În luna mai 2025, membrii Consiliului de Administrație al TAROM au beneficiat de o dublare a indemnizației. Inițial remunerați cu 12.500 lei brut/lună, aceștia au ajuns să încaseze 24.148 lei, o creștere semnificativă aprobată de Ministerul Transporturilor, ROMATSA și CN Aeroporturi București.
Decizia a fost justificată prin profitul înregistrat de TAROM în 2024, considerat o „performanță record” de către autorități. Însă, este acest „profit record” chiar o realizare demnă de un asemenea bonus pentru membrii CA-ului? Și ce se află cu adevărat în spatele acestei performanțe, aparent miraculoase? În acest articol, vom analiza mai îndeaproape circumstanțele acestei dublări de indemnizații și mecanismele din spatele acestei decizii controversate.
Pentru a înțelege de ce TAROM a raportat un profit în 2024, trebuie să aruncăm o privire mai atentă asupra cifrelor. Conform autorităților, performanța companiei a fost posibilă datorită unor vânzări de active strategice: 4 aeronave și un slot valoros pe ruta București – Londra. Este important de subliniat faptul că acest profit nu a fost generat dintr-o creștere organică a veniturilor sau dintr-o îmbunătățire reală a activității operaționale, ci din lichidarea unor active valoroase.
Vânzarea aeronavelor și a unui slot important pe aeroportul din Londra a adus un profit temporar, însă acest „profit” nu reflectă o performanță sustenabilă a companiei, ci mai degrabă o soluție pe termen scurt pentru a acoperi pierderile acumulate în anii anteriori. Astfel, întrebarea legitimă care se pune este: este corect ca membrii Consiliului de Administrație să beneficieze de o majorare a salariilor din cauza unui „profit” obținut prin lichidarea activelor, și nu dintr-o îmbunătățire semnificativă a activității operaționale?
Un bonus singular ar fi fost justificat în acest caz, însă dublarea indemnizației lunare pentru membrii CA pare un abuz, având în vedere că TAROM nu a reușit să obțină un profit real și sustenabil. Este clar că există o problemă sistemică în modul în care sunt recompensate persoanele care conduc companii de stat, mai ales în cazul unui operator strategic de transport precum TAROM.
Dar ce stă în spatele acestei decizii controversate? Numirile politice și sinecurile par să fie un fenomen sistemic în industria aviației din România. Conform unei analize recente realizate de Asociația Companiilor Aeriene Românești Carpathia, doar 17% dintre membrii CA-urilor din aviație au pregătire relevantă în domeniu. În schimb, peste 40% dintre aceștia au legături directe cu partidele politice, iar unii dintre ei ocupă simultan mai multe funcții în diverse consilii de administrație. Aceste constatari sunt extrem de îngrijorătoare, întrucât sugerează că, în multe cazuri, numirile nu se fac pe baza competenței profesionale, ci pe baza aprobărilor politice.
Pentru a înțelege gravitatea acestei situații, iată câteva exemple de membri ai CA-urilor din aviație care beneficiază de indemnizații mult mai mici decât cele acordate celor de la TAROM:
-
La Timișoara, pe locul 4 ca trafic național în 2024, un membru al Consiliului de Administrație încasează doar 2.500 de euro net pe lună.
-
La Constanța, aeroportul de pe locul 12, indemnizația unui membru CA este mai mare, de 2.800 de euro net/lună, în ciuda faptului că aeroportul Constanța nu a avut nici pe departe aceeași performanță ca și Timișoara sau alte aeroporturi majore din România.
În această comparație, indemnizația de 24.148 de lei (aproape 5.000 de euro) pe lună pentru membrii Consiliului de Administrație al TAROM pare exagerată, având în vedere că alte aeroporturi din țară au performanțe semnificativ mai bune, iar remunerațiile pentru membrii consiliilor de administrație nu reflectă în mod corect activitatea lor și contribuția reală la succesul companiei.
Un alt exemplu semnificativ care subliniază abuzul în numirile din companiile de stat din domeniul aviației este cazul Aeroportului Craiova. Manda Maria Sorin, cumnatul primarului Craiovei, Olguta Vasilescu, este numit director al Aeroportului Craiova. Acesta încasează 20.000 de lei lunar și, deși nu are experiență în domeniul aviației, a fost numit în această funcție. Cum a ajuns Manda Maria Sorin să ocupe această funcție? Care este justificarea numirii sale și de ce nu există transparență în procesul de selecție? Aceste întrebări rămân fără răspuns, iar exemplele ca acesta pun în evidență politizarea sistemului de aviație din România.
Este evident că industria aviației românești se confruntă cu probleme majore de transparență și impostură profesională. Sistemul de numiri politice și sinecuri a dus la o blocație instituțională, iar companiile de stat din aviație, cum ar fi TAROM, se confruntă cu performe modeste în ciuda resurselor și potențialului lor. Reformele reale trebuie să se concentreze pe introducerea unor criterii stricte de selecție profesională pentru membrii consiliilor de administrație și eliminarea influenței politice din procesele de decizie.
Pentru a restabili încrederea în companiile de stat din domeniul aviației, este necesar ca nominalizările să fie bazate pe competente și expertiză, nu pe legături politice. Adevăratele reforme nu se vor realiza doar în conferințe de presă, ci prin acțiuni ferme și transparente care să elimine sinecurile și să permită profesioniștilor reali să conducă aceste entități strategice.
Ceea ce observăm la TAROM și în întreaga industria aviației românești este o problemă sistemică de management defectuos, abuz de putere și nume politice plasate în funcții cheie. Creșterea indemnizațiilor și premiile acordate unor persoane care nu au reușit să dezvolte activitatea operațională sustenabilă a companiei, dar care au „reînnoit” activele companiei, nu este o performanță reală, ci mai degrabă o manevra financiară. În acest context, este clar că pentru a exista o industria aviației românești puternică și profesionistă, reformele structurale și eliminarea politizării sunt absolut necesare.
