvenții și ajutoare de stat, fără ca problemele structurale să fie rezolvate. Raportul mai arată că doar 49 de companii subvenționate cu pierderi generează cheltuieli salariale de aproximativ 7 miliarde de lei, reprezentând aproape un sfert din totalul costurilor salariale din întregul sector public de companii. Economiștii avertizează că România continuă să mențină un model economic ineficient, bazat pe companii dependente de finanțări publice și management politic.

De-a lungul ultimelor decenii, aproape toate guvernele au promis:

  • restructurarea companiilor de stat;
  • profesionalizarea managementului;
  • eliminarea pierderilor;
  • reducerea subvențiilor.

Cu toate acestea, multe dintre societățile cu probleme continuă să funcționeze fără reforme reale, acumulând datorii și consumând resurse uriașe din bugetul public.

Criticii sistemului susțin că numeroase companii de stat au devenit instrumente politice folosite pentru:

  • angajări pe criterii de partid;
  • influență electorală;
  • contracte preferențiale;
  • menținerea unor rețele locale de putere.

În contextul deficitului bugetar ridicat și al presiunilor venite din partea Comisiei Europene, problema companiilor de stat devine din ce în ce mai sensibilă pentru Guvern.

Cele 14 miliarde de lei acordate anual ca subvenții reprezintă o sumă uriașă care ar putea fi direcționată către:

  • investiții în infrastructură;
  • spitale;
  • educație;
  • digitalizare;
  • reducerea deficitului.

În lipsa unor reforme profunde, România riscă să continue finanțarea unui sistem economic ineficient, în care pierderile sunt acoperite constant din banii contribuabililor, fără rezultate concrete pentru economie sau pentru cetățeni.

Sursă: Libertatea

Magistrații execută Tribunalul București pentru restanțe salariale de milioane de lei. Instanțele, blocate de popriri și litigii interne

Redacția Normedia
-
0
Magistrații execută Tribunalul București pentru restanțe salariale de milioane de lei. Instanțele, blocate de popriri și litigii interne

Sistemul judiciar din România traversează o situație fără precedent, după ce mai mulți magistrați au trecut la executarea silită a propriilor instituții pentru recuperarea restanțelor salariale câștigate în instanță. Tribunalul București se află în centrul acestui conflict financiar major, după ce conturile instituției au fost din nou blocate prin poprire, într-un dosar de executare deschis de judecători și foști magistrați care solicită plata unor drepturi salariale restante.

Potrivit documentelor consultate de presă, în luna aprilie 2026 a fost instituită o nouă poprire asupra conturilor Tribunalului București, pentru o sumă care depășește 424.000 de lei. Măsura vine pe fondul unui val de executări silite care vizează instanțele din România și care reflectă tensiunile tot mai mari dintre sistemul judiciar și Guvern în privința drepturilor salariale. Mai grav este faptul că magistrații care încearcă să își recupereze banii susțin că sunt pregătiți să treacă inclusiv la valorificarea bunurilor instituțiilor publice.

„Conturile de trezorerie nu pot fi executate, conturile de salarii nu pot fi executate, însă se scot la vânzare imobile, mobile, mașini, ce bunuri mai au”, a declarat unul dintre magistrații implicați în procedurile de executare.

Noua poprire de peste 424.000 de lei nu este un caz izolat. În ultimii ani, Tribunalul București a fost vizat de mai multe proceduri similare, pentru sume semnificativ mai mari.

Conform informațiilor apărute în spațiul public:

  • în mai 2025 a fost instituită o poprire de peste 5,2 milioane de lei;
  • în iunie 2025 a urmat o altă executare pentru aproximativ 3,5 milioane de lei;
  • în august 2025 a fost aplicată o nouă măsură pentru aproape 4 milioane de lei.

Aceste executări silite sunt rezultatul unor hotărâri judecătorești definitive prin care magistrații și foștii magistrați au obținut recunoașterea unor drepturi salariale restante, sporuri și indemnizații neachitate de stat. Situația generează un paradox rar întâlnit într-un stat european: judecătorii și procurorii execută silit propriul sistem judiciar pentru a-și recupera veniturile stabilite tot prin decizii ale instanțelor.Dimensiunea fenomenului este una uriașă.

Potrivit unei note de informare întocmite de Ministerul Finanțelor în august 2023, magistrații și foștii magistrați din România aveau de recuperat de la stat aproape 2 miliarde de euro sub formă de restanțe salariale. Suma reprezenta aproximativ 0,57% din PIB-ul României la acel moment.

Aceste datorii provin din:

  • sporuri salariale acordate retroactiv;
  • diferențe de salarizare;
  • actualizări cu indicele de inflație;
  • indemnizații restante;
  • drepturi salariale recunoscute prin hotărâri definitive.

În multe cazuri, procesele au fost deschise chiar de magistrați împotriva instituțiilor statului sau a propriilor instanțe. Surse judiciare citate anterior în spațiul public susțin că statul român ar fi achitat până acum doar aproximativ jumătate din suma totală datorată magistraților. Astfel, autoritățile ar mai avea de plătit încă aproximativ un miliard de euro. Problema a devenit una sensibilă inclusiv la nivel politic, în condițiile în care Guvernul încearcă să reducă deficitul bugetar și să limiteze cheltuielile publice. Executările silite împotriva instanțelor riscă însă să amplifice tensiunile dintre puterea executivă și sistemul judiciar.

Conflictul financiar dintre magistrați și Guvern s-a intensificat și mai mult după o decizie recentă a Curtea de Apel Bucuresti. Pe 5 mai 2026, instanța a obligat Guvernul României să achite integral restanțele salariale eșalonate pentru anul 2026. Procesul a fost deschis după ce Coaliția de guvernare a decis, în luna martie, să reducă cu aproximativ un miliard de lei fondurile destinate plății drepturilor salariale ale magistraților și să redirecționeze banii către pachetul de sprijin destinat pensionarilor. Decizia Executivului a fost contestată în instanță de Inalta Curte de Casatie si Justitie, care a câștigat procesul în primă instanță. Hotărârea nu este definitivă, iar verdictul final urmează să fie dat chiar de Înalta Curte.

În paralel cu litigiile privind restanțele salariale, sistemul judiciar a fost zguduit și de o nouă decizie privind acordarea unor sporuri suplimentare. Pe 20 aprilie 2026, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept din cadrul Înaltei Curți a stabilit că magistrații aflați în activitate în perioada existenței fostei Secții pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) trebuie să primească sporul aferent acestei structuri. Potrivit interpretării instanței supreme, sporul reprezintă aproximativ 2% din salariu pe zi și se aplică pentru perioada 2018–2022, cât timp a funcționat SIIJ.

Decizia riscă să genereze noi obligații financiare uriașe pentru statul român și să alimenteze dezbaterea publică privind privilegiile salariale din sistemul judiciar. Problema drepturilor salariale din magistratură are rădăcini vechi și este legată de interpretări succesive ale legislației privind salarizarea bugetarilor.

De-a lungul anilor, numeroși judecători și procurori au contestat în instanță:

  • modul de calcul al salariilor;
  • neacordarea anumitor sporuri;
  • diferențele dintre grilele salariale;
  • aplicarea neunitară a legii salarizării.

În multe cazuri, instanțele au dat câștig de cauză reclamanților, obligând statul să achite sume consistente. Criticii sistemului spun însă că situația a scăpat de sub control și că s-a creat un mecanism prin care magistrații își acordă singuri drepturi salariale prin intermediul instanțelor.

Executările silite împotriva Tribunalului București și ale altor instanțe au stârnit reacții puternice în spațiul public. Susținătorii magistraților afirmă că este vorba despre drepturi salariale recunoscute legal și că statul este obligat să respecte hotărârile definitive.  De cealaltă parte, criticii sistemului consideră că asemenea practici afectează grav încrederea publică în justiție și pun presiune suplimentară pe bugetul de stat. Tot mai multe voci din societate cer reformarea sistemului de salarizare și limitarea posibilității ca instituțiile publice să fie blocate prin executări silite interne.

Sursă: G4Media

CENTRUL MEDICAL DIACORD SRL – Comunicat de presă „PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!”

Redacția Normedia
-
0
CENTRUL MEDICAL DIACORD SRL – Comunicat de presă „PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!”

Comunicat de presă

„PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!”

 

CENTRUL MEDICAL DIACORD SRL având sediul principal în Baia Mare, strada Victor Babes, nr.62F, parter, județ Maramures, CUI 36170839, anunță finalizarea activităților proiectului cu numărul 2555, avand titlul „DIGITALIZAREA CENTRUL MEDICAL DIACORD SRL”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, PILONUL III. Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și o piață internă funcțională, cu întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) puternice, COMPONENTA C9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, INVESTIȚIA I3. Scheme de ajutor pentru sectorul privat, MĂSURA 1. Schemă de minimis și schemă de ajutor de stat în contextul digitalizării IMM-urilor, Digitalizarea IMM-urilor – grant de până la 100.000 euro pe întreprindere care  să sprijine IMM-urile în adoptarea tehnologiilor digitale.

Numele beneficiarului: CENTRUL MEDICAL DIACORD SRL

Numele proiectului de investiție: DIGITALIZAREA CENTRUL MEDICAL DIACORD SRL

Contract de finanțare: 2555/i3/c9

Cod proiect: 2555

Durata proiectului: 12 luni

Data de începere: 14.05.2025

Data finalizării: 06.05.2026

Obiectivele generale urmărite: Cresterea competitivitatii societatii si consolidarea pozitiei pe piata prin adoptarea unor tehnologii digitale noi

Obiectivele specifice urmărite:

  • Realizarea a minim 6 indicatori de intensitate digitala DESI, pana la finalizarea implementarii proiectului
  • Mentinerea numarului de angajati in anul 3 de durabilitate cel putin la nivelul anului 2022
  • Realizarea productivitatii muncii asumate in anul 3 de durabilitate
  • Instruirea angajatilor in vederea dobandirii de competente digitale
  • Dotarea cu active corporale si necorporale pentru digitalizarea activitatii

Valoare totală proiect: 163.243,39 lei

Valoare nerambursabilă finanțată din PNRR: 145.099,24 lei

Date de contact:

Persoană de contact: Matei Claudia Alina

Telefon: 0740086264

Email: oliviu.matei@gmail.com 

„Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României”

„PNRR. Finanțat de Uniunea Europeană – UrmătoareaGenerațieUE”

https://mfe.gov.ro/pnrr/                            https://www.facebook.com/PNRROficial/

„Alarmă în munți” (1955) – fotografii de platou din colecțiile ANF, valorificate prin digitizare

Redacția Normedia
-
0
„Alarmă în munți” (1955) – fotografii de platou din colecțiile ANF, valorificate prin digitizare

Proiectul „Digitizarea colecțiilor Arhivei Naționale de Filme” – ID 330859 continuă să aducă în prim-plan resurse relevante din patrimoniul cinematografic românesc, prin valorificarea și accesibilizarea materialelor de arhivă. Printre acestea se numără și un set de fotografii de platou aferente filmului „Alarmă în munți” (1955), regizat de Dinu Negreanu, păstrate în fondurile Arhivei Naționale de Filme (ANF).

Aceste imagini documentează procesul de realizare a unei producții cinematografice din anii ’50 și oferă informații relevante despre activitatea echipei tehnice și artistice, precum și despre contextul producției.

Date tehnice ale producției

  • Titlu: Alarmă în munți
  • An: 1955
  • Regia: Dinu Negreanu
  • Imaginea: Alexandru Roșianu
  • Producător: Studioul Cinematografic „București”

Filmul se înscrie în categoria producțiilor realizate în perioada postbelică, fiind reprezentativ pentru genul cinematografic dezvoltat în acea etapă.

Setul de fotografii digitizate include imagini realizate în timpul filmărilor, care surprind atât activitatea echipei, cât și prezența actorilor și a regizorului pe platou.

 „Alarmă în munți” (1)

Fotografie de platou cu actrița Dana Comnea (centru, jos). Imaginea documentează prezența actriței în contextul filmărilor și contribuie la identificarea distribuției în materialele de arhivă.

 „Alarmă în munți” (2)

Fotografie de platou cu regizorul Dinu Negreanu (dreapta). Cadrul surprinde activitatea regizorală în timpul producției și oferă indicii despre organizarea filmărilor.

 „Alarmă în munți” (3)

Fotografie de platou cu echipa de filmare. Imaginea reflectă dimensiunea colectivă a procesului de producție și evidențiază structura echipei tehnice implicate.

Fotografiile de platou sunt incluse într-un flux tehnic specific proiectului de digitizare, care presupune:

  • conversia materialelor analogice în format digital
  • prelucrarea imaginilor pentru asigurarea calității
  • redactarea metadatelor descriptive și tehnice
  • organizarea și arhivarea în sisteme informatice
  • pregătirea pentru publicare pe platforme digitale

Acest proces contribuie la conservarea pe termen lung a materialelor și la creșterea accesibilității acestora.

Fiecare fotografie este însoțită de metadate care includ:

  • identificatorul arhivistic
  • descrierea conținutului vizual
  • numele persoanelor prezente
  • informații tehnice (dimensiuni, tip suport)
  • contextul realizării

Metadatele permit indexarea eficientă a materialelor și facilitarea accesului la acestea în mediul digital.

Fotografiile digitizate sunt integrate în platforme dedicate patrimoniului cultural, contribuind la:

  • creșterea accesului publicului la resurse de arhivă
  • utilizarea în scop educațional și de cercetare
  • susținerea documentării în domeniul cinematografiei
  • promovarea patrimoniului cinematografic românesc

Prin acest demers, materialele devin accesibile unui public mai larg și pot fi utilizate în contexte contemporane.

Fotografiile de platou constituie surse primare pentru analiza procesului de producție cinematografică, oferind informații despre:

  • organizarea echipei de filmare
  • activitatea regizorală
  • participarea actorilor
  • condițiile tehnice de realizare a filmului

Aceste materiale completează fondurile arhivistice și contribuie la documentarea istoriei cinematografiei românești.

Setul de fotografii de platou din filmul „Alarmă în munți” (1955) reprezintă o resursă relevantă pentru patrimoniul cinematografic românesc și este valorificat în cadrul proiectului de digitizare implementat de Arhiva Națională de Filme.

Prin digitizare și integrarea în sisteme digitale, aceste materiale sunt conservate și puse la dispoziția publicului, contribuind la accesul extins la resurse culturale și la utilizarea acestora în mediul contemporan.

COMUNICAT DE PRESĂ FINALIZARE PROIECT: ,, DIGITALIZAREA SOCIETATII BELLE VIE MEDICAL S.R.L.” „PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!”

Redacția Normedia
-
0
COMUNICAT DE PRESĂ FINALIZARE PROIECT: ,, DIGITALIZAREA SOCIETATII BELLE VIE MEDICAL S.R.L.” „PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!”

COMUNICAT DE PRESĂ FINALIZARE PROIECT   

 ,,DIGITALIZAREA SOCIETATII BELLE VIE MEDICAL S.R.L.” 

„PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!”

SC BELLE VIE MEDICAL SRL, în calitate de beneficiar, având sediul principal înregistrat în Orasul Pantelimon, Str. Tudor Vladimirescu, Nr. 20, Judet Ilfov, cod de înregistrare fiscală 30722900, reprezentata legal de doamna Marilena ENE, in calitate de administrator, anunță finalizarea proiectului nr. 780/RUE2501/I3/C9/30.10.2024, intitulat ,,DIGITALIZAREA SOCIETATII BELLE VIE MEDICAL S.R.L.” acordată:

  • prin Programul Național de Redresare și Reziliență- PNRR;
  • Pilonul III-Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și o piață internă funcțională, cu întreprinderi mici și mijlocii (imm-uri) puternice;
  • Componenta C9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare;
  • Măsura de investiții: Investiția I3. Scheme de ajutor pentru sectorul privat.

Valoarea totală a Contractului de finanțare este de 327.001,22 lei, din care valoarea eligibilă din PNRR este în cuantum 243.717,49 lei din care valoarea finanțării nerambursabile este de 243.717,49 lei.

Data de începere a proiectului este 01.11.2024 iar data de finalizare a acestuia 29.05.2026, conform Contractului de Finanțare, Cod proiect: 2501.

Obiectivul general al proiectului a constat în transformarea digitală a societății SC BELLE VIE MEDICAL SRL și adoptarea de noi tehnologii de către aceasta.

Impactul investiției la nivelul localității a constat atât în îmbunătățirea dezvoltării infrastructurii TIC cât și în adoptarea de soluții IT și noi tehnologii.

Date de contact beneficiar:

SC BELLE VIE MEDICAL SRL

Mihaela Stanciu

Telefon: 0757 805 192

e-mail: mihaela.pirvescu@belleviemedical.ro

„Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României” 

„PNRR. Finanțat de Uniunea Europeană – UrmătoareaGenerațieUE” 

Website – https://mfe.gov.ro/pnrr/                          Facebook –  https://www.facebook.com/PNRROficial/

„Am intrat în camera ilegalităților”. Radu Miruță acuză un fenomen masiv în transportul rutier: peste 14.000 de camioane ar fi circulat ilegal pe A2

Redacția Normedia
-
0
„Am intrat în camera ilegalităților”. Radu Miruță acuză un fenomen masiv în transportul rutier: peste 14.000 de camioane ar fi circulat ilegal pe A2

Ministrul Apărării și interimar la Transporturi, Radu Miruță, a anunțat că a identificat un fenomen de amploare privind transportul ilegal de marfă pe drumurile din România, după ce a analizat datele provenite din sistemele automate de cântărire a camioanelor instalate pe autostrăzi. Potrivit oficialului, într-o singură lună și într-un singur punct de monitorizare de pe Autostrada A2, peste 14.000 de camioane ar fi circulat cu depășirea masei legale admise, unele dintre ele transportând chiar și peste 120 de tone, deși limita legală este de 40 de tone.

Declarațiile ministrului au readus în atenția publică problema transportului rutier ilegal, a camioanelor supraîncărcate și a impactului major asupra infrastructurii rutiere din România. Într-un mesaj public, ministrul a afirmat că sistemele automate de cântărire pentru camioane funcționează și sunt certificate, însă datele generate de acestea nu ar fi fost utilizate eficient de autorități.

„Am intrat astăzi în camera ilegalităților din transportul rutier de mărfuri și e limpede că ochii au fost închiși prea tare, selectiv și prea mult timp”, a transmis Radu Miruță.

Acesta susține că a cerut acces direct la sistemele de monitorizare și că analiza datelor pentru luna martie 2026 a scos la iveală un număr impresionant de transporturi care depășeau limita legală de greutate.

Conform informațiilor prezentate de ministru, pe un singur sens al Autostrăzii A2, în apropiere de Constanța, au fost înregistrate:

  • 14.429 de camioane supraîncărcate;
  • transporturi de 70, 84 sau chiar 123 de tone;
  • peste 70 de milioane de kilograme transportate peste limita legală;
  • mii de transporturi repetate realizate de aceleași firme sau vehicule.

Datele prezentate de ministrul Transporturilor interimar indică un fenomen mult mai extins decât se estima anterior.

Potrivit acestuia, din totalul de 36.853 de camioane care au trecut prin acel punct de control într-o singură lună, aproximativ 40% ar fi circulat cu încălcarea legislației privind masa maximă admisă.

Mai mult, analiza numerelor de înmatriculare ar fi arătat că:

  • 2.668 de camioane apar în mod repetat în sistem;
  • unele vehicule au efectuat zeci de curse într-o singură lună;
  • multe dintre transporturi aveau loc pe timpul nopții.

Ministrul consideră că aceste practici au fost tolerate ani la rând și că lipsa controalelor eficiente a permis dezvoltarea unor rețele economice bazate pe transport rutier ilegal de marfă.

Specialiștii din infrastructură avertizează de mai mulți ani că vehiculele care depășesc masa legală contribuie masiv la degradarea accelerată a drumurilor și autostrăzilor.

Camioanele supraîncărcate afectează:

  • structura asfaltului;
  • podurile și pasajele;
  • siguranța rutieră;
  • durata de viață a infrastructurii;
  • costurile de întreținere suportate din bani publici.

În plus, transportul ilegal de marfă creează concurență neloială în domeniul transporturilor, avantajând operatorii care încalcă legea și reduc costurile prin încărcături peste limita admisă. În urma verificărilor efectuate în sistemul electronic de cântărire, Radu Miruță a declarat că a trimis echipe ale Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR) direct în teren.

Potrivit ministrului, controalele au început încă de la ora 4 dimineața, iar inspectorii au folosit datele transmise în timp real de sistemele automate pentru a opri camioanele suspecte.

„S-a putut”, a afirmat ministrul, sugerând că lipsa controalelor eficiente nu a fost cauzată de imposibilitatea tehnică, ci mai degrabă de lipsa voinței administrative.

Acesta a precizat că inspectorii ISCTR i-ar fi transmis că, în trecut, existau situații în care li se cerea să „își vadă de treabă”, ceea ce ar fi contribuit la perpetuarea fenomenului. Ministrul Transporturilor interimar a anunțat că a solicitat elaborarea urgentă a unei propuneri legislative care să elimine orice blocaj administrativ privind utilizarea datelor generate de sistemele de cântărire automată. Obiectivul este ca informațiile colectate de senzori să fie transmise automat către autoritățile competente, astfel încât sancțiunile să poată fi aplicate rapid și eficient.

Noua abordare ar putea include:

  • automatizarea controalelor;
  • transmiterea digitală a datelor către ISCTR;
  • amenzi aplicate pe baza sistemelor electronice;
  • monitorizarea permanentă a transporturilor de marfă;
  • reducerea intervenției umane în procesul de verificare.

Problema transportului rutier ilegal nu afectează doar infrastructura, ci și economia națională.

Transporturile supraîncărcate pot genera:

  • pierderi bugetare importante;
  • costuri suplimentare pentru reparația drumurilor;
  • evaziune fiscală;
  • distorsionarea pieței transporturilor;
  • creșterea riscului de accidente rutiere.

În contextul investițiilor majore în infrastructura rutieră și al fondurilor europene destinate modernizării autostrăzilor, autoritățile încearcă să reducă fenomenul transportului ilegal și să crească gradul de control asupra traficului greu. Sistemele automate de cântărire instalate pe drumurile naționale și autostrăzi reprezintă una dintre cele mai importante componente ale infrastructurii inteligente de transport.

Aceste tehnologii permit:

  • identificarea rapidă a camioanelor supraîncărcate;
  • monitorizarea traficului greu;
  • colectarea automată de date;
  • reducerea costurilor de control;
  • creșterea siguranței rutiere.

Cu toate acestea, cazul prezentat de Radu Miruță ridică semne de întrebare privind modul în care aceste sisteme au fost utilizate până acum și eficiența instituțiilor responsabile de controlul transportului rutier în România. Autostrada A2 București–Constanța este una dintre cele mai importante rute comerciale din România, fiind utilizată intens pentru transportul de mărfuri către Portul Constanța. Tocmai din acest motiv, traficul greu de pe A2 reprezintă un punct sensibil pentru infrastructura rutieră și pentru autoritățile care monitorizează respectarea legislației în domeniul transporturilor.

Ancheta anunțată de ministru ar putea conduce la:

  • intensificarea controalelor;
  • modificări legislative;
  • verificări ale firmelor de transport;
  • sancțiuni pentru operatorii care depășesc masa legală;
  • extinderea monitorizării pe alte autostrăzi și drumuri naționale.

Declarațiile ministrului Radu Miruță readuc în atenția publică una dintre cele mai controversate probleme ale infrastructurii rutiere din România: circulația camioanelor supraîncărcate și lipsa controalelor eficiente. Datele prezentate indică un posibil fenomen sistemic care ar fi afectat ani la rând drumurile naționale și autostrăzile din România. Rămâne de văzut dacă verificările începute de ISCTR și modificările legislative promise vor conduce la reducerea transportului ilegal de marfă și la creșterea siguranței pe drumurile din România.

Sursă: Digi24

Expoziția de grup „An Endless Act of Tenderness | Un act nesfârșit de tandrețe” se deschide pe 15 mai la București

Redacția Normedia
-
0
Expoziția de grup „An Endless Act of Tenderness | Un act nesfârșit de tandrețe” se deschide pe 15 mai la București

Safiticuminti Gallery prezintă expoziția de grup „An Endless Act of Tenderness | Un act nesfârșit de tandrețe”, un proiect de artă contemporană curatoriat de Octavia Anghel, care aduce în prim-plan teme esențiale precum tandrețea, empatia, grija și vulnerabilitatea ca forme de rezistență individuală și colectivă.

Vernisajul va avea loc pe 15 mai 2026, de la ora 18:00, la Sip Coffee & Wine, iar expoziția va putea fi vizitată în perioada 15-29 mai 2026.

Într-un context contemporan marcat de epuizare emoțională, polarizare socială și fragilitate relațională, expoziția propune o reflecție necesară asupra felului în care tandrețea poate deveni un act politic și o practică de reconectare umană.

Eveniment Facebook: https://fb.me/e/6Yj628x8o.

O expoziție despre empatie, grijă și reziliență în arta contemporană.

Expoziția „An Endless Act of Tenderness | Un act nesfârșit de tandrețe” invită publicul la o poziționare autoreflexivă față de propriile practici ale empatiei și tandreței, dar și la o analiză critică a politicilor grijii într-o societate dominată de burnout, precaritate și fragmentare socială.

Pornind de la întrebări fundamentale despre iubire, grijă și responsabilitate colectivă, proiectul explorează felul în care relațiile interumane și vulnerabilitatea comună pot deveni spații de reziliență și solidaritate.

În acest cadru, tandrețea este reconfigurată dincolo de dimensiunea intimă și personală, devenind o formă de rezistență culturală și socială. Practici artistice diverse, unite de fragilitatea experienței umane

Artiștii reuniți în această expoziție propun o sinteză sensibilă a experiențelor individuale și colective, traduse prin medii artistice variate și complementare. De la colaj, care reconstruiește identitatea din fragmente aleatorii ale memoriei și experienței, la cărți-obiect ce arhivează frici inexplicabile și amintiri imposibil de verbalizat, până la pictură și sculptură care imaginează universuri alternative, lucrările creează un spațiu de întâlnire între corp, emoție și memorie.

Empatia funcționează aici ca un instrument de atenționare și de apropiere conștientă de fragilitatea celuilalt.

Așa cum subliniază curatorul expoziției, Octavia Anghel, tandrețea devine „o atitudine radicală”, o perspectivă umanistă asupra individului, eliberată de logica rolurilor utilitare și a performativității sociale.

Detalii eveniment

An endless act of tenderness | Un act nesfârșit de tandrețe

Locație: Sip Coffee & Wine, Calea Mosilor 116-122

Vernisaj 15 mai, ora 18.00

Durata expozitie: 15-29 mai 2026

Workshop de capoeira, experiență braziliană și energie autentică pe 16 mai

Redacția Normedia
-
0
Workshop de capoeira, experiență braziliană și energie autentică pe 16 mai

Pe 16 mai, iubitorii de mișcare, muzică și experiențe culturale sunt invitați la un workshop de capoeira, un eveniment special warm-up pentru Fiți cu-minți Creative Fest 2026, dedicat tuturor celor care vor să descopere energia și expresivitatea uneia dintre cele mai spectaculoase arte marțiale braziliene.

Acest eveniment de capoeira aduce în prim-plan o experiență autentică de conectare cu cultura braziliană, printr-o combinație unică de mișcare, ritm, muzică live și interacțiune socială. Participanții vor avea ocazia să exploreze elementele de bază ale capoeirei, o artă marțială care îmbină sportul, dansul și tradiția culturală.

Organizat ca eveniment de pregătire pentru Fiți cu-minți Creative Fest 2026, workshopul creează contextul perfect pentru comunitate, creativitate și socializare, oferind o experiență accesibilă atât adulților, cât și copiilor.

Evenimentul este ideal pentru cei care caută activități pentru familie, experiențe de weekend diferite sau oportunități de a face mișcare într-un cadru relaxat și prietenos. Fie că vii cu familia, cu prietenii sau individual, workshopul promite energie, bună dispoziție și o incursiune autentică în universul capoeirei.

Pe lângă partea practică, participanții vor descoperi și instrumentele muzicale tradiționale din capoeira, precum și rolul muzicii în această artă marțială, transformând experiența într-o adevărată călătorie culturală.

Accesul este gratuit, iar organizatorii pregătesc și alte surprize pentru participanți.

Fiți cu-minți Creative Fest 2026 promite o nouă ediție dedicată creativității, comunității și experiențelor memorabile, iar acest workshop de capoeira este doar începutul. Mai multe detalii despre festival pot fi găsite aici: https://fb.me/e/eCA95eyCA.

Capoeira Day

nJoy Club, Șoseaua Mihai Bravu 223

16 mai 2026, orele 11.30-18.45

Rezervă-ți locul și vino pe 16 mai să descoperi energia capoeirei și atmosfera vibrantă a culturii braziliene!

 

1...678...547Pagina 7 din 547