Acasă Blog Pagina 459

ISIS revendică explozia din moscheea din sudul Afganistanului. 47 de oameni au fost uciși

Statul Islamic a revendicat responsabilitatea pentru un atac sinucigaș îngrozitor la o moschee șiită din sudul Afganistanului. Ca urmare a atacului 47 de persoane au fost ucise și a rănit multe altele.

Statul Islamic a afirmat că doi dintre militanții săi au împușcat și ucis gărzile de securitate la intrarea în moscheea Fatimiya din provincia Kandahar, într-o declarație încărcată vineri târziu pe rețelele de socializare.

Un individ a plasat explozibilul la intrarea în moschee, pe când celălalt a plasat explozibilul în interiorul acesteia.

Sinucigașii, Anas al-Khurasani și Abu Ali al-Baluchi, ambii cetățeni afgani, au fost autorii atacului, potrivit agenției de știri Amaq a grupării Stat Islamic.

Incidentul a survenit la o săptămână după ce o deflagrație care a fost revendicată de o filială locală a Statului Islamic a cauzat decesul a 46 de persoane într-o moschee șiită din nordul Afganistanului, stârnind astfel temeri că gruparea Stat Islamic, un inamic atât al talibanilor, cât și al Occidentului, capătă tot mai mult teren în această țară.

Atentatul de vineri a fost cel mai sângeros care a lovit Afganistanul de la plecarea bruscă a Statelor Unite din această țară, permițând talibanilor să preia controlul asupra capitalei afgane. A fost, de asemenea, prima mare ofensivă a grupului în zonă.

Citește și…VIDEO. Afganistan: 47 de victime decedate după un atac sinucigaș într-o moschee

VIDEO. Afganistan: 47 de victime decedate după un atac sinucigaș într-o moschee

ACTUALIZARE. ISIS revendică explozia din moscheea din sudul Afganistanului. 47 de oameni au fost uciși

Potrivit unui oficial taliban, atentatorii sinucigași au vizat o moschee șiită plină de credincioși islamiști care participau la rugăciunea de vineri în sudul Afganistanului. Atentatorii sinucigași au ucis astfel cel puțin 47 de persoane și rănind alte 70.

A fost cea mai neagră zi de la retragerea militară a Statelor Unite. Masacrul de la moscheea Fatimiya din provincia Kandahar nu a fost revendicat imediat de nici o grupare teroristă.

Incidentul are loc la o săptămână după ce un atentat cu bombă la o moschee șiită din nordul Afganistanului, revendicat de filiala locală a Statului Islamic, a ucis 46 de persoane.

ISIS câștigă teren în Afganistan

Carnagiul de tip confesional a crescut îngrijorarea cum că gruparea Statul Islamic, care este inamicul atât al talibanilor, cât și al Occidentului, câștigă teren în Afganistan.

Șeful talibanilor pentru departamentul de cultură și informații din Kandahar, Hafiz Sayeed, a declarat că atacul sinucigaș a rezultat 47 de persoane ucise și cel puțin 70 de alte persoane rănite.

Scene desprinse ca dintr-un film de groază

Au fost văzuți supraviețuitori atentatului cum rătăceau în stare de transă sau plângeau în agonie, pe când victimele erau împrăștiate pe covoarele pătate de sânge.

Asociația religioasă șiită globală Ahl al-Bayt a condamnat incidentul din Kandahar, acuzând forțele de securitate afgane că sunt „incapabile” să facă față unor astfel de atacuri.

De ce ar ataca ISIS o moschee șiită?

Musulmanii șiiți sunt considerați apostați de către Statul Islamic, care, ca și talibanii din Afganistan, este format în principal din musulmani sunniți.

De când talibanii au preluat puterea în august, pe fondul retragerii forțelor americane, Statul Islamic a revendicat responsabilitatea pentru o serie de bombe devastatoare în întreaga țară.

În cadrul unor operațiuni mai puțin importante, organizația teroristă a atacat, de asemenea, luptători talibani.

În cazul în care Statul Islamic ar desfășura această acțiune, ar fi primul atentat semnificativ al grupării extremiste în sudul Afganistanului de la plecarea Statelor Unite, care a permis talibanilor să consolideze controlul asupra țării.

Recentele lovituri în nord, est și în capitala afgană au ridicat îndoieli cu privire la capacitatea talibanilor de a combate amenințarea Statului Islamic.

Talibanii au jurat că vor proteja comunitatea șiită

După decenii de război, talibanii au jurat să aducă pacea și securitatea în Afganistan, precum și asigurări pentru SUA că țara nu va fi folosită ca bază pentru lansarea de atacuri extremiste împotriva altor țări.

Talibanii au promis, de asemenea, să protejeze minoritatea șiită din Afganistan, care a fost persecutată în timpul mandatului anterior al talibanilor, în anii 1990.

Activitatea Statului Islamic sau misiunea sa, este semnificativ mai extremistă decât talibanii, care aderă, de asemenea, la o interpretare strictă a legii islamice. Ramurile sale din Irak și Siria sunt mai bine cunoscute.

Scene de groază în Norvegia: Oameni uciși cu arcul și săgeata de către un terorist

Joi, autoritățile din Norvegia au declarat că atacul cu arcul și săgeata săvârșit de un bărbat într-un mic orășel din apropierea capitalei norvegiene se pare că a fost un act terorist, ceea ce reprezintă un incident straniu și terifiant într-o țară scandinavă unde infracțiunile violente nu sunt frecvente.

Agresorul a fost identificat ca fiind Espen Andersen Braathen, un bărbat în vârstă de 37 de ani, cetățean al Danemarcei, prins pe străzile orășelului la circa o jumătate de oră după ce au fost anunțate autoritățile.

Potrivit acestora, teroristul s-a folosit de un arc și săgeți, și probabil și de alte arme, ca să tragă la întâmplare în oamenii din Kongsberg, un oraș cu aproximativ 26.000 de locuitori în care locuia.

Martorii au declarat că zona lor liniștită, cu căsuțe din lemn și mesteceni, s-a transformat într-o scenă îngrozitoare de țipete și haos.

Potrivit poliției, patru femei și un bărbat cu vârste cuprinse între 50 și 70 de ani au fost uciși, în timp ce alte trei persoane au fost rănite.

Ulterior, teroristul Andersen Braathen a fost reținut pentru acuzații preliminare și va apărea vineri în instanță pentru o audiere privind custodia. El a acționat singur, potrivit poliției.

Instituțiile statului nu vor mai avea dreptul să ceară copii după actele emise tot de stat

Plenul Camerei Deputaților a votat completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei, care prevede că instituţiile publice nu vor mai putea solicita copii după acte. Proiectul va ajunge acum spre promulgare.

Potrivit noii legi, se interzice instituţiilor publice şi organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale să solicite persoanelor fizice sau persoanelor juridice, în vederea soluţionării cererilor pentru furnizarea unui serviciu public, copii de pe avize sau alte documente care au fost emise de către instituţii publice sau organe de specialitate ale administraţiei publice centrale.

Instituţiile publice şi organele de specialitate ale administraţiei publice centrale solicită entităţilor care au emis documentele, în format electronic, copii sau extrase de pe acestea în baza consimţământului expres al beneficiarului serviciului public.

 

 

Mugurel-Cozmanciuc: Economia României este în creștere

0

,,Institutul Național de Statistică (INS) a revizuit în creștere evoluția economiei românești pe trimestrul II 2021, față de aceeași perioadă a anului trecut, de la 13,6% la 14,4%. În luna august, INS estima că economia României a crescut cu 13,6% în trimestrul II din 2021 față de aceeași perioadă a anului trecut.”, a declarat deputatul PNL de Neamț, Mugurel-Corneliu Cozmanciuc. 

,,Comparativ cu primul trimestru din 2021, Produsul Intern Brut a crescut cu 1,9%. Volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante în: construcţii (+6,6 puncte procentuale); activităţi de spectacole, culturale şi recreative; reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii (+5,5 puncte procentuale).”, a conchis deputatul. 

 

Salariul minim va crește de la 2.300 de lei la 2.550 de lei

Guvernul a majorat salariul minim pentru anul 2022, acesta fiind stabilit la valoarea de 2.550 de lei brut, față de 2300 de lei cât este în prezent.

Majorarea reprezintă o creștere brută de 10,9 %, ceea ce în valoare absolută înseamnă 250 de lei în sumă brută. În valoare netă, salariul va crește cu 10%, respectiv cu 138 de lei.

Conform datelor comunicate de Inspecția Muncii, în prezent sunt circa 1.970.000 salariați cu contracte de muncă active și normă întreagă cu salariul mai mic de 2.550 lei.

 

 

Reintroducerea șomajului tehnic pentru angajații ale căror activități sunt afectate de pandemia COVID-19

,,Măsura vizează acordarea a 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut și se va aplica până la 31 decembrie 2021, pentru următoarele categorii de beneficiari:

  • Salariaţii angajatorilor care întrerup pe perioadă determinată activitatea total sau parțial, ca urmare a aplicării măsurilor de prevenire și control ale infecțiilor cu SARS-CoV-2, prevăzute în actele normative emise de administraţia publică centrală şi/sau a hotărârilor Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă sau a comitetului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă;
  • Salariaţii angajatorilor a căror activitate a fost suspendată ca urmare a anchetei epidemiologice efectuate de direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti
  • Măsura şomajului tehnic se aplică şi pentru profesionişti precum comercianţii, întreprinzătorii, operatorii economici, dar şi orice alte persoane autorizate să desfăşoare activităţi economice sau profesionale, persoanele fizice care obţin venituri exclusiv din drepturile de autor şi drepturile conexe, persoane implicate în activităţi sportive,” a declarat deputatul PNL de Neamț, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc. 

,,Pe baza acestei ordonanțe de urgență, statul suportă din bugetul asigurărilor de șomaj plata șomajului tehnic. În mod normal, plata șomajului tehnic era suportată de angajator. Șomajul tehnic a fost una dintre primele măsuri pe care Guvernul liberal le-a adoptat anul trecut, la începutul pandemiei, pentru a proteja angajații și angajatorii. Au fost salvate 1,2 milioane de locuri de muncă, printr-o investiție de 4,85 miliarde de lei, în cursul stării de urgență și de alertă, până la 30 iunie, termenul până la care s-a aplicat șomajul tehnic.”, a conchis deputatul. 

 

Guvernul implementează sistemul național de facturare electronică

Guvernul a aprobat implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura și factura electronică în România.

Actul normativ vizează modalitatea de utilizare a Sistemului național privind factura electronică RO e-Factura de către operatorii economici și autoritățile și entitățile publice, prin descrierea regulilor generale de transmitere, recepționare și prelucrare a facturii electronice.

Este prima etapă de dezvoltare a sistemului informatic de facturare electronică care urmează sa fie generalizată în relațiile dintre toți operatorii economici.

Beneficiile e-Factura – reducerea reducerea evaziunii fiscale, veniuri mai mari la buget, digitalizarea extinsă a interacțiunilor cu administrația publică și reducerea sarcinii administrative.

 

Milioane de euro pentru procesarea produselor agricole

Ministerul Agriculturii anunță lansarea sesiunii de primire a cererilor de finanțare pentru investiții în procesarea sau marketingul produselor agricole, finanțate prin submăsura 4.2 din cadrul PNDR 2020.

Sesiunea se va desfășura în intervalul 8 octombrie 2021, ora 9.00 – 7 ianuarie 2022, ora 16.00.

Alocarea financiară pentru această sesiune este de 182.777.722 de euro, iar fondurile sunt împărțite în două componente, astfel:

  • 143.611.067 de euro pentru investiții de modernizare în procesarea/ marketingul produselor agricole și
  • 39.166.655 de euro pentru investiții noi, extindere și modernizare în procesarea/ marketingul produselor agricole pentru plante proteaginoase.

Toți cei interesați să beneficieze de fonduri europene pentru investiții în procesarea sau marketingul produselor agricole pot consulta gratuit Ghidul solicitantului și anexele aferente acestuia pe www.afir.info la secțiunea „Investiții PNDR”, în pagina submăsurii 4.2.

 

INVESTIGAȚIE ”Dinastia Xi”: Exporturile Chinei au scăzut cu aproape un sfert din valoarea anterioară

În conformitate cu informațiile publicate miercuri de autoritățile vamale, importurile și exporturile chineze au înregistrat o tendință de scădere în luna septembrie ca urmare a unor blocaje în transportul maritim sau a altor perturbări, cât și a epidemiilor de coronavirus.

Totodată, potrivit raportului, valoarea exporturilor a urcat cu 28,1%, până la 305,7 miliarde de dolari. Acest lucru a fost puțin accelerat comparativ cu avansul de 26% observat deja în august care a depășit previziunile agenților economici.

În schimb, valoarea importurilor a urcat cu 17,6%, ajungând la 240 de miliarde de dolari, ceea ce reprezintă o reducere de 33% în cazul lunii trecute.

Față de 2020, atunci când în prima jumătate a anului, cererea globală s-a depreciat drastic deoarece statele au închis industriile și magazinele în vederea combaterii COVID-19, informațiile privind comerțul de anul acesta par să fie distorsionate.

În martie 2020, imediat ce Partidul Comunist chinez aflat la conducere a declarat că virusul este sub control, exportatorii din China au revenit, însă competitorii externi au fost în permanență îngrădiți din cauza restricțiilor anti-COVID.

Ce spun economiștii?

Potrivit economiștilor, se preconizează că se va ajunge la o oarecare stagnare a consumului de mărfuri chinezești la nivel global, odată cu atenuarea măsurilor de protecție contra bolilor și redeschiderea sectoarelor de divertisment, de turism și de alte activități de servicii.

De asemenea, se preconizează că importurile se vor diminua pe măsură ce sectorul construcțiilor imobiliare va încetini, iar prețurile mărfurilor prime vor scădea, după un impuls de scurtă durată cauzat de relaxarea restricțiilor impuse de guverne în caz de pandemie.

În luna septembrie, excesul de comerț global al Chinei a urcat la 68 de miliarde de dolari, de la 52 de miliarde de dolari în august. Începând din 2015, a fost cel mai mare nivel atins vreodată.

SUA vs. CHINA

Potrivit datelor, surplusul comercial cu Statele Unite, sensibil din punct de vedere politic, a crescut la 42 de miliarde de dolari în septembrie, de la aproape 38 de miliarde de dolari în august.

Fostul președinte american Donald Trump a inițiat un război comercial împotriva Chinei în urmă cu mai bine de trei ani, însă executivul condus de către succesorul său, Joe Biden, nu a spus încă dacă se va conforma cererilor chineze de a reduce unele dintre tarifele vamale dure.

Katherine Tai, oficialul principal pentru probleme comerciale al lui Biden, a afirmat recent că a planificat discuții deschise cu Beijingul cu referire la plângerile întreprinderilor occidentale privind politicile care oferă concurenților chinezi un avantaj neloial.

În septembrie, Asia de Sud-Est a fost principala piață de export a Chinei, ceea ce indică o creștere a legăturilor comerciale pe măsură ce țările renunță la taxe vamale și înlătură anumite obstacole birocratice ca parte a unor tratate de comerț la nivel local.

Livrările de automobile, telefoane mobile, electronice de consum și componente auto au crescut semnificativ din ianuarie până în septembrie, potrivit cifrelor publicate miercuri.

Creșterea globală a comerțului bidirecțional a încetinit la 15% în perioada iulie-septembrie, în scădere față de creșterea de 25% de la an la an din trimestrul precedent.

Citește și…INVESTIGAȚIE ”Dinastia Xi”: Liderul Chinei vrea să folosească sistemul din Hong Kong pentru Taiwan