Programul de reforme al președintelui Macron se află în fața unui moment de cumpănă, în condițiile în care sindicatele franceze vor organiza o zi de greve și proteste în masă împotriva planurilor sale de amânare a vârstei de pensionare, precizează BBC.

Un nou proiect de lege care urmează să treacă prin parlament va crește vârsta oficială la care oamenii pot înceta să lucreze de la 62 la 64 de ani, acesta fiind susținut de Macron.

Se așteaptă ca serviciile de trenuri intercity și de navetiști să fie grav perturbate.

Multe școli și alte servicii publice vor fi închise. Pe aeroportul Orly din Paris, unul din cinci zboruri a fost anulat. La metroul din Paris, doar cele două linii fără șofer vor funcționa normal.

Macron’s police acting like a gang on the streets of Paris, beating protesters demonstrating against his “pension reform”. pic.twitter.com/HdSDQINmuG

— Jake Hanrahan (@Jake_Hanrahan) January 20, 2023

La Paris și în alte orașe sunt așteptate manifestații de amploare, la care sunt așteptate zeci de mii de persoane, unde poliția va fi în forță în caz de violențe din partea infiltraților de ultra-stânga „black bloc”.

Conform propunerilor prezentate la începutul acestei luni de premierul Élisabeth Borne, din 2027, oamenii vor trebui să lucreze 43 de ani pentru a beneficia de o pensie completă, față de 42 de ani în prezent.

Apreciată de guvern, în frunte cu Macron, ca fiind o măsură vitală pentru a proteja sistemul francez de pensii pe cote-părți, reforma se dovedește a fi extrem de nepopulară în rândul publicului – 68% dintre aceștia declarându-se împotrivă, potrivit unui sondaj IFOP realizat săptămâna aceasta.

Toate sindicatele din țară – inclusiv așa-numitele sindicate ,,reformiste” pe care guvernul spera să le câștige de partea sa – au condamnat măsura, la fel ca și opoziția de stânga și de extremă dreapta din Adunarea Națională.

Massive protests erupted in Paris over President Macron’s pension reform plan. It would raise the French retirement age from 62 to 64. THE FRENCH WELFARE STATE IS BANKRUPT. Take a look:pic.twitter.com/dAkNd6PzC5

— Steve Hanke (@steve_hanke) January 20, 2023

Deoarece partidul său Renaissance nu are majoritatea în Adunare, președintele francez Emmanuel Macron va fi nevoit să se bazeze pe sprijinul celor aproximativ 60 de deputați ai partidului conservator Republicanii. Deși în principiu în favoarea reformei pensiilor, chiar și unii dintre ei au avertizat că ar putea vota împotrivă.

Având în vedere că se așteaptă ca procesul parlamentar să dureze mai multe săptămâni, Macron se confruntă cu o campanie de opoziție continuă, fiind probabile și alte zile de acțiune în zilele următoare. Cel mai rău rezultat pentru guvern ar fi greve continue în transporturi, spitale și depozite de combustibil – ceea ce ar duce efectiv la blocarea țării.

Analiștii politici au fost de acord că starea de spirit a țării este greu de măsurat, astfel încât a fost imposibil de prezis dacă amploarea mișcării va fi suficientă pentru a-l forța pe președinte să se retragă. Dacă acest lucru se va întâmpla, ar putea marca sfârșitul oricăror reforme serioase în acest al doilea mandat al său.

Pe de o parte, inflația, criza energetică și rapoartele constante privind serviciile publice degradate i-au făcut pe mulți oameni să se simtă neliniștiți și irascibili. Imaginea proastă a președintelui Macron în afara orașelor prospere a contribuit la insurecția ,,vestelor galbene” de acum patru ani și ar putea să o facă din nou.

Dar, pe de altă parte, sondajele au identificat, de asemenea, un sentiment de resemnare în rândul multor oameni, care nu se mai identifică cu mișcările sociale ,,de modă veche”, cum ar fi cele în care sunt specializate sindicatele. Mulți vor fi, de asemenea, prea îngrijorați de pierderea unei zile de venit pentru a intra în grevă.

Primul ministru a invocat principiul ,,solidarității între generații” pentru a justifica decizia de a-i face pe oameni să lucreze mai mult timp. În sistemul francez, foarte puțini oameni au planuri de pensii personale legate de investiții de capital.

În schimb, pensiile celor pensionați sunt plătite din același fond comun în care cei care lucrează contribuie în fiecare lună. Lucrătorii știu că vor beneficia de același tratament atunci când se vor pensiona.

Cu toate acestea, guvernul spune că sistemul se îndreaptă spre un dezastru, deoarece raportul dintre cei care muncesc și cei care se pensionează se reduce rapid. De la patru lucrători la fiecare pensionar în urmă cu 50 de ani, raportul a scăzut la aproximativ 1,7 la fiecare pensionar în prezent și va scădea și mai mult în anii următori.

Aproape toate celelalte țări europene au luat măsuri pentru a crește vârsta oficială de pensionare, Italia și Germania, de exemplu, ajungând la 67 de ani, iar Spania la 65 de ani. În Regatul Unit, aceasta este în prezent de 66 de ani.

Președintele Macron a făcut o tentativă mai devreme, și mai ambițioasă, de a reforma sistemul la sfârșitul anului 2019, dar a scos-o din priză când a lovit Covidiu. Acest al doilea plan a făcut parte din manifestul său de realegere de anul trecut – un argument-cheie desfășurat de guvern în bătălia pentru opinia publică.

Pentru a atenua efectele reformei, Élisabeth Borne a promis modalități mai ușoare de a se pensiona anticipat pentru persoanele care au locuri de muncă periculoase sau solicitante din punct de vedere fizic; măsuri pentru a încuraja persoanele în vârstă să revină pe piața forței de muncă; și o pensie minimă garantată mai mare.

Opoziția susține că sistemul nu este în prezent deficitar din punct de vedere tehnic, astfel că nu există nicio urgență de a acționa. Ea spune că există alternative de economisire a costurilor pentru a-i face pe oameni să muncească mai mult timp, cum ar fi reducerea pensiilor pentru cei mai înstăriți.

De asemenea, opoziția susține că cei mai afectați de reformă vor fi cei mai săraci. Aceștia sunt cei care au tendința de a începe să muncească mai devreme în viață, astfel încât, în mod normal, au câștigat dreptul la o pensie completă până la vârsta de 62 de ani. Acum vor trebui să muncească încă doi ani în plus fără niciun beneficiu suplimentar.

Aceasta este cea de-a șaptea reformă a pensiilor din Franța de când președintele François Mitterrand a redus vârsta de pensionare la 60 de ani în 1982.

Fiecare încercare ulterioară de a inversa această schimbare a dus la o opoziție masivă în stradă – deși, în cele mai multe cazuri, reforma a fost în cele din urmă aprobată. De exemplu, în 2010, Nicolas Sarkozy a ridicat vârsta de pensionare la 62 de ani, în ciuda protestelor care au avut loc timp de săptămâni întregi.