Un nou scandal zguduie instituțiile publice din România, după apariția unei investigații care îl vizează pe Mirel Idorași, director în cadrul Gărzii Forestiere București. Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, acesta este implicat într-o serie de controverse legate de averea personală, comportamentul față de subordonați și modul de exercitare a funcției publice. Cazul ridică semne de întrebare serioase privind transparența în administrația publică și respectarea legislației privind declarațiile de avere.

Una dintre cele mai importante acuzații se referă la o proprietate imobiliară situată în zona Siliștea Snagovului, o localitate exclusivistă din nordul Capitalei. Potrivit datelor analizate, familia lui Mirel Idorași ar deține un teren de aproximativ 1.000 de metri pătrați, pe care a fost construită o vilă impunătoare, cu o suprafață estimată între 350 și 400 de metri pătrați. Deși proprietatea ar fi fost edificată în ultimii ani, aceasta nu apare în declarația de avere a directorului de la Garda Forestieră. Mai mult, vila nu ar fi nici intabulată oficial, conform datelor de la Oficiul de Cadastru, ceea ce ridică suspiciuni privind statutul juridic al construcției.

Surse din interiorul instituției susțin că imobilul ar fi utilizat de familie în special în weekend, în timp ce domiciliul oficial rămâne în București. În documentele oficiale, terenul apare pe numele părinților lui Mirel Idorași, ceea ce complică și mai mult situația din punct de vedere juridic și fiscal. Un alt element controversat îl reprezintă autoturismul utilizat de Mirel Idorași. Deși în declarația de avere apare doar un autoturism Citroen din 2011, în realitate acesta ar conduce frecvent o Toyota Camry evaluată la aproximativ 36.000 – 40.000 de euro. Vehiculul este înregistrat oficial pe o firmă privată, Alma Total Solutions SRL, în care Idorași nu figurează ca asociat sau administrator. Administratorul firmei a declarat că autoturismul ar fi fost vândut recent, însă în evidențele oficiale acesta apare încă pe numele companiei.

Mai mult, imagini din septembrie 2025 arată mașina parcată în fața sediului Gărzii Forestiere, ceea ce sugerează că utilizarea acesteia de către director datează de mai mult timp decât susțin reprezentanții firmei. Această situație ridică întrebări legate de posibile beneficii nedeclarate sau relații neoficiale între funcționarul public și entitatea privată. Pe lângă suspiciunile legate de avere, investigația scoate la iveală și un comportament considerat abuziv din partea lui Mirel Idorași. Mai multe înregistrări audio și video apărute recent îl surprind pe acesta în situații tensionate, în care ar fi adresat injurii și amenințări colegilor din instituție. Într-unul dintre materiale, directorul apare aruncând documente și echipamente de pe birourile subordonaților, în timp ce într-o altă discuție telefonică afirmă că intenționează să elimine mai mulți angajați din instituție într-un interval de două luni.

Declarațiile surprinse în aceste înregistrări indică o atitudine autoritară și conflictuală, incompatibilă, potrivit unor experți în administrație publică, cu standardele de conduită ale unui funcționar public de rang înalt. Un alt episod controversat vizează perioada în care Mirel Idorași a avut atribuții de conducere temporară în cadrul Gărzii Forestiere. Conform surselor interne, în acea perioadă au existat întârzieri semnificative în plata salariilor angajaților. În paralel, directorul ar fi postat pe grupul intern al instituției imagini cu produse de lux, inclusiv sticle de vin evaluate la peste 700 de lei fiecare. Gestul a fost perceput de angajați ca fiind nepotrivit și provocator, în contextul dificultăților financiare întâmpinate de personal.

Contactat pentru a clarifica aceste aspecte, Mirel Idorași a refuzat să ofere declarații, invocând recomandarea avocatului său. Mai mult, acesta ar fi formulat plângeri și ar fi transmis mesaje considerate intimidante către jurnaliștii care au investigat cazul. Această reacție ridică semne de întrebare privind disponibilitatea oficialului de a colabora cu presa și de a oferi explicații publice într-o situație de interes major. Cazul Mirel Idorași readuce în prim-plan problemele legate de integritate, transparență și responsabilitate în sectorul public. Suspiciunile privind averi nedeclarate, utilizarea unor bunuri de lux prin intermediul unor firme private și comportamentul abuziv în instituții publice afectează încrederea cetățenilor în administrație.

Specialiștii subliniază că astfel de situații ar trebui investigate riguros de instituțiile competente, inclusiv Agenția Națională de Integritate și alte organisme de control, pentru a stabili dacă există încălcări ale legii. Investigația privind activitatea și averea lui Mirel Idorași scoate la iveală o serie de aspecte controversate care necesită clarificări urgente. De la vila nedeclarată și autoturismul de lux până la comportamentul în cadrul instituției, toate aceste elemente conturează un caz complex, cu potențiale implicații legale și administrative.

Într-un context în care transparența și responsabilitatea sunt esențiale pentru buna funcționare a statului, astfel de situații nu pot fi ignorate. Rămâne de văzut dacă autoritățile competente vor demara investigații oficiale și ce concluzii vor fi trase în urma acestora.

Sursă: ReporterIS

Scandalul privind salariile și bonusurile de la Hidroelectrica ia amploare, după ce premierul Ilie Bolojan a acuzat conducerea companiei că a preferat să încaseze bonusuri de performanță de până la 180.000 de euro, în loc să prioritizeze investițiile strategice în sistemul energetic. Datele publice arată că directorii Hidroelectrica beneficiază de venituri foarte ridicate, atât din indemnizații fixe, cât și din bonusuri, dividende și alte beneficii.

În centrul atenției se află Bogdan Badea, directorul general interimar al Hidroelectrica, care a avut în ultimii ani venituri lunare nete de peste 20.000 de euro. Potrivit declarațiilor de avere și datelor analizate din surse publice, acesta a câștigat anual peste 1,3 milioane de lei, ceea ce îl plasează în topul celor mai bine plătiți manageri din companiile de stat din România.

Badea nu este un nume nou în companie. El a ocupat funcția de CEO în perioada 2017–2023, iar ulterior a revenit în conducere ca membru al Directoratului și apoi ca director general interimar. În trecut, acesta a avut și funcții politice, fiind secretar de stat în guvernele conduse de Victor Ponta. Pe lângă salariu, veniturile Hidroelectrica pentru directorii executivi includ și alte beneficii importante: bonusuri de performanță, participare la profit, acțiuni și decontarea unor cheltuieli precum transport, cazare sau servicii juridice.

Una dintre cele mai controversate teme este reprezentată de bonusurile de performanță la Hidroelectrica. Premierul Ilie Bolojan a declarat public că membrii conducerii companiei au încasat bonusuri între 150.000 și 180.000 de euro anual, pe lângă salariile deja consistente. Aceste bonusuri sunt acordate în funcție de îndeplinirea unor indicatori de performanță, însă criticii susțin că ele nu reflectă neapărat investiții reale în infrastructură sau modernizare, ci mai degrabă profituri generate de condițiile favorabile de piață. Reacția lui Bogdan Badea nu a întârziat să apară. Întrebat despre aceste sume, acesta nu a negat existența bonusurilor, afirmând: „Nu lucrăm la ONG”, sugerând că nivelul remunerației este justificat de performanța companiei și de piața competitivă din sectorul energetic.

Structura de conducere a companiei include un Directorat format din cinci membri și un Consiliu de Supraveghere. Potrivit datelor oficiale, fiecare membru al Directoratului primește o indemnizație fixă lunară de aproximativ 7.400 de euro.

La această sumă se adaugă remunerația variabilă, adică bonusurile de performanță, dar și alte beneficii precum:

• participarea la profitul net
• acțiuni sau opțiuni pe acțiuni
• pensii private
• decontarea cheltuielilor de deplasare și protocol
• asigurări și servicii juridice

În paralel, membrii Consiliului de Supraveghere au indemnizații lunare între 2.200 și 2.500 de euro, la care se adaugă bonusuri și alte beneficii.

Un alt nume important este Silviu Răzvan Avram, președintele Consiliului de Supraveghere, considerat apropiat de liderul PSD Sorin Grindeanu. Acesta a avut în 2024 venituri totale de peste 7.600 de euro brut lunar, incluzând indemnizația fixă și bonusurile. Avram este implicat într-un dosar de corupție instrumentat de DNA, însă continuă să ocupe funcția, în ciuda prevederilor contractuale care ar putea impune suspendarea în astfel de situații. De asemenea, el a fost finanțator al PSD și a avut relații financiare directe cu lideri politici, ceea ce a alimentat controversele privind numirile politice în companiile de stat.

Un alt aspect care ridică semne de întrebare este situația foștilor directori ai companiei. Deși nu mai ocupă funcții active, aceștia continuă să primească indemnizații consistente. De exemplu, foștii directori Karoly Borbely și Marian Fetița primesc în continuare aproximativ 7.400 de euro lunar, până la finalul mandatului, chiar dacă au părăsit compania în 2025. Această practică este justificată contractual, dar este intens criticată în spațiul public. Hidroelectrica rămâne una dintre cele mai profitabile companii de stat din România. În 2025, compania a raportat un profit net de 3,3 miliarde de lei, însă în scădere cu aproximativ 20% față de anul precedent.

În 2024, profitul a fost de peste 4 miliarde de lei, iar în 2023 a depășit 6 miliarde de lei. Scăderea recentă este explicată prin condițiile hidrologice mai puțin favorabile, dar și prin schimbările din piața energiei. Premierul Ilie Bolojan a criticat dur conducerea companiei, acuzând lipsa investițiilor în infrastructura energetică. Acesta a subliniat că, în loc să dezvolte sisteme de stocare a energiei, compania a preferat să distribuie profitul sub formă de bonusuri. Potrivit premierului, investițiile în baterii de stocare ar fi putut reduce semnificativ costurile energiei pentru consumatori, contribuind la stabilizarea pieței. Această poziție a deschis o dezbatere amplă privind managementul companiilor de stat, eficiența utilizării fondurilor și echilibrul dintre profit și investiții.

Pe lângă salarii și bonusuri, conducerea Hidroelectrica beneficiază de o serie de avantaje suplimentare, printre care:

• transport la clasa business
• autoturism de serviciu și șofer
• telefon și echipamente IT
• cursuri de perfecționare
• diurne și cheltuieli de protocol

Aceste beneficii completează un pachet salarial considerat de mulți drept excesiv pentru o companie de stat. În contextul acestor controverse, Hidroelectrica se află și pe lista companiilor vizate pentru extinderea listării pe bursă. Autoritățile analizează posibilitatea vânzării unor pachete suplimentare de acțiuni, în încercarea de a crește transparența și eficiența. Totodată, există presiuni din partea instituțiilor europene pentru respectarea principiilor de guvernanță corporativă și reducerea influenței politice în managementul companiilor de stat.

Cazul salariilor și bonusurilor de la Hidroelectrica scoate în evidență o problemă majoră în administrarea companiilor de stat din România: echilibrul dintre performanță, remunerație și responsabilitate publică. În timp ce conducerea companiei invocă performanțele financiare și competiția din sectorul privat, criticii susțin că nivelul ridicat al veniturilor nu este justificat în lipsa unor investiții strategice clare. Dezbaterea rămâne deschisă, iar evoluțiile din perioada următoare vor arăta dacă presiunile politice și publice vor conduce la schimbări reale în modul de funcționare al uneia dintre cele mai importante companii energetice din România.

Sursă: G4Media

Declarațiile premierului Ilie Bolojan despre Hidroelectrica au stârnit un val de reacții în sectorul energetic, după ce acesta a acuzat compania de stat că reprezintă „un exemplu de cum să-ți bați joc de banul public” prin lipsa investițiilor strategice. În centrul criticilor se află modul în care profitul generat de companie nu a fost reinvestit în infrastructură energetică modernă, în special în capacități de stocare a energiei, ceea ce ar fi putut reduce semnificativ prețurile pentru consumatori.

Într-o intervenție publică, premierul a evidențiat dezechilibrele majore din piața de energie din România, unde prețul energiei variază puternic în funcție de intervalul orar. Potrivit acestuia, în timpul zilei, în special între orele 12:00 și 16:00, prețul energiei scade aproape de zero, în timp ce seara, în intervalul de vârf 20:00–22:00, acesta ajunge la 700-800 lei/MWh.

Această volatilitate este explicată prin lipsa unor sisteme eficiente de stocare a energiei, care ar permite utilizarea surplusului produs în timpul zilei. Premierul susține că Hidroelectrica ar fi putut implementa soluții de stocare, precum baterii instalate în proximitatea barajelor, însă aceste investiții nu au fost realizate.

„Dacă în ultimii ani s-ar fi montat sisteme de stocare lângă baraje, energia produsă la prânz ar fi putut fi utilizată seara, ceea ce ar fi dus la prețuri mai mici cu 20-30% pentru consumatori”, a explicat Ilie Bolojan. În schimb, spune acesta, compania a preferat să genereze profituri rapide și să acorde bonusuri consistente conducerii.

Un alt punct critic adus în discuție de premier este legat de remunerația managementului Hidroelectrica. Bolojan a afirmat că directorii companiei au beneficiat de bonusuri de performanță de până la 150.000 – 180.000 de euro anual, pe lângă salariile deja ridicate. Aceste bonusuri ar fi fost acordate în contextul unor profituri generate în mare parte de condițiile naturale – producția hidroenergetică bazată pe resursa de apă – și nu neapărat de performanțe manageriale excepționale.

Declarațiile vin într-un moment sensibil pentru sectorul energetic din România, marcat de presiuni privind prețurile la energie, investițiile în infrastructură și reformele necesare pentru integrarea noilor capacități de producție, în special din surse regenerabile.

Premierul a mai subliniat că una dintre marile probleme ale sistemului energetic este blocarea accesului la rețea pentru investitori serioși, prin acordarea de avize tehnice de racordare (ATR-uri) unor companii care nu dezvoltă efectiv proiectele. Aceste firme, spune Bolojan, obțin autorizații pentru proiecte „pe hârtie”, fără capacitatea sau intenția reală de a le implementa, blocând astfel rețeaua electrică.

„S-au emis avize către companii fără angajați, fără activitate, care nu evoluează cu proiectele și ajung să le scoată la vânzare. Am ajuns în situația în care proiecte energetice sunt vândute pe platforme precum OLX”, a declarat premierul.

Această situație afectează dezvoltarea sectorului energetic și contribuie indirect la menținerea unor prețuri ridicate pentru consumatori. Lipsa investițiilor în rețea și în capacități de stocare limitează flexibilitatea sistemului și capacitatea acestuia de a integra eficient energia produsă din surse regenerabile.

În contextul acestor probleme, Ilie Bolojan a subliniat că Guvernul încearcă să corecteze disfuncționalitățile existente și să impună reguli mai stricte privind acordarea avizelor de racordare. Totodată, acesta a menționat că reformele din domeniul energetic au generat rezistență puternică, având în vedere interesele financiare majore implicate.

„Sunt foarte mulți bani în acest domeniu, iar orice încercare de reformă deranjează. Vorbim de interese transpolitice și transinstituționale”, a afirmat premierul.

Declarațiile lui Bolojan vin și în contextul unor dezbateri mai ample privind viitorul companiilor de stat din energie, inclusiv Hidroelectrica și Romgaz. Recent, în spațiul public a apărut o propunere privind listarea suplimentară a unor pachete de acțiuni ale acestor companii pe piața de capital, ca măsură de creștere a transparenței și eficienței.

Această idee a fost criticată de reprezentanți ai PSD, care au susținut necesitatea menținerii controlului statului asupra companiilor strategice. Subiectul a devenit inclusiv un argument politic în contextul discuțiilor privind o eventuală moțiune de cenzură.

În același timp, analiza situației Hidroelectrica ridică întrebări mai largi despre modelul de funcționare al companiilor de stat din România. Deși compania este una dintre cele mai profitabile din sectorul energetic, lipsa investițiilor în tehnologii moderne și infrastructură poate limita dezvoltarea pe termen lung.

Specialiștii din domeniu atrag atenția că tranziția energetică și integrarea surselor regenerabile necesită investiții masive în rețele inteligente, sisteme de stocare și flexibilitate operațională. Fără aceste investiții, România riscă să rămână în urmă în procesul de modernizare a sistemului energetic.

Criticile premierului Ilie Bolojan evidențiază astfel o problemă structurală: profitabilitatea pe termen scurt nu poate substitui investițiile strategice necesare pentru stabilitatea și competitivitatea sistemului energetic. În lipsa acestora, consumatorii vor continua să suporte costurile dezechilibrelor din piață.

Cazul Hidroelectrica devine un exemplu relevant pentru modul în care managementul companiilor de stat influențează direct economia și viața cetățenilor. Dezbaterea privind investițiile, bonusurile și eficiența administrării resurselor publice rămâne deschisă, iar deciziile luate în perioada următoare vor avea un impact semnificativ asupra prețului energiei și asupra viitorului sectorului energetic din România.

Sursă: Profit.ro

Un raport al Curții de Conturi privind activitatea Ministerului Energiei scoate la iveală nereguli majore în administrarea patrimoniului public și în gestionarea fondurilor alocate companiilor din sectorul energetic. Documentul, publicat la finalul lunii aprilie 2026, arată că în anul 2024 Ministerul Energiei a subevaluat active financiare de peste 2,4 miliarde de lei, a înregistrat eronat cheltuieli de sute de milioane de lei și nu a urmărit corespunzător utilizarea unor sume importante transferate către companii de stat.

Cea mai importantă abatere semnalată de auditorii Curții de Conturi vizează valoarea acțiunilor deținute de statul român la Romgaz. Potrivit raportului, Ministerul Energiei a trecut în contabilitate aceste active la aproximativ 269 de milioane de lei, deși valoarea reală era de circa 2,69 miliarde de lei. Diferența indicată de Curtea de Conturi este de 2.428.407.000 de lei, sumă care arată o subevaluare masivă a participației statului la una dintre cele mai importante companii energetice din România.

Raportul vizează anul 2024, perioadă în care Ministerul Energiei era condus de Sebastian Burduja, în Guvernul Ciolacu. Auditorii au identificat o serie de probleme contabile și administrative care, cumulate, conturează o imagine îngrijorătoare privind modul în care au fost reflectate în evidențele ministerului activele, cheltuielile, avansurile și transferurile către companiile din energie.

Pe lângă subevaluarea acțiunilor Romgaz, Curtea de Conturi arată că activele fixe necorporale au fost subevaluate cu aproximativ 108 milioane de lei. Motivul este că lucrările de cercetare-dezvoltare finalizate și recepționate la finalul anului 2024 nu au fost înregistrate în contabilitate. Această omisiune afectează imaginea fidelă a situației financiare a ministerului și ridică semne de întrebare privind controlul intern.

În același timp, clădirile și echipamentele au fost supraevaluate cu peste jumătate de miliard de lei. Potrivit raportului, aceste erori s-au perpetuat pe parcursul mai multor ani și au legătură cu active preluate de la Complexul Energetic Hunedoara. Practic, Ministerul Energiei a ajuns să raporteze valori care nu reflectau situația reală a patrimoniului gestionat.

O altă categorie de probleme vizează cheltuielile înregistrate greșit. Curtea de Conturi arată că unele avansuri plătite în cadrul schemei de plafonare a energiei au fost trecute drept cheltuieli, ceea ce a dus la o supraevaluare de aproximativ 116 milioane de lei. În mod similar, o prefinanțare acordată către Transgaz, în valoare de aproximativ 127 de milioane de lei, a fost înregistrată direct ca o cheltuială, deși tratamentul contabil ar fi trebuit să fie diferit.

Raportul mai arată că în 2024 Ministerul Energiei a înregistrat ca cheltuială suma de 102 milioane de lei, reprezentând un avans acordat către Complexul Energetic Valea Jiului pentru lucrări de închidere și securizare a minelor. Problema este că justificarea folosirii banilor a fost transmisă abia în anul 2025, ceea ce înseamnă că înregistrarea cheltuielii în anul anterior nu era susținută corespunzător la momentul raportării.

De asemenea, au fost identificate cheltuieli înregistrate eronat de 117 milioane de lei, deși acestea reprezentau, în realitate, avansuri pentru dezvoltarea a două proiecte de producere a energiei finanțate prin fonduri nerambursabile. Aceste situații arată o confuzie între avansuri, cheltuieli efective și transferuri, cu impact asupra corectitudinii situațiilor financiare.

Cele mai sensibile constatări privesc însă Complexul Energetic Valea Jiului, unde Curtea de Conturi a identificat mai multe plăți problematice făcute din fondurile alocate ca ajutor de stat pentru închiderea în siguranță a minelor de huilă. Auditorii au semnalat sume solicitate pentru provizioane de concedii, adaosuri la pensionare, prime, ajutoare pentru încălzire și sporuri de conducere.

Printre exemplele menționate se află suma de 468.568 de lei pentru provizioane privind concediile de odihnă, deși acestea nu reprezintă plăți efective. O altă sumă, de peste 2,6 milioane de lei, a fost solicitată pentru adaosuri acordate cu ocazia pensionării. Curtea de Conturi arată că o parte importantă din acești bani a fost plătită unor persoane care dobândiseră deja calitatea de pensionar înainte de angajarea la Complexul Energetic Valea Jiului.

Raportul menționează și prime acordate în cuantum mai mare decât cel aprobat prin memorandum. Este vorba despre prime de 32.500 de lei de persoană, acordate unui număr de 26 de salariați în lunile noiembrie și decembrie 2024, deși limita aprobată era de 26.000 de lei.

Tot la Complexul Energetic Valea Jiului a fost identificată suma de 348.950 de lei pentru ajutor de încălzire acordat la o valoare mai mare decât cea prevăzută în memorandum. În plus, auditorii au semnalat plata a peste 1,25 milioane de lei pentru sporuri de conducere sau coordonare, deși operatorul economic înregistra pierderi și avea obligația de a menține drepturile salariale aflate în plată la 31 decembrie 2023, nu de a introduce sau majora astfel de beneficii.

Raportul mai arată că unele active ale statului, evaluate la aproximativ 35 de milioane de lei, au fost găsite degradate și propuse pentru casare, deși la momentul preluării, în 2023, fuseseră declarate funcționale și în stare bună. Această situație ridică întrebări privind modul în care s-a făcut preluarea activelor și verificarea stării lor reale.

O problemă de amploare este legată de includerea în situațiile financiare ale Ministerului Energiei a unor active ale statului în valoare de aproximativ 3,94 miliarde de lei, utilizate de mai multe companii energetice, dar nepreluate legal. Mai grav, o parte dintre aceste active erau înregistrate și la Ministerul Economiei, ceea ce a dus la o dublă evidență contabilă.

Curtea de Conturi a constatat și că Ministerul Energiei nu a urmărit corect utilizarea sumei de 32 de milioane de lei alocate pentru despăgubiri în urma exproprierilor. Banii fuseseră transferați încă din 2015 către Complexul Energetic Oltenia, dar nu au ajuns la proprietarii îndreptățiți, rămânând neutilizați.

Raportul mai semnalează plăți discutabile pentru servicii externe. Ministerul Energiei a plătit 321.000 de lei pentru servicii de audit tehnic și financiar care nu și-au atins scopul, iar auditorii au identificat inclusiv probleme privind calificarea echipei de audit. De asemenea, ministerul a contractat consultanță juridică de 99.000 de lei pentru modificări la documentele de guvernanță ale OMV Petrom, deși dispunea de personal specializat.

În ansamblu, raportul Curții de Conturi privind Ministerul Energiei indică probleme serioase de contabilitate, control intern, administrare a activelor statului și monitorizare a fondurilor publice. Constatarea unor erori de miliarde de lei într-un sector strategic precum energia arată nevoia urgentă de transparență, responsabilitate și verificări aprofundate.

Sursă: G4Media

Un nou caz cu implicații politice și administrative readuce în atenție relațiile dintre oameni apropiați de lideri politici și companii strategice ale statului. Dan Silviu Avram, nașul de căsătorie al liderului PSD Sorin Grindeanu, apare ca „consultant” în domeniul achizițiilor la Uzina de Construcții de Mașini Hidroenergetice SRL Reșița, societate deținută de Hidroelectrica. Situația ridică semne de întrebare cu atât mai mult cu cât Avram este pensionar, are 72 de ani și a fost condamnat definitiv la închisoare cu suspendare pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.

UCMH Reșița este o companie cu relevanță strategică pentru sectorul energetic românesc. Societatea a fost preluată de Hidroelectrica în martie 2024, prin achiziția principalelor active și operațiuni ale uzinei, una dintre cele mai vechi unități industriale din România. Înființată în 1771, uzina are un rol important în producția și mentenanța echipamentelor hidroenergetice, iar controlul său de către Hidroelectrica face ca orice numire, colaborare sau contract de consultanță să aibă interes public.

Potrivit documentelor de achiziții ale UCMH, numele lui Dan Silviu Avram apare începând din februarie 2025 în zona de contact pentru proceduri de achiziție. Interesant este că acesta nu figurează cu o adresă profesională proprie, ci cu adresa de e-mail a fiului său, Răzvan Silviu Avram. Detaliul este important deoarece activitatea de achiziții presupune comunicare oficială, transmitere de documente, clarificări și corespondență electronică, iar folosirea unei adrese care aparține altei persoane ridică întrebări privind transparența și responsabilitatea.

Contactat de presă, Dan Silviu Avram a confirmat că oferă consultanță pentru UCMH Reșița, dar a insistat că nu este angajat al societății. Acesta s-a descris drept consultant independent, afirmând că i se solicită punctual sprijin în anumite probleme. Întrebat dacă Sorin Grindeanu, finul său, ar fi avut vreo contribuție la colaborarea sa cu societatea deținută de Hidroelectrica, Avram a evitat să răspundă și a închis discuția.

Relația dintre familia Avram și Sorin Grindeanu este relevantă nu doar din perspectivă personală, ci și prin traseul profesional al fiului nașului, Răzvan Silviu Avram. Acesta ocupă în continuare funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, una dintre cele mai importante companii de stat din România. Mandatul său se întinde până în martie 2027, iar indemnizațiile sunt consistente: o sumă fixă brută lunară de aproape 20.000 de lei și o indemnizație variabilă anuală de aproape 240.000 de lei.

Problema majoră este că Răzvan Silviu Avram a fost trimis în judecată de DNA într-un dosar de corupție. Procurorii îl acuză, alături de alte persoane, într-un dosar care vizează fapte de instigare sau complicitate la luare de mită. Ancheta are legătură cu presupuse beneficii primite de la firme private, sub forma unor sejururi mascate ca activități de formare profesională, în schimbul unor contracte acordate de CNCIR.

În mod normal, o astfel de situație ar trebui să activeze clauze de integritate în contractele de mandat ale persoanelor aflate în conducerea companiilor de stat. În cazul Hidroelectrica, s-a relatat că prevederile contractuale ar permite suspendarea mandatului în cazul începerii urmăririi penale. Cu toate acestea, Răzvan Silviu Avram figurează în continuare pe site-ul companiei ca președinte al Consiliului de Supraveghere.

Ministerul Energiei, instituția care are în subordine Hidroelectrica, a susținut anterior că nu fusese notificat oficial privind trimiterea în judecată a lui Avram. Explicația nu elimină însă întrebările privind mecanismele interne de verificare și integritate, mai ales într-o companie listată și cu un rol esențial în securitatea energetică a României.

Legăturile dintre Răzvan Silviu Avram și Sorin Grindeanu sunt mai vechi. În 2016, potrivit unei declarații de avere, Grindeanu i-a împrumutat lui Avram Junior suma de 20.000 de euro. Câțiva ani mai târziu, în 2020, după ce Grindeanu devenise numărul doi în PSD, Răzvan Avram a împrumutat partidul cu 445.000 de lei pentru campania electorală la alegerile parlamentare. Acest traseu financiar și profesional alimentează suspiciuni privind influența politică în carierele din companiile de stat.

În plus, Răzvan Silviu Avram a ocupat, în ultimii ani, mai multe funcții în instituții publice sau companii de stat: Ministerul Economiei, CNCIR, Hidroelectrica și ANCOM. La ANCOM a fost angajată și soția sa, Adriana, în perioada în care instituția era condusă de Sorin Grindeanu.

Cazul ridică o întrebare esențială: cum ajung persoane apropiate de lideri politici în poziții de influență în companii publice strategice și cât de transparente sunt aceste numiri? Hidroelectrica este una dintre cele mai valoroase companii românești, iar UCMH Reșița are un rol important în industria hidroenergetică. Tocmai de aceea, orice suspiciune privind sinecuri, consultanță netransparentă sau protecție politică trebuie clarificată public.

Dan Silviu Avram susține că nu este angajat, ci consultant. Hidroelectrica a transmis că acesta nu este salariat al companiei-mamă, însă nu a răspuns clar privind relația sa cu UCMH Reșița, societate deținută de Hidroelectrica. Această evitare a răspunsului alimentează și mai mult suspiciunile, mai ales în condițiile în care numele lui Avram apare în documente oficiale de achiziții ale uzinei.

Într-un stat funcțional, companiile publice strategice ar trebui să opereze pe criterii clare de profesionalism, integritate și transparență. Cazul familiei Avram arată însă o zonă gri în care relațiile personale, legăturile politice și funcțiile bine plătite în companii de stat se intersectează într-un mod care cere explicații.

Sorin Grindeanu nu a oferit un punct de vedere public pe marginea acestor informații. Tăcerea liderului PSD lasă fără răspuns întrebarea centrală: au avut relațiile personale un rol în accesul familiei Avram la poziții sau colaborări în zona Hidroelectrica?

Până la clarificări oficiale, cazul rămâne un exemplu relevant despre nevoia de reguli stricte în companiile de stat, mai ales în domeniul energiei, unde deciziile administrative și achizițiile publice implică resurse uriașe și impact direct asupra economiei naționale.

Sursa Foto: Colaj G4Media.ro

Sursă: G4Media