Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins definitiv recursul formulat de Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Bihor și a confirmat anularea sechestrului instituit asupra bunurilor omului de afaceri Viorel Micula.
Decizia vine în contextul amplului litigiu dintre statul român și frații Ioan și Viorel Micula privind recuperarea ajutorului de stat declarat ilegal de instanțele europene.
Hotărârea reprezintă un moment important în dosarul de recuperare a peste 300 de milioane de euro, sumă pe care România încearcă să o recupereze în urma unei decizii a Tribunalului Uniunii Europene. În timp ce Viorel Micula a obținut o victorie definitivă în privința măsurilor asigurătorii, procesul similar care îl vizează pe Ioan Micula continuă la instanța supremă.
Decizia pronunțată de ÎCCJ menține hotărârea Curții de Apel Oradea, care anulase anterior sechestrul instituit de AJFP Bihor asupra bunurilor lui Viorel Micula.
Fiscul bihorean dispusese, în martie 2025, măsuri asigurătorii pentru suma de 2,03 miliarde de lei, ulterior redusă printr-un „act de îndreptare a erorii materiale” la 1,29 miliarde de lei. Autoritățile fiscale au motivat instituirea sechestrului prin existența unui risc ca debitorii să își ascundă sau să își risipească patrimoniul, afectând astfel recuperarea sumelor datorate statului român.
Instanțele au apreciat însă că măsura a fost nejustificată și nelegală.
Curtea de Apel Oradea a constatat că modificarea cuantumului urmărit nu reprezenta o simplă corectură tehnică, ci o schimbare substanțială a actului administrativ. S-au modificat elemente esențiale precum suma urmărită, data documentului, titlul de creanță și identitatea semnatarului, aspecte ce nu pot fi corectate printr-o simplă procedură de „îndreptare a erorii materiale”.
ÎCCJ a confirmat definitiv aceste concluzii, respingând recursul Fiscului.
Judecătorii au subliniat că măsurile de indisponibilizare sunt excepționale și trebuie justificate prin dovezi clare și actuale privind riscul de sustragere a bunurilor.
În cazul lui Viorel Micula, instanța a arătat că:
-
nu a fost demonstrat un risc real și concret de risipire a patrimoniului;
-
autoritățile nu au justificat urgența instituirii sechestrului;
-
contribuabilul nu a fost audiat înainte de aplicarea măsurii;
-
bunurile indisponibilizate au fost descrise generic, fără identificare clară.
Printre proprietățile menționate în actele fiscale s-au regăsit inclusiv bunuri situate în Stockholm și Padova, fără adrese sau elemente precise de identificare, ceea ce, potrivit instanței, afecta dreptul la apărare al proprietarului.
Curtea de Apel Oradea a reținut că statul are dreptul să recupereze ajutoarele de stat considerate ilegale, dar nu poate institui măsuri asigurătorii în lipsa unor argumente solide.
În paralel, AJFP Bihor a instituit un sechestru similar, în valoare de 1,29 miliarde lei, și asupra bunurilor lui Ioan Micula. Curtea de Apel Oradea a anulat și această măsură, apreciind că Fiscul nu a demonstrat existența unui risc real de sustragere a patrimoniului.
Fiscul a formulat recurs, iar dosarul privind Ioan Micula va fi judecat la Înalta Curte de Casație și Justiție începând cu 3 martie.
Astfel, în timp ce situația lui Viorel Micula este tranșată definitiv în privința sechestrului, cazul fratelui său rămâne deschis.
Conflictul juridic dintre frații Micula și statul român durează de aproape două decenii și este unul dintre cele mai complexe dosare de ajutor de stat din Uniunea Europeană.
În 2013, Tribunalul arbitral al Băncii Mondiale de la Washington a obligat România să plătească despăgubiri de 178 milioane de euro fraților Micula, care susțineau că retragerea facilităților fiscale acordate investitorilor din zone defavorizate le-a produs prejudicii semnificative.
România eliminase aceste facilități în 2005, pentru a se alinia normelor europene privind ajutorul de stat.
Cu dobânzi și penalități, suma totală a ajuns la aproximativ 395 milioane de euro. În 2019, Guvernul României a plătit 912 milioane de lei (circa 190 milioane euro), după blocarea conturilor unor companii de stat.
Ulterior, Comisia Europeană a calificat plata drept ajutor de stat ilegal, iar litigiul a continuat în instanțele europene.
În octombrie 2024, Tribunalul UE a stabilit că România trebuie să recupereze sumele plătite, considerându-le ajutor de stat incompatibil cu dreptul Uniunii.
În urma deciziei europene, ANAF a declanșat proceduri de recuperare a sumelor, inclusiv executări silite împotriva a zece debitori, dintre care opt societăți comerciale controlate de frații Micula:
-
European Food SA
-
European Drinks SA
-
Rieni Drinks SA
-
Multipack SRL
-
Transilvania General Import Export SRL
-
West Leasing SRL
-
Starmill SRL
-
Scandic Distilleries SA
În paralel, grupul de firme European Food & Drinks se află și în atenția procurorilor.
În noiembrie anul trecut, mai multe sedii din Rieni, Ștei și Sudrigiu au fost percheziționate într-o anchetă penală privind presupuse operațiuni de transfer de active.
Anchetatorii susțin că, începând din 2018, ar fi fost mutate active importante – terenuri, clădiri industriale, utilaje – în valoare de aproximativ 163 milioane lei, către alte firme din aceeași sferă de control, reducând astfel șansele statului de a recupera prejudiciul.
Ioan Micula a respins acuzațiile, calificând acțiunile drept politice și susținând că autoritățile au avut acces deplin la documente.
Decizia Înaltei Curți privind Viorel Micula reprezintă un eșec procedural pentru Fisc, dar nu pune capăt litigiului privind recuperarea ajutorului de stat.
Statul român continuă demersurile de executare silită, iar procedurile sunt suspendate până la soluționarea definitivă a acțiunii în anulare a Deciziei Comisiei Europene din 2015, aflată pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene.
În paralel, ancheta penală privind presupusa diminuare a patrimoniului este în desfășurare.
