Premierul României și liderul Partidului Național Liberal, Ilie Bolojan, a anunțat declanșarea unei analize aprofundate asupra modului în care sunt utilizate fondurile publice alocate programelor de stimulare a ocupării forței de muncă.

Declarația vine în urma identificării unor posibile abuzuri în sistemul de subvenții acordate angajatorilor, care ar fi permis accesarea repetată a fondurilor fără o integrare reală a beneficiarilor pe piața muncii.

Potrivit premierului, o economie sănătoasă presupune reguli corecte și responsabilitate în cheltuirea banilor publici, iar analiza programelor guvernamentale a scos la iveală rezultate slabe și mecanisme care pot genera fraude.

Programul analizat este unul dintre principalele instrumente prin care statul încearcă să sprijine integrarea pe piața muncii a persoanelor considerate vulnerabile. Prin această schemă de sprijin, angajatorii pot primi 2.250 de lei pe lună pentru fiecare persoană angajată, timp de 12 luni, dacă aceasta face parte dintr-o categorie cu dificultăți de integrare profesională.

Programul vizează în special:

• șomeri care nu au un loc de muncă de peste șase luni;

• persoane cu vârsta peste 45 de ani;

• părinți care își cresc singuri copiii;

• persoane cu risc ridicat de excluziune socială.

În schimbul acestei subvenții, angajatorii au obligația să mențină contractul de muncă al persoanei angajate cel puțin 18 luni.

Datele analizate de guvern arată că, în anul 2025, programul a susținut angajarea a peste 13.200 de persoane. La prima vedere, rezultatul pare pozitiv, însă analiza distribuției angajărilor a ridicat semne de întrebare. Potrivit premierului Ilie Bolojan, mai mult de jumătate dintre aceste angajări au fost realizate în firme de pază.

Concret:

• 6.816 persoane au fost angajate în companii din domeniul serviciilor de securitate și pază.

Acest lucru ridică întrebări cu privire la eficiența programului, deoarece scopul său inițial era stimularea angajărilor în sectoare productive ale economiei.

„În loc să vedem angajări consistente în industrie, construcții sau alte domenii productive, majoritatea au fost în firme de pază”, a subliniat premierul.

Un alt aspect care a atras atenția autorităților este concentrarea geografică a acestor angajări.

Datele arată că majoritatea contractelor subvenționate s-au realizat în câteva zone ale țării:

• București și zona metropolitană

• județul Gorj

• județul Galați

Această distribuție neuniformă sugerează existența unor rețele sau practici repetate în anumite zone, care ar putea exploata lacunele legislative ale programului. Una dintre cele mai grave probleme identificate de guvern este posibilitatea ca programul să fie folosit printr-un mecanism repetitiv de tip „suveică”. Potrivit premierului Ilie Bolojan, în unele situații aceleași persoane ar fi fost angajate succesiv la mai multe firme, fiecare companie beneficiind de subvenția acordată de stat.

Schema ar funcționa astfel:

1. O persoană este angajată de o companie care primește subvenția lunară de la stat.

2. După o perioadă, contractul de muncă încetează – de regulă prin demisie.

3. Persoana respectivă este angajată de o altă companie.

4. Noua firmă solicită din nou subvenția pentru aceeași persoană.

Prin acest mecanism, aceleași persoane pot genera subvenții repetate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, fără ca acestea să fie integrate stabil pe piața muncii.

„Se creează astfel un circuit artificial prin care aceleași persoane sunt angajate succesiv la diferite societăți, iar companiile accesează repetat subvenții de la stat”, a explicat premierul.

Ilie Bolojan a subliniat că aceste situații au fost posibile din cauza unor neclarități în legislație și a lipsei unui control eficient din partea instituțiilor responsabile. Potrivit acestuia, autoritățile care ar fi trebuit să monitorizeze modul de utilizare a subvențiilor nu au intervenit la timp pentru a preveni astfel de practici.

„Neclaritățile din lege au permis astfel de mecanisme, iar cei care trebuiau să le observe nu și-au făcut datoria”, a declarat premierul.

În urma acestor constatări, premierul Ilie Bolojan a anunțat că a dispus analizarea urgentă a programului și identificarea unor soluții pentru corectarea problemelor. În cadrul ultimei ședințe de guvern, executivul a solicitat Ministerul Muncii să propună măsuri concrete pentru eliminarea abuzurilor.

Acestea ar putea include:

• modificarea legislației privind acordarea subvențiilor;

• introducerea unor sisteme mai stricte de verificare a angajatorilor;

• monitorizarea pe termen lung a beneficiarilor programului;

• sancțiuni pentru companiile care folosesc mecanisme frauduloase.

Deși sumele implicate nu sunt extrem de mari la nivelul bugetului de stat, premierul consideră că problema este una de principiu. Costul anual al acestei scheme se ridică la zeci de milioane de lei, bani proveniți din bugetul asigurărilor pentru șomaj.

„Impactul bugetar poate părea relativ mic la scara întregului buget, dar miza este mult mai mare”, a afirmat Ilie Bolojan.

Potrivit acestuia, problema centrală nu este doar suma cheltuită, ci modul în care sunt gestionate fondurile publice și încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Premierul a subliniat că scopul programelor de ocupare a forței de muncă trebuie să fie sprijinirea economiei reale și crearea de locuri de muncă stabile.

Guvernul dorește ca subvențiile să ajungă la companii care:

• creează locuri de muncă reale;

• oferă contracte de muncă pe termen lung;

• contribuie la dezvoltarea economică.

„Trebuie să susținem companiile care creează valoare și locuri de muncă stabile, nu mecanisme artificiale de colectare a banilor de la stat”, a declarat premierul.

Declarațiile premierului Ilie Bolojan se înscriu într-un demers mai amplu al guvernului de reformare a politicilor publice. Executivul analizează în prezent mai multe programe finanțate din bugetul statului pentru a evalua eficiența acestora.

Obiectivul declarat al guvernului este:

• eliminarea risipei de bani publici;

• creșterea transparenței în utilizarea fondurilor;

• orientarea politicilor economice către rezultate concrete.

Cazul subvențiilor pentru angajări scoate în evidență vulnerabilitățile sistemului de sprijin pentru piața muncii din România. Analiza anunțată de premierul Ilie Bolojan ar putea duce la modificări legislative și la o regândire a programelor de ocupare a forței de muncă, astfel încât fondurile publice să fie utilizate mai eficient. În contextul provocărilor economice actuale, guvernul încearcă să transmită un mesaj clar: banii publici trebuie cheltuiți responsabil, iar mecanismele care permit abuzuri nu vor mai fi tolerate.

Un nou scandal privind sinecurile din instituțiile publice din România a izbucnit după ce mai mulți membri ai Consiliului de Administrație al Autoritatea Aeronautica Civila Romana au decis să dea în judecată instituția pentru a obține bonusuri de performanță de aproximativ 1 milion de lei.

Potrivit documentelor depuse în instanță, șase dintre cei șapte membri ai Consiliului de Administrație solicită plata unei componente variabile de aproximativ 162.000 de lei pentru fiecare persoană, sumă aferentă performanței instituției în anul 2023.

Cazul a stârnit controverse majore deoarece printre reclamanți se află persoane cu legături politice importante, inclusiv fratele vicepremierului Marian Neacsu, un apropiat al liderului PSD Sorin Grindeanu și un fost colaborator apropiat al liberalului Lucian Bode.

Acțiunea în instanță a fost depusă în noiembrie 2025 la Judecătoria Sectorului 1 din București.

Cei șase reclamanți cer ca instanța să oblige:

• Autoritatea Aeronautică Civilă Română

• Ministerul Transporturilor si Infrastructurii

• AMEPIP

să aprobe plata componentei variabile aferente anului 2023.

În total, suma revendicată depășește 970.000 de lei, la care se adaugă penalități de întârziere și actualizarea cu rata inflației. Fiecare membru al Consiliului de Administrație solicită 161.957,84 lei, reprezentând bonusul anual de performanță prevăzut în contractele de mandat. Procesul nu are încă stabilit primul termen de judecată.

Membrii Consiliului de Administrație ai Autorității Aeronautice Civile beneficiază de două tipuri de remunerație:

1. Indemnizația fixă lunară – aproximativ 15.168 de lei brut

2. Componenta variabilă anuală, acordată dacă instituția îndeplinește indicatorii de performanță.

Acești indicatori sunt stabiliți la începutul fiecărui an și includ criterii financiare și nefinanciare legate de activitatea instituției.

Conform raportului de audit intern consultat în cadrul investigației jurnalistice, gradul de îndeplinire al indicatorilor pentru anul 2023 a fost:

• 88,98% pentru membrii executivi

• 88,09% pentru membrii neexecutivi

Prin urmare, ținta de 100% necesară pentru acordarea integrală a bonusului nu a fost atinsă. Totuși, reclamanții susțin că nerealizarea completă a obiectivelor nu le poate fi imputată și că instituțiile responsabile ar trebui să aprobe plata bonusurilor.

Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) este o regie autonomă de interes public național care funcționează în subordinea Ministerului Transporturilor.

Instituția are un rol esențial în sistemul aviatic românesc, fiind responsabilă pentru:

• reglementarea transportului aerian civil

• certificarea operatorilor aerieni

• supravegherea siguranței zborurilor

• autorizarea infrastructurii aeroportuare

• managementul siguranței în traficul aerian.

Din acest motiv, numirile în conducerea instituției sunt considerate sensibile, iar criticii sistemului susțin că acestea ar trebui realizate strict pe criterii profesionale.

Unul dintre reclamanți este Bogdan Stelian Mîndrescu, fost director general al Compania Nationala Aeroporturi Bucuresti. Acesta a condus compania între 2017 și 2018, în perioada guvernării conduse de Sorin Grindeanu. Mandatul său s-a încheiat după ce Corpul de Control al premierului a identificat mai multe nereguli administrative. De-a lungul timpului, Mîndrescu a ocupat diverse funcții publice pe filieră PSD.

Alexandru Anghel a ocupat anterior funcții de conducere în sectorul aeroportuar, inclusiv la Aeroportul Internațional Brașov–Ghimbav. Acesta a fost însă demis din funcția de director în 2023, după ce Consiliul de Administrație al aeroportului a invocat probleme legate de transparență și gestionarea unor decizii administrative.

Avocat de profesie, George Bogdan Ilea este considerat în mediul politic drept un apropiat al fostului lider liberal Lucian Bode.

De-a lungul carierei, Ilea a ocupat mai multe poziții în instituții publice, inclusiv:

• secretar de stat în Ministerul Justiției

• membru în consiliile de administrație ale ROMATSA, TAROM și CFR.

Eduard Mike a ocupat funcții de consilier și director de cabinet pentru mai mulți miniștri. De asemenea, el a fost membru în numeroase consilii de administrație ale unor instituții și companii de stat, printre care:

• Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere

• Institutul Național de Cercetare în Informatică

• Fondul Român de Contragarantare.

Și soția sa a deținut o poziție într-un consiliu de administrație, la Imprimeria Națională.

Mihai Neacșu este fratele vicepremierului Marian Neacșu, unul dintre liderii PSD. Potrivit informațiilor publice, experiența profesională a acestuia înainte de numirea în CA-ul Autorității Aeronautice Civile era legată în principal de o firmă de familie din domeniul agriculturii. La momentul numirii, presa a remarcat lipsa unei experiențe relevante în domeniul aeronautic.

Lucian Taropa este cunoscut drept un apropiat al liderului PSD Sorin Grindeanu. Cei doi se cunosc din perioada liceului și au fost surprinși în mai multe ocazii publice împreună, inclusiv în vacanțe în străinătate. Potrivit unor declarații de avere mai vechi, Taropa i-a acordat lui Grindeanu un împrumut personal de aproximativ 20.000 de euro.

Întrebată despre situația bonusurilor solicitate, Autoritatea Aeronautică Civilă Română a transmis un răspuns oficial în care afirmă că solicitările jurnaliștilor nu vizează informații de interes public.

Instituția a precizat că:

„Informațiile solicitate privesc aspecte strict individuale, care nu fac parte din activitatea generală a instituției și nu pot fi comunicate în temeiul legii.”

Această poziție a fost criticată de experți în transparență administrativă, care consideră că remunerarea conducerii unei instituții publice ar trebui să fie o informație publică.

Cazul readuce în discuție problema numirilor politice în consiliile de administrație ale companiilor și instituțiilor publice. Criticii acestui sistem susțin că astfel de poziții sunt adesea acordate pe criterii politice, fără legătură directă cu competența profesională. În multe cazuri, aceste funcții sunt bine remunerate și presupun responsabilități limitate comparativ cu salariile oferite.

În ultimii ani, autoritățile române au încercat să reformeze sistemul de numire a conducerii companiilor de stat prin introducerea unor mecanisme de evaluare și monitorizare. Rolul AMEPIP este tocmai acela de a evalua performanța conducerii întreprinderilor publice și de a verifica respectarea indicatorilor de performanță. Totuși, cazuri precum cel al Autorității Aeronautice Civile arată că sistemul continuă să genereze controverse și litigii.

Procesul intentat de membrii Consiliului de Administrație al Autorității Aeronautice Civile Române pentru bonusuri de performanță de aproape 1 milion de lei ridică semne de întrebare privind modul în care sunt acordate și evaluate recompensele financiare în instituțiile publice.

Pe de o parte, reclamanții susțin că neatingerea integrală a indicatorilor nu le poate fi imputată. Pe de altă parte, criticii consideră că solicitarea bonusurilor în condițiile în care obiectivele nu au fost îndeplinite complet reprezintă un exemplu al problemelor structurale din sistemul de guvernanță al companiilor și instituțiilor de stat.

Decizia finală va aparține instanței, însă cazul a readus în prim-plan dezbaterea despre sinecurile politice, transparența instituțiilor publice și responsabilitatea managerială în sectorul de stat din România.

Sursă: G4Media

Lansarea programului european de apărare SAFE – Security Action for Europe, un mecanism financiar de 150 de miliarde de euro destinat consolidării industriei militare europene, a generat rapid interes în rândul companiilor din domeniul tehnologic și industrial. România urmează să beneficieze de aproximativ 16,6 miliarde de euro prin acest program până în anul 2030.

În acest context, o companie relativ necunoscută din orașul Rasnov a atras atenția printr-o schimbare spectaculoasă a profilului de activitate. Firma IntellDrones, înființată în 2024 și fără activitate industrială declarată sau angajați în primul an de funcționare, și-a modificat obiectul principal de activitate pentru a include fabricarea de aeronave și nave spațiale militare, mai exact drone militare.

Schimbarea a avut loc la doar o lună după intrarea în vigoare a programului SAFE, ridicând numeroase întrebări privind capacitatea reală a companiei de a activa într-un sector atât de complex precum industria de apărare. Programul SAFE reprezintă una dintre cele mai ambițioase inițiative ale Uniunii Europene în domeniul securității.

Adoptat în 2025, mecanismul are rolul de a stimula investițiile în:

• producția de armament;

• dezvoltarea tehnologiilor militare;

• modernizarea capacităților industriale din domeniul apărării;

• cooperarea între statele membre ale Uniunii Europene.

Finanțarea este realizată prin împrumuturi pe termen lung acordate statelor membre, în condiții avantajoase, pentru proiecte strategice din sectorul apărării. Pentru România, suma totală disponibilă prin acest instrument este de aproximativ 16,6 miliarde de euro. Ministrul Apărării, Radu Miruta, declara la începutul anului 2026 că programul SAFE ar putea permite dezvoltarea unor noi lanțuri industriale în domeniul militar, inclusiv prin implicarea unor companii private care nu activează încă în sectorul apărării.

În acest context apare compania IntellDrones. Firma a fost înființată în februarie 2024 în Râșnov, județul Brașov. Potrivit datelor publice, în primul an de activitate compania a raportat:

• zero angajați

• zero cifră de afaceri

• datorii de aproximativ 19.000 de lei

Inițial, obiectul principal de activitate era legat de producția de aeronave civile. În iulie 2025, la aproximativ o lună după lansarea programului SAFE, compania își modifică obiectul principal de activitate în fabricarea de aeronave și nave spațiale militare. Această modificare indică intenția oficială a firmei de a intra în industria de apărare, mai exact în domeniul producției de drone militare. Potrivit declarațiilor făcute de conducerea companiei, activitatea reală a IntellDrones este în prezent mult mai modestă.

Firma se ocupă în principal de:

• importul de drone agricole din China;

• servicii de stropire a terenurilor agricole;

• închirierea de drone pentru activități agricole;

• aplicarea de fertilizatori sau pesticide.

Într-o discuție cu un potențial client, administratoarea companiei a afirmat că producția de drone militare ar putea începe „în câteva luni”.

În prezent însă compania nu dispune de:

• personal tehnic specializat;

• infrastructură industrială;

• puncte de lucru pentru producție.

Compania este deținută și administrată de Ioana Hermina Paius.

La momentul înființării, structura acționariatului includea mai multe persoane:

• Ioana Păiuș – 30%

• Nicolae Păiuș – 20%

• Ion Dorobanțu – 30%

• Claudiu Dorobanțu – 20%

Ulterior, structura acționariatului s-a modificat.

În prezent, compania este controlată de:

• Ioana Păiuș – 51%

• Andreea Codruța Nicoară – 49%

Aceasta din urmă este fiica lui Codruț Nicoară, proprietarul unei firme de construcții implicate în mai multe proiecte din județul Brașov.

Înainte de înființarea IntellDrones, Ioana Păiuș a administrat alte afaceri locale, printre care:

• un restaurant fast-food în Râșnov;

• o companie de producție de șuruburi.

Nu există informații publice care să indice experiență anterioară în industria aerospațială sau în domeniul tehnicii militare. Totuși, începând cu anul 2020, aceasta a urmat mai multe programe de studii în domeniul securității și relațiilor internaționale.

Printre acestea se numără cursuri la:

• Academia Nationala de Informatii

• Universitatea Babes Bolyai

• SNSPA

De asemenea, a obținut numeroase certificate în domenii precum cybersecurity, analiză de date sau securitate nucleară. În ultimii ani, Ioana Păiuș a participat la mai multe conferințe și forumuri dedicate securității internaționale. Printre acestea se numără și Warsaw Security Forum, un eveniment important care reunește anual oficiali NATO, miniștri ai apărării și experți din domeniul securității. Participarea la astfel de evenimente se face de regulă pe bază de invitație. Păiuș a precizat că prezența sa la aceste întâlniri a avut loc în calitate profesională sau academică, fără statut oficial.

Administratoarea IntellDrones a avut și o activitate politică locală. În trecut, Ioana Păiuș a fost membră a Partidul National Liberal și a ocupat mai multe funcții în organizația locală din Râșnov. Ulterior, ea a candidat la alegerile europarlamentare din 2024 pe listele unui partid minor. De asemenea, numele său apare frecvent alături de Sorin Dobircianu, un fost ofițer al serviciilor de informații condamnat în trecut pentru trafic de influență.

Dobîrcianu s-a prezentat în spațiul public drept expert în securitate și apărare, însă activitatea sa a generat controverse, mai ales după întâlniri în Rusia cu persoane apropiate de cercurile de influență ale Kremlinului. Potrivit explicațiilor oferite de Ministerul Apararii Nationale, programul SAFE nu presupune un apel public de proiecte pentru companii.

În schimb, statul român va identifica direct operatorii economici considerați strategici și îi va integra în proiectele industriale. Selecția firmelor va fi realizată printr-un mecanism intern, aprobat de guvern și de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. Lista companiilor implicate nu este publică, deoarece industria de apărare este considerată un domeniu strategic. În România, producția de tehnică militară este reglementată de legea privind industria națională de apărare.

Pentru a produce armament sau echipamente militare, o companie trebuie să demonstreze:

• capacitate industrială reală;

• personal tehnic calificat;

• proceduri de securitate;

• lanț de aprovizionare verificabil;

• autorizare oficială din partea statului.

Operatorii trebuie, de asemenea, să fie înscriși într-un registru special al industriei de apărare, care este clasificat. Experții în securitate spun că nivelul ridicat de secretizare din industria de apărare are rădăcini istorice. În România, multe informații despre companiile autorizate să producă armament sunt clasificate. Specialiștii atrag însă atenția că un exces de secretizare poate limita dezvoltarea economică și competiția în acest sector.

În alte state europene există registre publice sau mecanisme de transparență mai largi, combinate cu sisteme stricte de protecție a informațiilor sensibile.

Articol integral pe PRESSONE 

O investigație jurnalistică realizată de mai multe redacții independente a scos la lumină o tranzacție imobiliară importantă realizată de părinții primarului Sectorului 3 din București, Robert Negoita.

Potrivit documentelor analizate de jurnaliști, pensionarii Ilie și Lidia Negoiță au achiziționat două proprietăți în orașul italian Civitavecchia, aflat pe litoralul Mării Tireniene, la aproximativ o oră de Roma.

Cele două achiziții – o vilă de aproape 1.000 de metri pătrați și un restaurant situat chiar pe plajă – au costat în total aproximativ 2,8 milioane de euro, conform contractelor de vânzare-cumpărare consultate de jurnaliști. Investiția a fost realizată în două etape, în iunie 2024 și ianuarie 2025, iar detaliile tranzacției au atras atenția opiniei publice din cauza valorii ridicate a proprietăților și a istoricului de afaceri al familiei.

Prima proprietate achiziționată de familia Negoiță este o vilă cunoscută local sub numele de Villa sul Tirreno sau Villa Riccucci, o construcție spectaculoasă aflată aproape de malul mării. Clădirea a fost proiectată de arhitectul italian Alfiero Antonini, cunoscut pentru stilul său modernist inspirat de arhitectura organică, cu linii curbe și elemente arhitecturale fluide.

Imobilul are caracteristici impresionante:

• 938 de metri pătrați suprafață construită

• 23 de încăperi

• subsol, parter și etaj

• grădină spațioasă

• piscină

• garaj de aproximativ 100 de metri pătrați

Vila a fost cumpărată în iunie 2024 de Lidia Negoiță, mama primarului, pentru suma de 1.886.000 de euro, plătită prin transfer bancar. Potrivit actelor oficiale depuse la autoritățile italiene, aceasta a declarat că imobilul va reprezenta reședința sa principală, ceea ce îi permite să beneficieze de o reducere fiscală de aproximativ 487.000 de euro. La câteva luni după achiziția vilei, familia a cumpărat și un restaurant celebru din oraș.

În ianuarie 2025, Ilie Negoiță, tatăl primarului, a achiziționat restaurantul Ideale, situat chiar pe malul mării, la mică distanță de vilă. Prețul tranzacției a fost de 950.000 de euro. Restaurantul a fost o destinație populară în Civitavecchia timp de mai multe decenii și avea o capacitate de aproximativ 300 de locuri.

Clădirea include:

• spațiu interior la subsol

• terasă la nivel superior cu vedere directă la mare

• zone dedicate evenimentelor și meselor festive

Localul fusese însă închis cu aproximativ patru ani înainte de achiziție. Locuitorii orașului spun că restaurantul este un loc simbolic pentru comunitate.

„A fost una dintre cele mai apreciate destinații pentru fructe de mare. Aproape toți cei din oraș au mâncat aici cel puțin o dată”, spune o localnică din zonă.

În urma celor două tranzacții, familia Negoiță a ajuns să dețină în Civitavecchia proprietăți cu o suprafață totală de peste 3.500 de metri pătrați. Potrivit jurnaliștilor care au vizitat zona, vila se află în prezent în renovare, iar numele „Lidia N.” apare pe cutia poștală. Restaurantul, în schimb, nu a fost încă redeschis. Vecinii spun că nu i-au întâlnit personal pe noii proprietari, dar au observat ocazional mașini cu geamuri fumurii intrând în curtea vilei.

Potrivit unor oficiali locali, primarul orașului Civitavecchia, Marco Piendibene, s-ar fi întâlnit de cel puțin două ori în 2024 cu primarul Sectorului 3 din București, Robert Negoiță. Un consilier local italian a declarat că reprezentanți ai administrației din Civitavecchia au fost invitați în România pentru a vizita mai multe proiecte urbane. Printre acestea s-a numărat și un proiect de parc acvatic din zona Pantelimon. Oficialul italian spune că a aflat despre investițiile imobiliare ale familiei Negoiță abia ulterior vizitei în România.

„Erau clădiri abandonate de ani de zile. Dacă cineva vine să le renoveze, poate fi un lucru benefic pentru oraș”, a declarat acesta.

Lidia și Ilie Negoiță au fost implicați de-a lungul anilor în numeroase afaceri. Potrivit datelor analizate de jurnaliști, cei doi au fost asociați direct în 16 companii. Activitatea acestora poate fi împărțită în două perioade:

1. Anii 1990 – începutul anilor 2000

Companii din domenii precum:

• comerț cu covoare și mochetă

• materiale de construcții

• transport auto

Majoritatea acestor firme au fost ulterior radiate sau au intrat în faliment.

2. După anii 2000

Familia a intrat în afaceri din domeniul:

• imobiliar

• hotelier

• dezvoltare urbană

Aceste activități sunt legate de grupul de firme RIN, controlat de fiii lor. O parte dintre companiile în care au fost implicați părinții primarului au apărut în dosare judiciare.

Potrivit informațiilor publice:

• 14 firme au fost menționate într-un dosar investigat de Directia Nationala Anticoruptie

• o parte dintre fapte s-au prescris după 11 ani

• 4 firme sunt judecate într-un dosar de evaziune fiscală la Tribunalul București

Procesul se află în continuare în prima instanță.

Analiza datelor financiare din ultimii 15 ani arată că firmele în care au fost implicați Lidia și Ilie Negoiță au generat profituri cumulate de aproximativ 23,7 milioane de euro. Cea mai profitabilă companie este RIN Grand Estate, care a raportat aproape 10 milioane de euro profit în 2024. În același timp, firmele active ale familiei au datorii totale de aproximativ 36,5 milioane de euro. Primarul Sectorului 3 nu a răspuns solicitărilor jurnaliștilor.

În schimb, fratele său, Ionut Negoita, a confirmat tranzacțiile. El a declarat că familia deține participații în companii profitabile și că investițiile sunt realizate din veniturile acestor afaceri.

„Eu și părinții mei suntem acționari în firme cu profituri de zeci de milioane”, a spus acesta.

Articol integral pe SNOOP 

O nouă investigație jurnalistică scoate la lumină o investiție imobiliară spectaculoasă realizată de directorul CFR Calatori, Traian Preoteasa.

Potrivit documentelor analizate, acesta ar fi achiziționat un apartament în Dubai în valoare de aproximativ 1 milion de euro, pe care îl închiriază, în timp ce compania pe care o conduce se confruntă cu probleme financiare majore și datorii semnificative.

Achiziția ridică întrebări legate de capacitatea reală de finanțare a unei astfel de investiții, având în vedere veniturile declarate oficial de directorul CFR Călători. Potrivit datelor din declarațiile de avere, Traian Preoteasa a cumpărat în anul 2023 un apartament în Dubai în valoare de 4.397.000 dirhami, echivalentul a aproximativ 1.022.000 de euro.

Proprietatea ar fi fost achiziționată printr-un credit care trebuie rambursat într-o perioadă de șapte ani. Conform calculelor financiare, fără dobândă, rata lunară ar depăși 13.300 de euro. În cazul aplicării unei dobânzi de aproximativ 5%, suma totală de rambursat ar ajunge la peste 1,17 milioane de euro, ceea ce ar ridica rata lunară la aproximativ 14.000 de euro. Investiția ar fi fost realizată cu scopul de a genera venituri din chirii, apartamentul fiind închiriat pe piața imobiliară din Emiratele Arabe Unite.

Analiza veniturilor declarate de directorul CFR Călători ridică însă semne de întrebare privind capacitatea de plată a creditului. Conform declarației de avere pentru anul 2025, veniturile realizate în 2024 de Traian Preoteasa au fost:

• salariu de director la CFR Călători: aproximativ 289.000 lei anual

• indemnizație din Consiliul de Administrație al Metrorex: aproximativ 37.500 lei

• venituri din chirii: aproximativ 32.000 lei

• dobânzi bancare: aproximativ 61.600 lei

În plus, apartamentul din Dubai ar genera venituri din chirii de aproximativ 120.000 dirhami anual, adică în jur de 27.900 euro. Calculat lunar, venitul total al directorului CFR ar fi de aproximativ 9.800 euro. În același timp, rata estimată pentru apartamentul din Dubai ar depăși 14.000 euro pe lună, ceea ce înseamnă că ratele ar fi cu aproximativ 4.000 de euro mai mari decât veniturile declarate.

Această diferență ridică întrebări privind modul în care este acoperită diferența financiară. Pe lângă creditul pentru apartamentul din Dubai, declarația de avere arată că Traian Preoteasa are și alte datorii.

Printre acestea se numără:

• credit la ING – aproximativ 60.000 lei

• credit la UniCredit – aproximativ 200.000 lei

• împrumuturi de la persoane private – aproximativ 230.000 lei

Dacă sunt incluse și aceste obligații financiare, totalul datoriilor ajunge la aproximativ 1,12 milioane de euro. Chiar și fără a lua în calcul cheltuielile personale curente, diferența dintre veniturile declarate și obligațiile financiare rămâne semnificativă. Un alt element discutat în spațiul public este cariera profesională a lui Traian Preoteasa. Potrivit datelor disponibile, acesta a lucrat aproape exclusiv în instituții și companii de stat, în special în sectorul transporturilor.

Din 2023, el ocupă funcția de director general al CFR Călători, mandatul fiind stabilit pentru o perioadă de patru ani, până în 2027. În paralel, compania feroviară se confruntă cu probleme financiare majore. Situația financiară a CFR Călători este una dificilă.

Potrivit datelor oficiale, compania are datorii totale de aproximativ 1,2 miliarde de lei, iar sistemul feroviar românesc se confruntă cu numeroase probleme:

• infrastructură învechită

• întârzieri frecvente ale trenurilor

• lipsa investițiilor majore

• deficit de material rulant modern

În acest context, investițiile personale de milioane de euro ale conducerii companiei ridică semne de întrebare în spațiul public. Investiția din Dubai nu este prima achiziție imobiliară importantă realizată de directorul CFR Călători. Potrivit informațiilor apărute anterior în presă, Traian Preoteasa ar fi cumpărat în anul 2020 un penthouse evaluat la aproximativ 330.000 de euro. La momentul achiziției, veniturile declarate erau mult mai mici decât ratele aferente creditului.

După aproximativ trei ani de plată a ratelor, apartamentul respectiv nu a mai apărut în declarațiile de avere ulterioare. Întrebat despre sursa fondurilor utilizate pentru plata ratelor, directorul CFR Călători nu ar fi oferit explicații detaliate. Achiziția realizată de Traian Preoteasa se înscrie într-un trend global. Dubai a devenit în ultimii ani una dintre cele mai atractive destinații pentru investiții imobiliare de lux.

Potrivit analizelor pieței imobiliare internaționale, peste 10.000 de persoane foarte bogate au investit în proprietăți din Emiratele Arabe Unite.

Printre motivele principale se numără:

• stabilitatea economică

• sistemul fiscal avantajos

• randamente ridicate ale chiriilor

• statutul de hub financiar și turistic global

În mod tradițional, majoritatea acestor investiții sunt realizate de antreprenori sau investitori privați.

În România însă, o parte dintre cumpărătorii de proprietăți de lux în Dubai provin din sectorul public sau din companii de stat.

Cazul directorului CFR Călători ridică mai multe întrebări privind transparența veniturilor și modul în care sunt finanțate investițiile personale de mare valoare.

Printre principalele întrebări rămase fără răspuns se numără:

• cum este acoperită diferența dintre veniturile declarate și ratele creditelor;

• ce surse suplimentare de venit ar putea exista;

• dacă investiția imobiliară este realizată exclusiv din fonduri personale.

Până în prezent, directorul companiei nu a oferit explicații detaliate publice privind aceste aspecte.

Foto: INQUAM PHOTOS / Profimedia Images

Sursă: Newsweek