Acasă Blog Pagina 492

Ministerul Finanțelor propune ca interacțiunea firmelor și a persoanelor fizice autorizate cu ANAF să se facă exclusiv online

Ministerul Finanțelor a elaborat un proiect de act normativ prin care propune o serie de măsuri necesare pentru protejarea sănătății cetățenilor, pentru evitarea blocajelor în activitatea organelor fiscale centrale și pentru aplicarea unui tratament unitar debitorilor care au făcut obiectul unei inspecții fiscale sau verificării situației fiscale personale, astfel încât aceștia să nu fie dezavantajați față de ceilalți contribuabili care se află în situații similare.

Astfel, proiectul de act normativ prevede înrolarea în Spațiul Privat Virtual (SPV) a persoanelor juridice, asocierilor și a altor entități fără personalitate juridică, precum și a persoanelor fizice care desfășoară o profesie liberală sau exercită o activitate economică în mod independent, în formele prevăzute de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 44/2008. Înscrierea în SPV rămâne opțională până la data la care prevederile cuprinse în actul normativ intră în vigoare. După acest termen cererile, înscrisurile sau orice alte documente depuse la organul fiscal central în format letric nu vor mai fi luate în considerare.

„Am publicat acest proiect spre consultare publică, iar forma finală va fi adoptată după încheierea discuțiilor cu partenerii din mediul privat. Ne dorim ca Spațiul Privat Virtual să devină un instrument-cheie în ceea ce privește interacțiunea cu contribuabilii și vom extinde serviciile disponibile prin intermediul acestei platforme concomitent cu sporirea eforturilor de înrolare a persoanelor juridice și a persoanelor fizice autorizate. În prezent se lucrează la identificarea unor mecanisme de simplificare și flexibilizare a înrolării și autentificării utilizatorilor în SPV. În plus, până la data când prevederile actului normativ vor intra în vigoare, ANAF trebuie să ia măsuri pentru a fi pe deplin pregătită atât să proceseze numărul suplimentar de contribuabili care se vor înrola în SPV, cât și să ofere tot suportul acestora pe parcursul întregului demers astfel încât tranziția să se desfășoare fără probleme. Prin eliminarea hârtiilor, a cozilor la ghișeu și a birocrației excesive, consider că facem un pas foarte important spre digitalizarea administrației fiscale, fapt ce ne aduce mai aproape de standardele și de bunele practici europene în domeniu, adică de normalitate”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Astfel, Ministerul Finanțelor face un pas important pentru dezvoltarea digitalizării și eficientizarea comunicării dintre stat și contribuabili, urmând ca această schimbare să aducă o serie de beneficii pentru contribuabili, precum:

  • evitarea interacțiunii fizice (ghișeu, poștă), comunicarea fiind realizată non-stop, prin intermediul SPV;
  • eliminarea timpilor de așteptare, întrucât anumite document, precum certificatele de atestare fiscală sau cazierul fiscal, se pot obține mult mai repede;
  • posibilitatea depunerii mai multor tipuri de cereri on-line, precum și vizualizarea răspunsurilor direct din SPV;
  • posibilitatea consultării situației fiscale la zi, respectiv posibilitatea de a solicita situația obligațiilor de plată sau a plăților efectuate;
  • primirea de informații personalizate legate de obligativitatea depunerii anumitor declarații sau termenele aferente de depunere;
  • acces la evidența completă a tuturor interacțiunilor contribuabilului cu ANAF, precum tipul declarațiilor depuse și data depunerii.

Este important de subliniat că serviciile oferite contribuabililor prin intermediul platformei SPV vor fi extinse, astfel ca până la data când prevederile actului normativ vor intra în vigoare, contribuabilii vor benefica de declarații pre-completate, rapoarte care să se poată importa în programele de contabilitate, fișiere prelucrabile, precum și de posibilitatea de a efectua plăți prin platforma SPV.

În acest moment, în România sunt 1,5 milioane de persoane juridice, dintre care au cont în SPV 510.000 de contribuabili. Această situație se traduce prin faptul că 33% sunt deja înscriși în SPV, urmând ca încă un milion de contribuabili să beneficieze de această infrastructură digitală. Din totalul persoanelor fizice care desfășoară activități independente (662.000), doar 5% (35.000) au cont în platforma SPV.

Totodată, se creează cadrul legal, astfel încât comunicarea dintre ANAF și autoritățile publice, instituțiile publice și de interes public din administrația publică centrală și locală să se realizeze exclusiv prin PatrimVen în baza unui protocol trimis de ANAF către fiecare autoritate publică, instituție publică sau de interes public.

De asemenea, proiectul modifică prevederile Codului de procedură fiscală în scopul recunoașterii bunei credințe a contribuabililor, în situația în care, din greșeală, aceștia plătesc obligațiile fiscale la un alt organ fiscal decât cel căruia i se cuveneau sumele pentru plata obligațiilor bugetare. Astfel, la cererea contribuabililor, viramentele efectuate eronat se vor corecta, cu păstrarea datei plății, iar în funcție de data plății se va păstra beneficiul acordat de legiuitor de plată a jumătate din minimul legal al amenzii.

Pentru aplicarea unui tratament echitabil tuturor contribuabililor se propune:

  • anularea dobânzilor, penalităților și tuturor accesoriilor aferente obligațiilor bugetare principale administrate de organul fiscal central cu scadențe anterioare datei de 31 martie 2020, în cazul contribuabililor care au fost supuși inspecției fiscale sau verificării situației fiscale personale începute și pentru care s-a comunicat decizia de impunere în perioada cuprinsă între data de 15 mai 2020 (după data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 69/2020) și data de 28 martie 2021 (până la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 19/2021). Acordarea facilității se realizează cu respectarea condiției de plată integrală a obligației bugetare principale stabilite prin decizia de impunere, până la un anumit termen, și cu depunerea cererii de anulare până cel târziu la data de 31 ianuarie 2022 inclusiv. În situația în care obligația bugetară principală stabilită prin decizia de impunere a fost achitată până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, contribuabilul are dreptul de a beneficia de facilitatea fiscală dacă depune cererea până la data de 31 ianuarie 2022 inclusiv;
  • anularea dobânzilor, penalităților și tuturor accesoriilor aferente obligațiilor bugetare principale administrate de organul fiscal cu scadențe anterioare datei de 31 martie 2020, în cazul contribuabililor care au fost supuși verificării documentare după data de 15 mai 2020. Acordarea facilității se realizează cu respectarea condiției de plată integrală a obligației bugetare principale stabilite prin decizia de impunere până la anumite termene și cu depunerea cererii de anulare până cel târziu la data de 31 ianuarie 2022 inclusiv, respectiv în termen de 90 de zile de la comunicarea deciziei de impunere dacă termenul de 90 de zile se împlinește după 31 ianuarie 2022 inclusiv. În ambele situații reglementate, accesoriile stinse atât înainte, cât și după data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se restituie potrivit Codului de procedură fiscală.

Ministerul Finanțelor invită la dialog toate instituțiile și părțile interesate care vor beneficia de această ordonanță, urmând ca, la începutul lunii iunie, propunerea finală să reflecte consensul atins în urma dezbaterilor.

Proiectul de act normativ este publicat la rubrica Transparență decizională.

Declarația unică precompletată poate fi descărcată prin intermediul Spațiului Privat Virtual (SPV)

Pentru sprijinirea contribuabililor, Ministerul Finanțelor anunță că persoanele fizice pot accesa declarația unică (formularul D 212) precompletată în baza informațiilor deja cunoscute de autoritățile fiscale. Acest demers este parte dintr-o serie de măsuri implementate în scopul consolidării și eficientizării Spațiului Privat Virtual.

Rubricile precompletate conțin veniturile realizate pentru anul 2020, impozitul pe venit și contribuțiile sociale eventual datorate pentru anul 2020, respectiv veniturile estimate pentru anul 2021. Sumele sunt completate în funcție de datele deja declarate de contribuabil, cum ar fi existența unui contract de închiriere, derularea unei activități independente sau a unei activități agricole.

Descărcarea și transmiterea declarației unice se pot realiza prin intermediul Spațiului Privat Virtual (SPV – ANAF). Acei contribuabili care nu au depus încă declarația unică pentru anul 2020 vor primi, începând de astăzi, declarația precompletată. Aceștia vor fi notificați despre încărcarea sa în SPV, dacă au acceptat comunicarea prin e-mail de la ANAF atunci când se primesc mesaje noi în portal.

Documentul transmis are rol orientativ. Acesta nu garantează nici corectitudinea sumelor, nici faptul că toate veniturile sau obligațiile fiscale care trebuie declarate se găsesc deja în forma precompletată a declarației unice. Sumele realizate și obligațiile fiscale trebuie verificate și completate de contribuabili în baza datelor efective, cunoscute de aceștia. Neprimirea declarației precompletate în contul SPV nu înseamnă că nu există obligația depunerii declarației unice de către contribuabil.

Pentru descărcarea declarației unice precompletate, persoana fizică trebuie să aibă cont în portalul SPV. Tot în cadrul SPV, se pot găsi și informații despre veniturile anilor anteriori, impozitate la sursă, precum cele din salarii, din dividende, din dobânzi sau altele.

Este important de subliniat că fiecare contribuabil trebuie să verifice datele precompletate în declarație pentru a se asigura că sumele declarate sunt cele corecte. Responsabilitatea finală privind sumele incluse în declarația unică aparține contribuabililor. În eventualitatea în care, ulterior transmiterii declarației unice, se constată erori și se dorește corectarea acestora, poate fi depusă declarația unică rectificativă.

Reformele majore din Planul Național de Redresare și Reziliență

România a ajuns la un acord cu oficialii Comisiei Europene privind reformele și investițiile majore care vor fi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Reforme majore care vor fi incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență:

  • Reforma pensiilor – o reformă majoră care va asigura un nivel adecvat pentru cei cu venituri mici și de asemenea sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen mediu și lung.
  • Reforme în politica fiscală – adoptarea de măsuri pentru a crește veniturile la buget din impozite, optimizarea cheltuielilor și pentru a asigura aplicarea cadrului fiscal.
  • Companiile cu capital de stat – revizuirea cadrului legislativ pentru aceste companii pentru a îmbunătăți guvernanța corporativă și pentru a asigura respectarea strictă a acestor reguli, monitorizare centralizată eficientă și control cu accent pe performanță.
  • Salarizarea în administrația publică – revizuirea sistemului pentru a evita eventuale creșteri bruște ale cheltuielilor cu salariile.
  • Banca Națională de Dezvoltare – crearea și operaționalizarea acestei bănci.
  • Administrație publică – un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice și un sistem îmbunătățit de promovare, inclusiv pentru funcții de management.
  • Justiție – modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție.
  • Transport fără emisii de carbon – introducerea principiilor taxării verzi, un nou sistem de taxare pentru drumuri, promovarea transportului cu emisii zero.
  • Energie Regenerabilă – promovarea eliminării treptate a cărbunelui din mixul energetic și creșterea contribuției din energii regenerabile, sprijin pentru producția de hidrogen și baterii și o reformă a pieței de energie electrică.

Alte reforme sectoriale:

  • Venitul minim de incluziune (VMI), Prevenție și îngrijire medicală primară, Creșterea ratelor de reciclare, Dialog social sporit, Îmbunătățirea Guvernanței Locale, Cadru îmbunătățit al achizițiilor publice.
  • Exemple de investiții pe componentele mature
  • PNRR pentru mediul de afaceri: circa 2,2 miliarde euroInstrumentele financiare cu intermediari instituții financiare (BEI,FEI și foarte probabil și BERD):

    1. Garanții de portofoliu pentru solvabilitate, acțiune climatică și eficiență energetică – circa 550 milioane euro pentru IMM-uri și mid-caps

    2. Instrument de capital de risc pentru IMM-uri – circa 500 milioane euro pentru IMM-uri și mid-caps

    3. Fond de Fonduri pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes – circa 300 milioane euro pentru întreprinderi mari.

    Pe lângă cele intermediate de BEI, FEI și BERD, vor mai exista diverse scheme de granturi în cadrul diferitelor componente:

    4. Digitalizarea IMM-urilor – fonduri nerambursabile, schemă administrată de MIPE – circa 200 milioane euro

    5. O măsură de sprijin pentru listarea la bursă a companiilor românești: circa 35 milioane euro. Implementată de MIPE, cu sprijinul Bursei de Valori București.

    6. Diverse scheme de sprijin pentru stimularea competitivității, cu accent pe inovare și crearea de tehnologie digitală: circa 200 milioane euro. Implementată de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării

    7. Diverse scheme de sprijin pentru promovarea de energii regenerabile: circa 200 milioane euro (suma este în negociere la acest moment). Implementată de Ministerul Energiei

    8. Diverse scheme de sprijin pentru investiții semnificative, în special în zona de inovare și noi tehnologii aplicate în zona de producţie: crica 200 milioane euro. Implementată de Ministerul Finanțelor

Educație : 3,7 miliarde euro

Rezultate așteptate:

  •  10.000 de laboratoare
  • 2.000 de microbuze verzi achiziționate
  • peste 80.000 de săli de clasă dotate cu mobilier
  • 50 de unități de învățământ nou construite

Sănătate – 2,5 miliarde euro

Rezultate așteptate:

  • Construcția și/sau dotarea a 200 de centre comunitare
  • 3000 de cabinete medici de familie
  • 100 de cabinete de planificare familială

Alte componente în fază avansată de negociere:

  • Împăduriri, combaterea tăierilor ilegale de păduri și biodiversitate: 1,4 miliarde euro
    Transport – 8,5 miliarde euro
  • Fondul pentru Valul renovării – 2,2 miliarde euro

Haine și rechizite din fonduri europene pentru elevi defavorizați

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a semnat cererea de finanțare pentru acordarea, prin intermediul Programului Operațional pentru Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD), de tichete sociale electronice prin care se asigură sprijin educațional în viitorul an școlar – 2021-2022.

Valoarea nominală a unui astfel de tichet este de 500 lei/an/elev. Ajutorul va constă în acordarea, în baza tichetelor, de materiale școlare, haine și rechizite necesare frecventării școlii pentru 259.786 de elevi defavorizați (grup țintă reglementat prin OUG nr. 133/2020).

Un astfel de proiect este de importanță deosebită pentru dezvoltarea României, ținând cont că părăsirea timpurie a scolii are implicații sociale și economice serioase pe termen mediu și lung și că abandonul școlar contribuie la excluziunea socială ulterioară a individului în societate, a declarat Cătălina Bădoiu, secretar de stat, coordonator POAD.

Obiectivul principal al proiectului este prevenirea abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii în rândul copiilor dezavantajați din învățământul de stat preșcolar, primar și gimnazial, care sunt în întreținerea familiilor al căror venit mediu lunar pe membru de familie este de maximum 50% din salariul de bază minim brut pe țară. Mai beneficiază de sprijin copiii defavorizați din învățământul de stat preșcolar, aflați în întreținerea familiilor al căror venit minim lunar pe membru de familie este de până la de două ori nivelul venitului minim garantat pentru o persoană singură.

Alocarea bugetară, conform ghidului solicitantului Acordarea de materiale școlare – rechizite și vestimentație necesară frecventării școlii este de 130 milioane lei, suficientă pentru cei 259.786 de beneficiari, după ce se scade costul de achiziție publică pentru emiterea tichetelor sociale.

Ca urmare a faptului că, la momentul actual, Ministerul Educației a identificat un număr mai mare de elevi eligibili, a fost solicitată majorarea bugetului până la aproximativ 215 milioane lei, pentru a se oferi sprijin educațional tuturor beneficiarilor eligibili.

Primele simplificări ale aplicației MySmis

În urma propunerilor de eficientizare a procesului de depunere a proiectelor pe fonduri europene, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în colaborare cu Serviciul de Telecomunicații Speciale, cel care administrează tehnic aplicația informatică, au stabilit prioritățile pentru prima etapă din procesul de simplificare a MySMIS.

Prioritățile de simplificare sunt:

  • Afișarea de statistici publice pentru fiecare apel – oricine va putea vedea în orice moment câte proiecte au fost depuse pentru apelul respectiv și câte schițe de proiecte sunt în lucru.
  • Eliminarea completării în MySMIS a informațiilor din CV – CV-urile vor fi încărcate în aplicație o singură dată, într-un format PDF standardizat, însoțit de documente justificative privind studiile și experiența expertului, raportat la poziția vizată în proiect.
  • Actualizarea codurilor COR (Clasificarea Ocupatiilor din Romania) – în prezent, în sistemul MySMIS nu sunt înregistrate o serie de ocupații apărute în ultimii ani, astfel că nu există o coerență între Registrul General de Evidență a Salariaților și aplicația MySMIS pe componenta de Resurse Umane.
  • Posibilitatea de încărcare multiplă – Una dintre opțiunile cele mai cerute de utilizatori. Aceștia vor avea posibilitatea de a încărca în aplicație mai multe documente, în limita de 50 de GB, concomitent, și nu câte unul, așa cum funcționa aplicația până acum.
  • Introducerea sau îmbunătățirea opțiunilor de filtrare, sortare și căutare în interiorul aplicației – printre soluții: afișarea comunicărilor – primite și trimise – în ordine cronologică, posibilitatea sortării achizițiilor după partener, titlu, descriere, cod CPV, tip contract etc, astfel încât beneficiarii să identifice mai ușor dosarele de achiziții de care au nevoie.

„Am cerut simplificare și demarăm în forță. Am ambiția ca domeniul fondurilor europene să devină model de bună practică pe mai multe zone, debirocratizarea fiind una dintre ele”, a declarat Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene.

“Am primit foarte multe propuneri de simplificare și eficientizare a procesului de depunere a proiectelor pe fonduri europene prin intermediul MySMIS, împreună cu echipa de la MIPE le-am clasificat în funcție de complexitatea modificărilor de sistem necesare și a frecvenței cu care au fost semnalate de către beneficiari”, a explicat Catalina Badoiu, secretar de stat în cadrul MIPE, coordonatorul proiectului.

MIPE a demarat, la finalul lunii februarie, un amplu proces de consultare cu beneficiarii și personalul implicat în implementare și evaluare pentru a centraliza propuneri de simplificare și eficientizare a aplicației informatice de gestiune a proiectelor europene, MySMIS.

 

Acord de sprijin financiar pentru școli mai sigure, incluzive și sustenabile

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare și Tatiana Proskuryakova, director de țară al Băncii Mondiale pentru România și Ungaria, au semnat un acord de împrumut în valoare de 100 de milioane de euro pentru susținerea Proiectului ,,Școli mai sigure, incluzive și sustenabile”.

Proiectul implementat de Ministerul Educației are ca obiectiv modernizarea infrastructurii școlare, prin consolidarea sau construirea și echiparea a cel puțin 55 de școli din mediul urban și rural din zone cu risc seismic ridicat. Astfel, se va asigura sporirea rezistenței la dezastre și la schimbările climatice, facilitându-se medii de învățare mai sigure, eficiente energetic și incluzive pentru elevi și profesori, precum și creșterea capacității instituționale pentru viitoare investiții integrate în școlile din România.

,,Am convingerea că prin implementarea acestui proiect pilot vom face un mare pas înainte spre îmbunătățirea infrastructurii educaționale. Dorim să ne asigurăm că un număr din ce în ce mai mare de școli oferă condițiile de siguranță, sănătate și sustenabilitate pe care ni le dorim pentru copiii din România. Acordul de împrumut semnat astăzi va finanța integral consolidarea și modernizarea primelor 55 de școli din zone cu risc seismic ridicat, precum și o serie de investiții în infrastructura școlară, digitalizare și dotarea unor săli de clasă inteligente, atât de necesare în țara noastră”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Proiectul se va implementa pe o perioadă de 6 ani, data finală de tragere a sumelor din împrumut fiind 30 iunie 2027. Împrumutul este acordat pe o perioadă de 10 ani, iar rambursarea se va efectua într-o singură tranșă, la data de 1 martie 2031.

Modificări asupra Programului Naţional Apicol pentru perioada 2021-2022

În ședința Guvernului a fost aprobată o Hotărâre care completează și modifică Hotărârea Guvernului nr. 339/2020 privind aprobarea Programului Naţional Apicol pentru perioada 2020-2022.

Prezentul act normativ vizează o serie de modificări și completări la Programul național apicol, astfel:

  • actualizarea valorii totale a sprijinului financiar, având în vedere cursul euro stabilit la valoarea de 4,8683 lei pentru plăţile aferente anului 2021;
  • reglementarea termenului de depunere a cererii de intenție, respectiv până la data de 31 mai a fiecărui an;
  • modificarea termenului-limită de depunere a cererii de plată şi a documentelor care o însoţesc,  respectiv data de 31 iulie a fiecărui an, în loc de data de 1 august a fiecărui an, potrivit prevederilor legislației europene.

De asemenea, s-a reglementat o excepție de la acest termen pentru anul 2022, când termenul-limită de depunere a cererii de plată şi a documentelor care o însoţesc este data de 31 decembrie 2022.

  • Măsura de asistenţă pentru repopularea şeptelului apicol din Uniune s-a completat cu încă două acțiuni, respectiv „Achiziţionarea de produse proteice solide pentru familii de albine de către stupinele de elită și multiplicare” și „Achiziționarea de accesorii apicole de către stupinele de elită/multiplicare.” Prin Program, pentru cele două acțiuni noi, se decontează:
  1. achiziția a maximum 10 kg de produse proteice solide/familie de albine în cazul stupinelor de multiplicare și a maximum 20 kg de produse proteice solide/familie de albine în cazul stupinelor de elită, în funcție de numărul de familii de albine deținut;
  2. achiziţia de incubator de creștere a mătcilor, incubator de transport botci și kit inseminare artificială a mătcilor care să conțină cel puțin microscop, butelie CO2, aparat de inseminare și seringă inseminare.
  • Anexa „Plafoane alocate pentru fiecare măsură din Program” la prezenta hotărâre s-a modificat, în sensul redistribuirii unor sume în cadrul acțiunii prevăzute la Subcapitolul I „Asistență tehnică pentru apicultori și organizațiile de apicultori”.

Ca urmare a evaluării implementării PNA în primul an din perioada 2020 – 2022, s-a constatat că pentru cele două masuri de achiziție de echipament de către formele asociative, pentru procesarea cerii și pentru ambalarea mierii sunt necesare fonduri mai mari astfel încât orice formă asociativă eligibilă să poată accesa aceste măsuri.

Astfel, fondurile suplimentare se asigură prin redistribuire din sumele dedicate pentru măsura de consultanță în apicultură, pentru care în primul an de aplicare a PNA s-a solicitat și s-a plătit doar 9% din suma alocată cu această destinație.

 

Oportunități de finanțare extinse, pentru companii, prin programul JEREMIE

75 milioane euro pentru mediul de afaceri prin două noi instrumente financiare. Alte măsuri sunt în curs de aprobare.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a stabilit, printr-o Hotărâre de Guvern, ca instrumentele financiare destinate companiilor și antreprenorilor, derulate prin programul JEREMIE al Comisiei Europene (CE) și Fondului European de de Investiții (FEI) să poată funcționa și după anul 2022.

Prin HG a fost aprobat Acordul de modificare și reconfirmare a Acordului de finanțare dintre Guvernul României și FEI, pentru continuarea acestui program.

„Inițiativa JEREMIE a fost un real ajutor pentru mediul privat timp de peste 10 ani, este primul instrument inovativ lansat prin fondurile structurale europene, pe lângă clasicele granturi. Am decis să extindem programul pentru a beneficia cât mai multe companii de creditare în condiții avantajoase, infuzie de capital sau mix de diferite instrumente. Este de fapt un model de succes care va fi preluat la dimensiune mult mai amplă prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Și aici instrumentele sunt în fază extrem de avansată și le vom putea prezenta în curând”, spune Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea.

Instrumentele de care vor beneficia companiile și după anul 2022, ca urmare a extinderii duratei inițiativei JEREMIE, sunt:

  • Instrumentul de capital de risc, cu un buget de 50 milioane euro. Două fonduri de capital de risc sunt în curs de lansare.
  • Un nou instrument de garantare, trade finance, cu o alocare inițială de 25 milioane euro. Este destinat susținerii sectorului de comerț prin mobilizarea în total, cu implicarea mediului bancar, a circa 125 milioane euro pentru întreprinderile românești ce activează în acest domeniu și întâmpină dificultăți în a obține finanțare.
  • Alte instrumente financiare care au fost propuse preliminar: mezzanine (instrument mixt), fond de capital de risc pentru transfer de tehnologie. Urmează a fi definite în perioada următoare.

Inițiativa JEREMIE a fost lansată, în anul 2006, de CE și FEI, care face parte din Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI) a avut un buget inițial de 100 milioane euro, alocat prin Programul Operațional Creșterea Competitivității Economice, bugetul fiind ulterior suplimentat la 225 milioane euro.

Programul, care a fost implementat cu implicarea mediului bancar, a fondurilor cu capital de risc și fondurilor de investiții, a avut ca rezultat peste 7.000 investiții și credite în valoare de peste 680 milioane prin cele trei instrumente de creditare, garantare și capital de risc. Rata de multiplicare este de peste 3.

Fondul de Participare JEREMIE, care a primit până în prezent rambursări („fonduri Legacy”) de peste 100 milioane euro aferente implementării din perioada de eligibilitate, a lansat începând cu 2019 noi instrumente financiare destinate întreprinderilor românești, utilizând resursele Legacy.

Aceste noi instrumente nu puteau fi implementate cu succes din cauza duratei stabilită inițial pentru Acordul de finanțare – adică 31.12.2022.

 

Noi trenuri de lucru vor fi achiziționate de către CFR Infrastructură din fonduri europene

Executivul a aprobat un memorandum inițiat de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii cu privire la achiziția de “Sisteme de trenuri de lucru pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii feroviare” în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare.

În prezent, din cauza lipsei de-a lungul ultimilor ani a unei finanțări constante pentru execuția lucrărilor de întreținere și de reparație capitală a infrastructurii feroviare, peste 70% din liniile curente şi directe au nevoie de reparaţii capitale. Viteza medie tehnică de circulaţie actuală pe reţeaua CFR este 69,04 km/h care reprezintă cca 80% din viteza proiectată a reţelei.

Ritmul actual de execuție a lucrărilor de refacţie reprezintă cumulat 1% din lungimea rețelei scadente de refacție (9.829 km).

Prin achiziția componentelor sistemelor de trenuri de lucru va fi sprijinit programul de modernizare a infrastructurii feroviare cu accent pe reînnoirea liniilor curente şi directe (refacţie), având beneficii imediate în ceea ce privește creșterea performanțelor infrastructurii feroviare, a competitivităţii serviciilor de transport feroviar de călători şi marfă.

Astfel, prin efectuarea lucrărilor de reparație a suprastructurii căii ferate cu refacerea substratului acesteia, viteza de circulație poate crește la peste 140 km/h, iar în cazul lucrărilor de reînnoire fără refacerea substratului căii se poate circula cu o viteză de până la 140 km/h, care este și viteza proiectată a liniilor.

Pentru realizarea acestei achiziții se au în vedere următoarele termene orientative:

  • pregătire documentație de achiziție publică și publicare anunț: iulie 2021;
  • derulare procedură achiziție publică și desemnare câștigător: august 2021 – ianuarie 2022;
  • semnare contract/contracte sectorial/e de livrare: februarie 2022;
  • livrare sisteme complete trenuri de lucru: maxim 36 luni de la contractare.

În urma realizării achiziției acestor sisteme a căror valoare totală estimată este de 200 milioane de euro, CFR Infrastructură estimează ca va realiza anual:

  • 150 km de refacție a suprastructurii căii cu refacerea substratului căii ferate;
  • 450 km refacție suprastructura căii fără refacerea substratului căii ferate.

Astfel, lungimea totală de rețea care se va reabilita și refacționa anual poate fi de circa 600 km linie simplă.

 

Fonduri europene pentru dotarea spitalelor din România

  • 16,1 mil. lei din fonduri europene pentru Spitalul de Recuperare Cardiovasculară din Covasna

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru PO Infrastructura Mare, a semnat contractul de finanțare pentru implementarea proiectului „reCOVer – Protejarea sănătății populației prin consolidarea capacității de reacție a Spitalului de Recuperare Cardiovasculară Dr. Benedek Geza Covasna la criza de sănătate publică cauzată de răspândirea virusului SARS-CoV-2”.

În valoare de 16,1 milioane lei, proiectul va finanța dotarea spitalului din Covasna cu echipamente, dispozitive și aparatură medicală, precum și cu echipamente de protecție pentru personalul medical și pacienți.

Proiectul va fi implementat până la sfârșitul acestui an.

  • Spitalul de Pneumoftiziologie Botoșani va fi dotat cu echipamente și aparatură, printr-un proiect de 4,5 mil. lei din fonduri europene

„Creșterea capacității de răspuns adecvat în serviciile medicale oferite pacienților, confirmați cu virusul Sars Cov2″ este proiectul pentru care Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru PO Infrastructura Mare, a semnat contractul de finanțare.

Cu o valoare de 4,543,816.98 lei, proiectul, implementat de Spitalul de Pneumoftiziologie Botoşani, prevede dotarea cu echipamente şi aparatură medicală, necesare prevenirii infectării cu COVID-19, dar şi tratamentului pentru pacienții infectați. Finanțarea va contribui, totodată, la creșterea capacității de diagnosticare și la îmbunătățirea monitorizării pacienților vindecați.

  • 3,7 milioane lei pentru Spitalul Clinic Căi Ferate Oradea

Un alt contract de finantare semnat de MIPE și finantat prin POIM 2014-2020 este cel aferent proiectului “Creșterea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19 a Spitalului CF în municipiul Oradea și județul Bihor”.

Unitatea medicală va beneficia de fonduri europene în valoare de 3,758,909.83 lei, bani ce vor contribui la îmbunătăţirea capacității de îngrijire şi tratament a pacienţilor din judeţ, prin dotarea cu echipamente medicale și de protecţie a spitalului.

Proiectul va fi implementat până la finalul acestui an.

  • 39,4 mil. lei investiți în echipamente pentru Spitalul Municipal de Urgență Caransebeș

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru PO Infrastructura Mare, a semnat contractul de finanțare pentru implementarea proiectului „Gestionarea crizei sanitare COVID-19 în municipiul Caransebeș”.

În valoare de 39,4 milioane lei, proiectul va finanța achiziționarea de echipamente și consumabile pentru tratarea și îngrijirea eficientă a bolnavilor. Astfel, spitalul va putea gestiona mai bine criza sanitară cauzată de virusul SARS-CoV-2 și riscul de infectare a celorlalți pacienți și a cadrelor medicale.

Proiectul va fi implementat până la sfârșitul acestui an.

  • 19,34 milioane lei pentru dotarea cu echipamente a Spitalului Județean de Urgență Miercurea Ciuc

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru PO Infrastructura Mare, a semnat contractul pentru implementarea proiectului „Creșterea capacității de gestionare a crizei sanitare prin investiții necesare pentru consolidarea capacității de reacție la criza de sănătate publică cauzată de răspândirea virusului COVID-19 în Spitalul Județean de Urgență Miercurea Ciuc”.

În valoare de 19,34 milioane lei, proiectul va finanța dotarea spitalului cu echipamente pentru secția de terapie intensivă și pentru cea suport COVID-19. Vor fi achiziționate și echipamente de protecție pentru a preveni răspândirea virusului în rândul pacienților și cadrelor medicale.

Proiectul va fi implementat până la sfârșitul acestui an.

  • 37,76 milioane lei pentru pentru dotarea cu echipamente, aparatură și consumabile medicale a Spitalului Municipal Medgidia

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru PO Infrastructura Mare, asigură o finanțare în valoare de 37,76 milioane lei Spitalului Municipal Medgidia pentru îmbunătățirea capacității de îngrijire a bolnavilor în contextul actualei crize sanitare.

Prin intermediul proiectului unitatea sanitară va achiziționa echipamente, aparatură și consumabile medicale. Datorită acestor dotări, bolnavii vor fi mai bine îngrijiți și va fi redus timpul necesar pentru depistarea/ diagnosticarea sau tratarea pacienților.

  • 48 milioane lei pentru dotarea cu echipamente și aparatură medicală a Institutului Național de Neurologie și Boli Neurovasculare din București

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru PO Infrastructurare Mare, a semnat contractul pentru implementarea proiectului „Creșterea capacității de gestionare a crizei cauzată de COVID–19 prin dotarea cu aparatură medicală a Institutului Național de Neurologie și Boli Neurovasculare, București”.

În valoare de 48 milioane lei, proiectul va asigura creșterea capacității de tratament și diagnosticare a pacienților, prin dotarea suplimentară cu echipamente și aparatură medicală, inclusiv cele necesare secției ATI, dar și pentru dezinfectarea secțiilor.