Acasă Blog Pagina 481

Normele metodologice ale Programelor IMM Invest, IMM Factor și IMM Leasing

Guvernul României a aprobat Normele metodologice ale Programelor IMM Invest, IMM Factor și IMM Leasing, precum și Schema de minimis aferentă Programului IMM Leasing, pentru asigurarea resurselor financiare necesare întreprinderilor mici și mijlocii și întreprinderilor afiliate, depășirea crizei generate de actualul context economic, menținerea locurilor de muncă și asigurarea continuității activității.

În ceea privește Programul IMM Invest, a fost eliminată principala constrângere a beneficiarilor în accesarea creditelor, și anume lipsa garanțiilor și crearea necesarului de lichiditate financiară.

Plafonul de garantare pentru acest program, aferent anului 2021, este de 15 mld. lei, din care pentru Subprogramul AGRO IMM Invest plafonul este de 1 mld. lei.

Totodată, prin normele metodologice sunt stabilite acordarea de facilități și fermierilor din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi sectorului alimentar, prin Subprogramul Agro IMM Invest, prin extinderea categoriei beneficiarilor eligibili, precum și acordarea grantului care constă în subvenționarea în procent de 100% a dobânzii aferente creditelor acordate beneficiarilor pe o perioadă de 8 luni de la data acordării creditului, subvenționarea integrală a comisionului de administrare și a comisionului de risc pe toată perioada de valabilitate a garanției şi o componentă nerambursabilă de maximum 10% din valoarea finanţării garantate. Componenta nerambursabilă se acordă în termen de 1 an de la data solicitării transmise la Ministerul Finanțelor de către FNGCIMM pe baza Deciziei de plată, în funcție de utilizarea creditului garantat.

În cazul creditelor de investiții acordate beneficiarilor eligibili din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar ce aplică în cadrul Subprogramului Agro IMM Invest, se acordă o perioadă de grație de maximum 24 de luni, rambursarea creditelor efectuându-se în cel puțin 2 rate pe an, pentru rambursarea principalului, iar pentru celelalte categorii de beneficiari eligibili în cadrul Programului IMM Invest perioada de grație este de maximum 18 luni la rambursarea principalului, la începutul perioadei de creditare.

În cazul Programului IMM Factor, se pot accesa granturi în limita cumulului rezultat din valoarea integrală a comisionului de risc și a celui de administrare şi din valoarea rezultată prin aplicarea unui procent de 50% la valoarea dobânzilor, dar nu mai mult de echivalentul în lei a 800.000 euro per întreprindere.

Plafonul total al garanțiilor pentru anul 2021 este de 1 mld. lei, iar normele metodologice aprobate stabilesc costul total al finanțărilor acordate în cadrul Programului, compuse din:
a) rata dobânzii ROBOR la 3 luni plus o marjă fixă de 2,5 % pe an. Această marjă include dobânda, comisionul de factoring, precum și orice alt comision perceput de finanțator;
b) un alt cost îl reprezintă comisionul de risc – comisionul datorat Ministerului Finanțelor de către beneficiarul Programului;
c) comisionul de administrare – comisionul datorat FNGCIMM de către beneficiarul Programului pentru întreaga perioadă de valabilitate a garanției.

De asemenea, sunt reglementate activitățile desfășurate de către beneficiari care nu pot fi garantate în cadrul Programului.

Fonduri europene pentru spitalele din România

  • 2,7 milioane lei fonduri europene pentru Spitalului de Boli Cronice Siret

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru PO Infrastructura Mare, a semnat contractul pentru implementarea proiectului „Creşterea capacităţii de gestionare a crizei sanitare COVID-19 la nivelul orașului Siret, jud. Suceava”.

Proiectul, în valoare de 2,7 milioane lei, va fi implementat de UAT Orașul Siret, județul Suceava.

Fondurile europene contractate vor finanța dotarea cu echipamente și aparatură medicală a Spitalului de Boli Cronice Siret. Va fi înființat un centru de diagnosticare COVID-19 în cadrul Spitalului, vor fi cumpărate echipamente de prim ajutor, inclusiv teste COVID-19 și echipamente de protecție.

Proiectul va fi implementat până în decembrie 2021.

  • 829.900 lei pentru Spitalul Orășenesc Beclean din Bistrița Năsăud

Un alt contract de finanțare semnat de reprezentanții Autorității de Management pentru PO Infrastructura Mare, gestionat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, va asigura dotarea Compartimentului de Primire Urgențe din cadrul Spitalului cu aparatură medicală necesară pentru combaterea răspândirii infecției cu virusul SRAS-CoV-2.

Proiectul are o valoare de 829.900 lei și va fi implementat până la sfârșitul acestui an.

  • 4,23 milioane lei pentru centrele sociale publice din județul Timiș

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru PO Infrastructura Mare, a semnat contractul pentru implementarea proiectului „Dotarea centrelor sociale din cadrul DGASPC Timiş cu echipamente de protecţie/prevenţie destinate gestionării situaţiei – COVID19”.

Proiectul, 4,23 milioane lei, va asigura dotarea centrelor sociale cu echipamente speciale de protecție si prevenție în vederea limitarii raspândirii virusului SARS-CoV-2 și protejarea sănătății persoanelor din grupurile vulnerabile.

  • 693.000 lei pentru centrele sociale rezidențiale publice din municipiul Brașov

„Dotarea cu echipamente de protecție a centrelor sociale rezidențiale publice pentru categorii vulnerabile din municipiul Brașov și implementarea de măsuri în vederea gestionării crizei sanitare cauzate de SARSCoV-2” este un alt proiect finanțat prin intermediul PO Infrastructura Mare, gestionat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Proiectului va finanța achizția de echipamente medicale/ de protecție și sprijinirea centrelor rezidențiale din subordinea Direcției de Asistență Socială Brașov în gestionarea actualei crize sanitare prin distribuirea de produse și dispozitive de dezinfecție.

  • 8,70 milioane lei pentru Spitalul Orășenesc „Dr. Alexandru Borza” Abrud din județul Alba

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru PO Infrastructura Mare, a semnat contractul pentru implementarea proiectului „Consolidarea capacității de reacție la criza de sănătate publică cauzată de răspândirea virusului SARSCov-2”.

Beneficiarul proiectului, Spitalul Orășenesc „Dr. Alexandru Borza” Abrud, va avea la dispoziție 8,70 milioane lei pentru achiziția de aparatura medicală, echipamente de protecție, teste de diagnostic SARS-Cov-2.

Proiectul va fi implementat până în decembrie 2021.

Toate componentele detaliate ale PNRR transmise Comisiei Europene

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene atrimis Comisiei Europene toate componentele extinse din Planul Național de Redresare și Reziliență. Toate țările care au prezentat public planuri până în acest moment, au prezentat direcțiile generale sau rezumate ale componentelor. Rezumatele de componente din PNRR adoptat de Guvern sunt baza de lucru pentru componentele extinse  – documente tehnice, pe formatul Comisiei Europene, care cuprind, fiecare, zeci de pagini de documentație, detaliere a investițiilor, jaloane de progres, estimări ale impactului pe mediu, costuri detaliate și clasificarea investițiilor în funcție de gradul de contribuție la tranziția verde și tranziția digitală.

Lucrul informal cu Comisia la dezvoltarea componentelor a început și se desfășoară în următorul proces:

a) MIPE primește de la ministerul de linie componenta draft, utilizând șablonul Comisiei și face anumite comentarii preliminare care ar trebui integrate.

b) După integrarea acestor aspecte, MIPE transmite componenta către serviciile Comisiei Europene împreună cu o prezentare PowerPoint a componentei în limba engleză cu cel puțin 48 de ore înainte de prezentare.

c) Ministerul de linie este invitat de MIPE la o videoconferință cu serviciile Comisiei (acestea au loc în fiecare marți și joi) pentru prezentarea componentei și pentru a răspunde la primele întrebări ale Comisiei referitoare la substanță.

d) După aproximativ 5 zile lucrătoare, Comisia transmite primul feedback în scris la componenta prezentată și sugerează României să încorporeze o parte din aceste comentarii în forma revizuită a componentei.

e) Odată ce ministerul de linie transmite componenta revizuită, Comisia organizează o ședință tehnică la nivel de experți unde se discută la un nivel detaliat reformele și investițiile propuse.

f) În a treia iterație, ținând cont și de negocierile dintre Comisie și MIPE pe aspectele importante ale fiecărei componente, se transmite forma finală a componentei cu anexele tehnice aferente.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea: „Mulțumesc întregii echipe din MIPE și echipei extinse din ministerele de linie pentru implicare, e un volum imens de muncă, peste 1000 de pagini, cu multe argumente și detalii tehnice. În tot acest timp, în care am lucrat intern iar dialogul cu Comisia Europeană a fost unul extins, aș vrea să remarc doi oameni care au dus greul acestor prezentări și discuții permanente cu Bruxelles-ul: Liana Goran, directoarea mea de cabinet, și Septimiu Szabo, consilier al meu care s-a detașat de la Comisie la minister temporar pe parcursul acestui an, cât lucrăm la PNRR. Ei au organizat munca ministerelor de linie, au stat sute de ore în ședințe de lucru și vreau să le mulțumesc. Mulțumesc și oamenilor din echipa tehnică care au tras ca lucrurile să se întâmple. Am spus la dezbaterea parlamentară încă de acum 2 luni că după etapa de exprimare a dorințelor urmează un duș rece: acum trebuie să avem costuri clare, evaluări de mediu detaliate, ținte și jaloane amănunțite. Nu e un exercițiu ușor. Mai avem trei săptămâni de muncă intensă”.

 

Planului Național de Redresare și Reziliență actualizat a fost adoptat

Planul Național de Redresare și Reziliență propus de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a fost adoptat de Guvernul României, în a doua lectură, odată cu Memorandumul care mandatează acest minister pentru a desfășura negocierile pe document cu Comisia Europeană.

Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a declarat: „Avem un document închegat pe care vom continua discuțiile cu Comisia Europeană pentru a avea, la finalul negocierilor, cea mai bună formulă reforme – investiții – finanțări pentru România”.

Propunerea de PNRR a României vizează reforme care să producă schimbări structurale, precum: reforma sistemului de pensii, reforme fiscale, reforma funcției publice, reforma salarizării în sector public, reforma companiilor de stat și introducerea venitului minim de incluziune.

Mecanismul structurează intervențiile pe cei șase piloni ai Mecanismului de Redresare și reziliență al UE, astfel:

  • Tranziția verde.
  • Transformarea digitală.
  • Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și o piață internă funcțională, cu întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) puternice.
  • Coeziune socială și teritorială.
  • Sănătate, precum și reziliență economică, socială și instituțională, în scopul, printre altele, al creșterii nivelului de pregătire pentru situații de criză și a capacității de reacție la criză.
  • Politici pentru generația următoare, copii și tineret, cum ar fi educația și competențele.

Documentul integral – Planul Național de Redresare și Reziliență – poate fi consultat aici.

 

Se majorează stimulentul de reinserție pentru părinți

Majorarea stimulentul de reinserție de la 650 de lei la 1500 de lei, pentru părinții care se întorc la muncă până la împlinirea a 6 luni a copilului a fost adoptată în ședința de guvern.

,,Aceasta este o măsură activă, care încurajează întoarcerea la muncă, contribuie la creșterea veniturilor părinților, scade riscul deprofesionalizării și asigură o forță de muncă necesară în momentul de față.’’, a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan.

Noile prevederi incluse în acest proiect:

  • 1500 lei (+850 de lei față de nivelul actual), dacă părintele revine în activitate oricând înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 6 luni, respectiv 1 an, în cazul copilului cu dizabilități. Acest stimulent se acordă până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu dizabilități.
  • Se menține cuantumul de 650 lei pentru părinții care revin în activitate:
    – după împlinirea de către copil a vârstei de 6 luni / 1 an în cazul copilului cu handicap oricând, până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani sau 3 ani în cazul copilului cu dizabilități;
    – oricând după împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu dizabilități. Stimulentul se acordă până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani, respectiv 4 ani în cazul copilului cu dizabilități.
  • Se introduce stimulentul de inserție de 650 lei pentru părinții care se întorc la lucru în perioada în care sunt îndreptățiți să beneficieze de concediul pentru îngrijirea copilului cu dizabilități cu vârsta cuprinsă între 3 și 7 ani.

Alte aspecte reglementate prin acest act normativ:

  • Perioada în care părinții au beneficiat de indemnizația de șomaj tehnic sau timp redus de muncă este luată în calcul pentru stabilirea celor 12 luni necesare pentru ca părintele să beneficieze de concediul pentru creșterea copilului și de indemnizație lunară.
  • Reglementarea acordării stimulentului de inserție și în situația în care, după întoarcerea la activitate, părintelui care are în întreținere copii cu vârsta cuprinsă între 2 (3) și 3 (4) ani, îi încetează raportul de muncă/de serviciu, însă, după o perioadă, în acest interval de timp, se reangajează. Proiectul propune ca, în cazul în care părintele își găsește din nou de muncă, să poată beneficia de stimulent pentru perioada rămasă până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 (4) ani.
  • Clarificarea unor dispoziții referitoare la acordarea stimulentului de inserție și reglementarea acordării acestui stimulent în cazul copiilor cu dizabilitate. În situația expirării valabilității certificatului de încadrare în grad de handicap a copilului cu vârstă cuprinsă între 3 și 4 ani, stimulentul se acordă până la vârsta de 4 ani a copilului.

Fonduri europene pentru gestionarea crizei sanitare

  • 25,74 milioane lei pentru gestionarea crizei sanitare de către Spitalul de Urgență Târgu Cărbunești

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru PO Infrastructura Mare a semnat contractul pentru implementarea proiectului „Consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19 de către Spitalul de Urgență Târgu Cărbunești prin achiziționarea de echipamente și dotări specifice”.

Valoarea proiectului implementat de UAT Târgu Cărbunești din Gorj este de 25,74 milioane lei. Prin proiect va fi asigurată dotarea cu echipamente medicale, mijloace de protecție și dezinfectanți, unitatea sanitară va putea asigura un nivel ridicat al calității actului medical în vederea diagnosticării și tratamentului bolnavilor, dar și protecția personalului medical și al altor pacienți, în scopul limitării răspândirii infecției SARS CoV-2.

Proiectul va fi implementat până în decembrie 2021.

  • 30,89 milioane lei pentru Spitalul Județean de Urgență Drobeta Turnu Severin

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru PO Infrastructura Mare, finanțează implementarea proiectului „Consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19 la nivelul Spitalului Județean de Urgență Drobeta Turnu Severin”.

Datorită proiectului finanțat în cadrul POIM, spitalul va achiziționa aparatură și dispozitive/echipamente medicale pentru tratarea bolnavilor și va putea preveni răspândirea virusul SARS-CoV-2.

Proiectul, în valoare de 30,89 milioane lei, va fi implementat până la sfârșitul acestui an.

  • 15,14 milioane lei pentru Spitalul Orășenesc Rupea

Un proiect semnat de Autoritatea de Management pentru PO Infrastructura Mare din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene sprijină Spitalul Orășenesc Rupea din județul Brașov în gestionarea crizei sanitare generate de SARS-CoV-2.

Proiectul, în valoare de 15,14 milioane lei, va finanța dotarea Spitalului cu echipamente pentru tratarea pacienților, protecția personalului medical și gestionarea situației de urgentă provocată de criza COVID–19. De asemenea, implementarea proiectului va asigura reducerea timpului de diagnosticare și tratament a pacienților suspecți/confirmați, precum și prevenirea răspândirii virusului SARS-CoV-2.

Proiectul va fi implementat până în decembrie 2021.

  • 12,41 milioane lei pentru Spitalul Municipal Oltenița

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru PO Infrastructura Mare, a semnat contractul pentru implementarea proiectului „Protejarea sănătății populației în contextul pandemiei cauzate de COVID-19” de către Spitalul Municipal Oltenița din județul Călărași.

Proiectul, în valoare de 12,41 milioane lei, va fi implementat până la sfârșitul acestui an.

Obiectivele proiectului: asigurarea unui tratament corespunzător pacienților infectați, diminuarea riscului de contaminare a personalului și a altor pacienți ai spitalului, precum și a efectelor extrem de grave ale acestuia asupra populației.

  • 12,20 milioane lei pentru pentru achiziția de echipamente medicale necesare Spitalului Orășenesc Huedin

Un alt proiect semnat recent de Autoritatea de Management pentru PO Infrastructura Mare din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene va sprijini Spitalul Orășenesc Huedin din județul Cluj în gestionarea actualei crize sanitare.

Proiectul, în valoare de 12,20 milioane lei, va finanța dotarea spitalului cu echipamente și aparatură medicală, dispozitive medicale și de protecție medicală, echipamente pentru decontaminare și suport triaj, necesare pentru tratamentul bolnavilor COVID–19 și pentru mai buna gestionare a actualei crize sanitare.

Proiectul va fi implementat până la sfârșitul acestui an.

  • 10,98 milioane lei pentru Spitalul Municipal Săcele din județul Brașov

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru PO Infrastructura Mare, a semnat contractul pentru implementarea proiectului „Consolidarea capacității Spitalului Municipal Săcele, județul Brașov de a gestiona criza sanitară generată de COVID-19”.

Proiectul va finanța achiziția de echipamente și aparatură medicală pentru suplimentarea dotărilor existente la nivelul spitalului, în vederea asigurării unui răspuns eficient la actuala criză sanitară.

Proiectul, în valoare de 10,98 milioane lei, va fi implementat până la sfârșitul lunii aprilie 2021.

  • 8,96 milioane lei pentru Institutul Inimii de Urgență pentru Boli Cardiovasculare Niculae Stăncioiu din Cluj-Napoca

Dotarea Institutului Inimii de Urgență pentru Boli Cardiovasculare Niculae Stăncioiu în contextul pandemiei COVID-19” este un alt proiect pentru care a fost semnat contractul de finanțare de către reprezentanții Autorității de Management pentru PO Infrastructura Mare din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

Datorită implementării proiectului în valoare de 8,96 milioane lei, Institutul va achiziționa echipamente de protecție și medicale ce îi vor permite creșterea siguranței pacienților și asigurarea unui mediu de lucru adecvat pentru angajați.

Proiectul va fi implementat până la sfârșitul lunii aprilie 2021.

Fonduri alocate în măsuri de sprijin pentru persoanele dezavantajate

Comunitățile defavorizate din România au beneficiat de sprijin din partea Uniunii Europene, prin intermediul Programului Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD) 2014-2020, din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

Astfel, 21 contracte de finanțare, având o valoare totală de 518,83 milioane euro, sunt implementate prin acest Program Operațional, în scopul sprijinirii sub diferite forme a persoanelor dezavantajate. Sumele alocate pentru cele mai importante măsuri de sprijin:

  • 415.496.933 euro alocați pentru acordarea de alimente de bază;
  • 27.000.000 euro pentru materiale școlare;
  • 12.000.000 euro pentru trusouri nou-născuți;
  • 38.400.000 euro pentru produse de igienă.

„Prin Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate, o serie de beneficiari finali vor fi mai aproape cu un pas de o viață normală, în care strictul necesar nu mai reprezintă un lux. Sperăm ca astfel să contribuim în a reduce discrepanțele din societate și a fi mai aproape de cei care au nevoie de ajutor!” a declarat Cătălina Bădoiu, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

În prezent, se află în proces de contractare două cereri de finanțare  în valoare totală eligibilă de 3.498.581,83 euro. Alte două apeluri de proiecte în valoare totală de 44.027.951,16 euro, respectiv apelul Acordarea de materiale școlare (rechizite și vestimentație necesară frecventării școlii), în valoare de 27.000.000 euro și apelul Asistență tehnică cu un disponibil de 17.027.951,16 euro sunt deschise.

La nivelul POAD se estimează o rată de supracontractare de 124,71% din totalul alocării financiare aferente programului operațional rezultată din contractele de finanțare deja semnate. Se adaugă valoarea proiectelor în curs de contractare, precum și valoarea contractelor de finanțare estimate pentru proiectele care urmează sa fie depuse în cadrul apelurilor deschise.

Previziunile privind gradul de supracontractare se regăsesc aici.

O nouă stație de fond urban în Miercurea Ciuc

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tánczos, a inaugurat în municipiul Miercurea Ciuc, o nouă stație de fond urban, care face parte din rețeaua națională de monitorizare a calității aerului (RNMCA).

Noul punct de măsurare are ca scop evaluarea gradului de expunere a populației la nivelul de poluare urbană pentru zona Harghita. Stația de fond urban (HR-2) efectuează măsurări ale concentraţiilor următorilor poluanţi atmosferici: ozon (O3), benzen (C6H6), particule în suspensie fracția PM2,5 (metoda gravimetrică), precum și parametrii meteorologici (direcţia vântului, viteza vântului, temperatura aerului, umiditatea, presiunea atmosferică, radiaţia solară şi cantitatea de precipitaţii).

Furnizarea tuturor echipamentelor care compun stația HR-2, punerea în funcțiune și integrarea stației HR-2 în RNMCA s-a finalizat la data de 22 martie 2021.

„Calitatea aerului pe care îl respirăm este un subiect foarte important pentru noi. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor are obligația, din punct de vedere administrativ de a crește numărul stațiilor de măsurare și monitorizare a calității aerului. Depinde însă de fiecare dintre noi cum ne schimbăm viața, modul în care trăim, pentru a nu mai pune atât de multă presiune asupra aerului pe care îl respirăm și asupra mediului înconjurător”, a declarat ministrul Barna Tánczos.

În România, calitatea aerului este monitorizată cu 148 de stații de măsurare. Aceste stații fac parte din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) și furnizează, în timp real, Comisiei Europene, informații referitoare la calitatea aerului.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a demarat procesul de extindere a RNMCA cu 60 de stații noi de măsurare, atât în București cât și în 30 de orașe din țară. În plus, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor va dezvolta și va administra și o rețea de 50 de senzori de măsurare a calității aerului și o aplicație pentru mobil, care are ca scop o mai bună informare a publicului cu privire la calitatea aerului în timp real.

Întreaga investiție în RNMCA este de 3,17 milioane de euro, dintre care 2,17 milioane de euro vor fi acoperite din bugetul Administrației Fondului pentru Mediu (10,5 mil lei) și 1 milion de euro prin Programul Operațional Infrastructură Mare (5 mil lei).

A început procedura de conectare a aparatelor de marcat electronice

Toate categoriile de contribuabili pot conecta aparatele de marcat electronice fiscale la sistemul informatic al MF-ANAF.

„De astăzi, toți contribuabilii pot conecta aparatele de marcat fiscale la sistemul informatic al MF – ANAF. Este un pas important atât în ceea ce privește digitalizarea administrației fiscale și creșterea gradului de colectare, cât și pentru ușurarea sarcinilor contribuabililor, care nu vor mai fi nevoiți să depună lunar anumite declarații. Calendarul de implementare a fost realizat în consultare cu asociațiile tehnicienilor de service, astfel încât toți contribuabilii vor putea conecta aparatele de marcat, fără a exista sancțiuni în următoarele 3 luni. Încurajez toți contribuabilii să se înscrie în SPV (Spațiul Privat Virtual) pentru a facilita procesul de conectare”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Operatorii economici care dețin aparate de marcat electronice fiscale instalate în zone deservite de rețele de comunicații au obligația să întreprindă demersurile necesare pentru conectarea acestora la sistemul informatic al MF-ANAF.

Termenele limită de conectare pentru aparatele de marcat electronice fiscale sunt:

  • 06.2021, pentru aparatele de marcat electronice fiscale deținute de operatorii economici încadrați în categoria marilor contribuabili;
  • 11.2021, pentru aparatele de marcat electronice fiscale deținute de operatorii economici încadrați în categoria contribuabililor mici și mijlocii.

Toate categoriile de contribuabili se pot conecta începând cu 31.03.2021.

Obținerea profilului de către distribuitorii autorizați și unitățile acreditate de service în vederea conectării aparatelor de marcat electronice fiscale la sistemul informatic MF-ANAF se poate face prin intermediul contului creat în sistemul Spațiu Privat Virtual de către aceștia. Distribuitorii autorizați și unitățile acreditate de service pot descărca în bloc până la 1.000 de profiluri de conectare.

Detalii suplimentare pot fi obținute prin consultarea „Ghidului cu privire la conectarea aparatelor de marcat electronice fiscale la sistemul informatic al MF-ANAF” disponibil, alături de alte informații utile, la adresa: https://www.anaf.ro/…/int…/ANAF/servicii_online/reg_AMEF, prin Formularul Unic de Contact (https://www.anaf.ro/asistpublic), telefonic, apelând Call Center-ul de asistență al ANAF, la nr. 031.403.91.60 sau la structurile de asistență pentru contribuabili din cadrul unităților fiscale teritoriale.

PEUGEOT 208 este lider în Europa la capitolul vânzări

0

Marca PEUGEOT a realizat o performanță excepțională în Europa, în primele două luni din 2021: PEUGEOT 208 este cel mai bine vândut automobil, în timp ce PEUGEOT 2008 ocupă a patra poziție, plasând două dintre vehiculele Mărcii în top 5 al celor mai bine vândute modele auto din Europa.

PEUGEOT 208 se află, pentru a doua lună la rând, în fruntea clasamentului celor mai bine vândute autovehicule din Europa. Este pentru prima data în istoria Mărcii când aceasta ocupă poziția de lider, raportat la o lună și per ansamblu.

PEUGEOT 2008 a înregistrat, de asemenea, rezultate excelente și ocupă locul 3 raportat la o lună și locul 4 la nivelul anului 2021, în creștere cu 64% comparativ cu anul 2020, pe o piață în scădere cu 21%.

Acesta este un rezultat remarcabil și foarte încurajator, în special având în vedere că un autovehicul marca Peugeot a ocupat ultima data această poziție în martie 2008. Este rezultatul activității tenace întreprinse în ultimii ani de către toate echipele Mărcii.

În prezent, PEUGEOT se află în curs de reînnoire a logo-ului Mărcii și lansare a noului model, PEUGEOT 308. Succesul înregistrat de cele 2 autovehicule din segmentul B confirmă alegerile strategice ale Mărcii Leului.

Despre marca PEUGEOT

PEUGEOT combină standardele înalte, alura și emoția cu scopul de a fi o Marcă generalistă de top la nivel mondial. Prezentă în aproape 160 de țări cu 10.000 de puncte de vânzare, Marca a vândut aproximativ 1 200 000 de modele în 2020. În 2021, după aniversarea a 210 ani de existență, PEUGEOT inaugurează o nouă identitate de Marcă, cu un nou logo ce afirmă personalitatea și atemporalitatea Mărcii. Pe lângă gama completă de vehicule comerciale și de pasageri electrificate, PEUGEOT a dezvoltat un nou concept de Neo Performanță. Modelul 508 PEUGEOT Sport Engineered este primul din această nouă gamă de automobile eficiente și performante.

Sursa: Peugeot Romania

Știre propusă de Auto Tivoli – dealer Peugeot în județul Vrancea. Adresa show-room: Focșani, Calea Munteniei nr. 11. Website: www.autotivoli.ro, Tel.: 0237/235.500 int 133, fb.com/AutoTivoliFocsani.