Acasă Blog Pagina 491

Afganistan: Talibani atacă aeroportul Kandahar cu rachete!

Laurențiu Buboacă
-
0
Afganistan: Talibani atacă aeroportul Kandahar cu rachete!

Oficialii guvernului afgan au raportat că atacurile cu rachete asupra aeroportului Kandahar din sudul Afganistanului au obligat anularea tuturor zborurilor și că pista a fost parțial deteriorată.

Insurgenții talibani au tras peste noapte cel puțin trei rachete înspre aeroportul Kandahar din sudul Afganistanului. A declarat un purtător de cuvânt al grupului de insurgenți, atacul având scopul de a contracara atacurile aeriene ale armatei afgane.

„Aeroportul Kandahar a fost vizat de noi, deoarece inamicul îl folosea ca centru pentru a efectua atacuri aeriene împotriva noastră”, a declarat pentru Reuters, Zabiullah Mujahid, un purtător de cuvânt al talibanilor.

Oficialii guvernului afgan au declarat că atacurile cu rachete i-au obligat să anuleze toate zborurile și că pista a fost parțial deteriorată. Ei au declarat că nu au existat rapoarte timpurii despre victime.

Potrivit oficialilor, talibanii consideră Kandahar ca o locație strategică cheie pe care par să o exploateze ca fiind un centru de comandă pentru preluarea controlului complet al altor cinci provincii.

În Kandahar și în provinciile învecinate Helmand, au crescut ciocnirile dintre poliția afgană și insurgenții talibani. Liderii talibani au preluat rapid controlul asupra structurilor critice din jurul orașului Heraat, forțând localnicii să rămână în casele lor, potrivit oficialilor afgani din vest.

După retragerea soldaților americani și NATO din Afganistan, talibanii au făcut câștiguri în țară, susținând că au preluat jumătate din teritoriul țării, inclusiv punctele de trecere a frontierei cu Iranul și Pakistanul în ultimele săptămâni.

Zi liberă pentru cei care se vaccinează

Redacția Normedia
-
0
Zi liberă pentru cei care se vaccinează

A intrat în vigoare Legea 221/2021, potrivit căreia angajații care aleg să se vaccineze beneficiază, la cerere, de o zi liberă plătită în ziua în care li se administrează fiecare dintre dozele de vaccin împotriva COVID-19. Prevederile se aplică atât angajaților din sistemul public, cât și celor din privat, cu excepția angajaților vaccinați la locul de muncă prin grija angajatorului.

Elevii, studenții și cadrele militare vor beneficia de asemenea de câte o zi de scutire/ permisie pentru fiecare doză de vaccin efectuată.

Poate solicita ziua liberă și unul dintre părinți sau reprezentantul legal al copilului cu vârsta de până la 18 ani, precum și al persoanei cu dizabilități cu vârsta de până la 26 de ani, în ziua vaccinării copilului, respectiv a persoanei cu dizabilități.

Ziua liberă pentru vaccinare este o nouă măsură care încurajează imunizarea prin vaccin și astfel depășirea pandemiei și care înlătură impedimente, în decizia de vaccinare, ce țin de gestionarea timpului într-o zi de muncă/școală.

Orban versus Cîțu: Luptă grea pentru șefia PNL cu mize grele!

Raluca Cojocea
-
0
Orban versus Cîțu: Luptă grea pentru șefia PNL cu mize grele!

Lupta pentru președinția PNL este în plină desfășurare, iar contracandidații, actualul lider PNL și președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban și prezentul prim-ministru al României, Florin Cîțu, se folosesc de toate instrumentele lor politice spre a câștiga. Pentru ambii, miza este una extrem de mare și este legată de supraviețuirea politică a ambilor competitori. Cei doi liberali nu s-au împiedicat să se atace public în mod reciproc și să-și arunce insulte cu privire la activitatea politică.

În eventualitatea în care Ludovic Orban nu este reales în această funcție, ar putea pierde puterea în partid și, cu acesta, evident, puterea și influența sa în lumea politică. Chiar dacă își păstrează rolul de președinte al Camerei Deputaților, Orban va fi obligat să aleagă între negocierea voturilor și sprijin pentru menținerea primului ministru Florin Cîțu la putere. Sau chiar destituirea acestuia din funcție, iar odată cu această mișcare ar crește și riscul unei tulburări politice și, chiar eliminarea Partidului Național Liberal de la putere. Ori chiar dizolvarea guvernului coaliției PNL, UDMR, USR.

La ordinul președintelui României, Klaus Iohannis, președintele PNL, care era și premierul țării anul trecut, Ludovic Orban a fost obligat să ia o pauză după alegerile din 2020. Orban a fost forțat să plece din funcția de prim-ministru, dar și-a îndreptat strategia de a-și păstra puterea în partid. El a fost într-adevăr mediatorul principal al PNL în timpul formării administrației PNL-USR-UDMR și a luptat din greu pentru funcția de președinte al Camerei Deputaților, o poziție politică crucială pentru putere.

Liderii din teritoriu au criticat dur modul în care, Orban a negociat separarea funcțiilor în guvernul coaliției, împreună cu Dan Barna și Kelemen Hunor, ca bază pentru a pune la îndoială autoritatea sa. Liberali precum Emil Boc, Rareș Bogdan și Robert Sighiartău l-au criticat public pe premierul Ludovic Orban.

În schimb, Orban a încercat să își consolideze poziția în cadrul partidului cerând ca șefii diferitelor organizații să își declare public sprijinul pentru actuala conducere. Drept urmare, 30 de grupuri județene și-au proclamat sprijinul public pentru Ludovic Orban de la începutul anului până la alegerile interne. Cu toate acestea, circumstanțele se schimbaseră, mulți dintre susținătorii săi schimbându-și fidelitatea către Cîțu.

Florin Cîțu, pe de altă parte, își riscă rolul de prim-ministru și viitorul politic în calitate de candidat la conducerea PNL. Dacă Cîțu va pierde alegerile, își va pierde popularitatea, precum și legitimitatea de prim-ministru. În realitate, poziția de prim-ministru a fost cea care l-a catapultat pe Florin Cîțu în cursa pentru președintele PNL, la îndemnul unor personalități liberale nemulțumite de actualul lider.

Cîțu a plecat într-un turneu către organizațiile PNL înainte de a-și anunța oficial candidatura, susținut de liderii transilvăneni și cu aprobarea implicită a lui Klaus Johannis. Decizia oficială a fost anunțată pe scările sediului partidului de Emil Boc, Virgil Chițac, Alina Gorghiu, Gheorghe Flutur, Raluca Turcan și Nicolae Ciuca, însoțiți de liderii liberali Emil Boc, Virgil Chițac, Alina Gorghiu, Gheorghe Flutur, Raluca Turcan , și Nicolae Ciuca.

Atacurile publice oficiale au fost declarate între cei doi candidați după votarea organizațiilor locale. Florin Cîțu a folosit un partid continuu de modernizare pentru partid, folosind noi tactici în politică în locul vechilor tactici. Spre deosebire de Ludovic Orban, premierul a încercat să se poziționeze ca singurul lider PNL care a aprobat PSD, referindu-se la perioade în care PNL a avut acorduri oficiale, precum și neoficiale, cu PSD. Cîțu a lansat un atac nu doar împotriva social-democraților, ci și asupra lui însuși, Ludovic Orban, cu care se află în prezent într-un concurs de conducere.

După ce a mers pe tema necesității de modernizare a PNL și s-a prezentat ca lider care poate da partidului „o nouă suflare partidului”, Florin Cîțu a schimbat treptele și a lansat un atac frontal asupra adversarului său, Ludovic Orban, și a adepților săi. Florin Cîțu a acuzat în mod regulat conducerea PNL că și-a amenințat adepții. Cîțu a susținut în timpul conferinței electorale PNL Sector 2 că partidul a devenit în așa fel încât „să îţi fie teamă să ai o opţiune” și că aceasta este o „dictatură”.

Organizații indecise: Bihor, Giurgiu, Arad, Constanța, Ialomița.

Este demn de remarcat faptul că grupurile care nu sunt sigure sunt printre cele mai puternice, cu cei mai mulți delegați: Bihor are 198 de delegați, Giurgiu are 149 de delegați, Constanța are 130 de delegați, iar Arad are 116 delegați.

În lunile iunie-august, PNL organizează alegeri pentru organizațiile județene. Conferințele electorale județene se organizează în perioada 1 iulie – 10 august, conform calendarului intern. Apoi, între 10 august și începutul Congresului din 25 septembrie, va fi stabilită o perioadă de 45 de zile pentru campanie pentru a oferi moțiunile și a sprijini una sau ambele.

Congresul va avea loc la București pe 25 septembrie pentru o singură zi. La congres vor participa 5.000 de delegați, dintre care 493 sunt obligați prin lege să participe, iar delegații rămași vor fi aleși în conformitate cu normele reprezentative stabilite de legislația Consiliului Național.

UE intenționează să impună sancțiuni traficanților de migranți

Laurențiu Buboacă
-
0
UE intenționează să impună sancțiuni traficanților de migranți

Potrivit Reuters, Uniunea Europeană are în vedere impunerea de sancțiuni împotriva traficanților de migranți și a celor implicați în traficul de persoane. Fiind un mijloc de oprire a afluxului masiv de migranți care a ajuns la frontierele Lituaniei din Belarus.

Numărul de treceri ilicite de frontieră între Lituania și Belarus a crescut recent în mod dramatic. Autoritățile din Vilnius acuză dictatura Lukașenko de a transporta migranți din Irak peste graniță ca reacție la sancțiunile bieloruse împotriva Uniunii Europene.

„Uniunea Europeană va lua în considerare măsuri restrictive împotriva traficanților de migranți care încalcă drepturile omului” – a declarat Josep Borrell, vineri, 30 iulie.

Lituania și Uniunea Europeană au dat vina pe Belarus că se folosește de migranți ca de un instrument politic și coercitiv după ce blocul a impus sancțiuni dictaturii. În plus, Lituania a început să construiască bariere fizice peste graniță pentru a evita imigrația ilegală.

Aleksandr Lukașenko, dictatorul din Belarus, a avertizat Uniunea Europeană (UE) că va permite migranților ilegali să treacă granița către Europa. Ca și represalii pentru sancțiunile UE împotriva țărilor care au fost acuzate de trucarea alegerilor prezidențiale în trecut, suprimând demonstrațiile opoziției, și recent arestarea autorului unui blog anti-Lukașenko.

Lukașenko a declarat săptămâna trecută că nu crede că este responsabilitatea sa să protejeze Uniunea Europeană de intrările ilegale de migranți, în condițiile în care Uniunea Europeană a impus sancțiuni economice Belarusului. Mai mult, migrația în Europa este exacerbată de politicile mai multor state membre ale UE.

„Voi i-aţi chemat, dați-le tot ce le trebuie, puneți-i pe picior de egalitate cu cetățenii voștri!.” – A spus Lukașenko.

Piloți afgani asasinați de către talibani

Laurențiu Buboacă
-
0
Piloți afgani asasinați de către talibani

Asasinarea piloților afgani de către talibani, așa cum a raportat Reuters la începutul acestei luni, reprezintă un alt „eveniment îngrijorător” pentru Forțele Aeriene Afgane, care se îndepărtează de o creștere a luptelor, potrivit unui raport publicat joi de un câine de pază al guvernului SUA.

Cel puțin 7 piloți afgani au fost uciși de la stație în ultimele luni, potrivit a doi oficiali de rang înalt ai statului afgan, ca parte a unei campanii a talibanilor islamiști de „vizat și eliminat” a piloților afgani instruiți în SUA.

În tot acest timp, Statele Unite intenționează să-și încheie implicarea militară de 20 de ani în Afganistan pe 31 august. Rebelii talibani capturează rapid un teritoriu controlat de mult timp de administrația susținută de SUA, a președintelui Ashraf Ghani, provocând temeri că ar putea încerca să cucerească capitala țării, Kabul.

În raportul său trimestrial către Congres pentru cele trei luni care se încheie în iunie, Inspectoratul General Special pentru Reconstrucția Afgană (SIGAR) a pictat un tablou al Forțelor Aeriene Afgane (AAF) aflate sub presiune din ce în ce mai mare din lupta cu talibanii pe fondul retragerii SUA – și din ce în ce mai puțin apt să lupte.

În iunie, flota AAF de elicoptere UH-60 Black Hawk, de exemplu, avea o rată de pregătire de 39 la sută, care era aproximativ jumătate din ceea ce era în aprilie și mai. SIGAR a dezvăluit că toate aparatele de zbor afgane zboară cu cel puțin 25% peste intervalele recomandate de întreținere.

„Toate platformele aeronavelor sunt supraimpozitate din cauza cererilor crescute de sprijin aerian strâns, informații, supraveghere, misiuni de recunoaștere și aprovizionare aeriană acum, deoarece (armata afgană) îi lipsește în mare măsură sprijinul aerian al SUA”, a scris acesta.

În același timp, din cauza situației de securitate în creștere din Afganistan și a ritmului operațiunilor care „au crescut doar”, echipajele de aviație rămân suprasolicitate.

SIGAR a citat și raportul publicat de Reuters.

„O altă evoluție îngrijorătoare cu privire la echipajul aerian AAF a fost un raport (Reuters) potrivit căruia talibanii vizează în mod deliberat piloții afgani”, a declarat SIGAR, înainte de a furniza concluziile Reuters fără alte comentarii.

Forțele aeriene afgane, împreună cu forțele speciale din Afganistan, sunt o componentă cheie a planului țării pentru evitarea preluării orașelor de către talibani. SIGAR a raportat că forțele de operațiuni speciale sunt, de asemenea, utilizate în mod abuziv.

Conform raportului, majoritatea corpurilor armatei naționale afgane refuză să îndeplinească misiuni fără ajutorul comandourilor lor de elită. Potrivit SIGAR, când sosesc comando-urile afgane, aceștia sunt angajați pentru a întreprinde locuri de muncă care ar trebui îndeplinite de forțele convenționale, cum ar fi eliberarea rutelor și securitatea punctelor de control, conform datelor NATO.

Cu toate acestea, raportul a menționat că determinarea a ceea ce constituia abuzul militar al forțelor de elită a fost dificilă, deoarece guvernul afgan „luptă pentru existența sa”.

S-au aprobat normele metodologice de aplicare a Legii adopției

Redacția Normedia
-
0
S-au aprobat normele metodologice de aplicare a Legii adopției

,,Am aprobat în ședința de Guvern normele metodologice de aplicare a Legii adopției, care flexibilizează procedurile actuale și crește sprijinul acordat de stat familiilor adoptatoare.”, a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan.

Prin acest act normativ:

  • se asigură accesul echitabil pentru intrarea pe liste în procesul de potrivire pentru toți adoptatorii sau familiile adoptatoare, stabilind un singur criteriu de ierarhizare – vechimea atestatelor;
  • este introdusă obligativitatea anunțării adoptatorului sau familiei adoptatoare cu privire la rezultatul potrivirii, prezentarea motivelor pentru care procedura de potrivire practică nu a fost inițiată și stabilirea unui termen în acest sens;
  • se stabilește procedura de acordare a indemnizației de sprijin și a sumei fixe de 1500 lei, prevăzute în lege;
  • este prevăzută procedura de verificare anuală a îndeplinirii condițiilor care au stat la baza eliberării atestatului, în condițiile în care valabilitatea acestuia a fost extinsă de la 2 la 5 ani;
  • perioada maximă în care se poate derula potrivirea practică a fost stabilită la 3 luni de la acordul adoptatorului sau al familiei adoptatoare cu privire la continuarea procedurii de potrivire practică;
  • elimină birocratizarea excesivă a anumitor etape ale procesului de adopție, prin înlocuirea copiilor legalizate după anumite documente, cu copii certificate pentru conformitate cu originalul.

La sfârșitul lunii iunie, numărul familiilor atestate era de 3.172, în creștere față de anii precedenți, iar numărul copiilor declarați adoptabili a crescut cu peste 35% față de media anilor precedenți, ajungând la 4.850.

Human Rights Watch: Crimele de război israeliene evidente în Gaza

Laurențiu Buboacă
-
0
Human Rights Watch: Crimele de război israeliene evidente în Gaza

ONG-ul Human Rights Watch a acuzat Forțele de Apărare din Israel că au efectuat atacuri care „se pare că reprezintă crime de război”, în timpul conflictului israelian de 11 zile împotriva Hamas, organizația teroristă care administrează Gaza.

După examinarea a trei atacuri aeriene israeliene, organizația internațională pentru drepturile omului a emis concluziile sale, susținând că 62 de civili palestinieni au fost uciși. „nu au existat ținte militare evidente în vecinătatea” atacurilor, potrivit raportului.

Facțiunile palestiniene au fost, de asemenea, acuzate că au comis crime evidente de război prin lansarea a aproape 4.000 de rachete și mortiere neghidate către centrele populate israeliene, potrivit raportului. Potrivit raportului, astfel de greve contravin „interdicției împotriva atacurilor deliberate sau nediscriminatorii împotriva civililor”.

Mai mult, raportul s-a concentrat asupra comportamentului israelian în timpul luptelor, iar organizația a declarat că va publica o evaluare suplimentară în august privind acțiunile Hamas și ale altor grupuri palestiniene.

„Forțele israeliene au efectuat atacuri în Gaza în luna mai, care au devastat familii întregi fără nicio țintă militară aparentă în apropiere”, a declarat Gerry Simpson, director asociat al crizei și conflictelor la Human Rights Watch(HRW).

El a subliniat semnificația unei anchete continue asupra ambelor părți de către Curtea Penală Internațională, invocând „refuzul constant al Israelului de a investiga în mod serios presupuse crime de război„, precum și focul de rachete palestiniene asupra zonelor rezidențiale israeliene.

Armata israeliană a declarat că atacurile sale sunt îndreptate către ținte militare din Gaza în numeroase ocazii. Acesta susține că va lua mai multe măsuri de protecție pentru a proteja oamenii și acuză Hamas pentru victimele civile cauzate de atacurile cu rachete și alte activități militare desfășurate în interiorul zonelor rezidențiale.

Conflictul a început pe 10 mai, când Hamas a lansat o multitudine de rachete la Ierusalim, în sprijinul protestelor palestiniene împotriva forțelor israeliene din apropierea Moscheii Al-Aqsa. Care este construită pe un loc ce este sacru atât pentru musulmani, cât și pentru evrei. Însă legile israeliene amenință cu evacuarea a unui număr mare de familii palestiniene din comunitatea vecină a Ierusalimul de Est, Sheikh Jarrah, de către coloniștii evrei.

Hamas a lansat aproape 4.000 de rachete și rachete către Israel pe tot parcursul conflictului, în timp ce Israel susține că a atacat peste 1.000 de locații asociate militanților din Gaza.

Potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, în Gaza au fost uciși 254 de persoane, inclusiv cel puțin 67 de copii și 39 de femei. Hamas susține că a ucis 80 de militanți, în timp ce Israelul susține că cifra este mult mai mare. În Israel, au fost uciși doisprezece persoane, inclusiv doi copii, precum și un soldat.

Ancheta Human Rights Watch a analizat atacurile aeriene israeliene. Cel mai grav este cel din 16 mai, ce include o serie de atacuri asupra străzii Al-Wahda din orașul Gaza. Potrivit Human Rights Watch, atacurile au demolat trei clădiri de apartamente și au ucis 44 de civili, inclusiv 18 copii și 14 femei. Douăzeci și două dintre victime aparțineau al-Kawlaks, o singură familie.

Atacurile, potrivit Israelului, au fost direcționate către tunelurile Hamas din zonă, iar daunele aduse rezidențelor au fost doar unele accidentale.

HRW a concluzionat că Israelul s-a folosit de bombe ghidate cu precizie, GBU-31 dezvoltate în Statele Unite, și că nu li s-a spus nimănui să evacueze zona din timp. De asemenea, nici în vecinătate nu au existat dovezi ale unor ținte militare.

„Un atac care nu este îndreptat către un obiectiv militar specific este ilegal”, a scris HRW.

Conform anchetei, o explozie din 10 mai, în apropierea orașului Beit Hanoun din nordul Gaza, a ucis opt persoane, inclusiv șase copii. Doi dintre aceștia erau adulți, conform raportului, și nu erau decât simpli civili.

Armata israeliană a declarat marți că rănile au fost cauzate de focul de rachete al organizațiilor palestiniene, nu de avioanele israeliene. Acesta a furnizat imagini aeriene ale locului de lansare și ale locului de aterizare, despre care a afirmat că se află la o distanță de 7,5 kilometri (4 mile).

„Acest incident demonstrează desconsiderarea flagrantă a vieții civile din partea organizațiilor teroriste din Fâșia Gaza. Human Rights Watch nu a găsit nicio dovadă a unei ținte militare la sau lângă locul grevei.” – scrie HRW.

Cu toate acestea, HRW a declarat că dovezile arătau că arma era „o formă de rachetă ghidată” bazată pe studiul fragmentelor de muniție și al declarațiilor martorilor.

Israelul a refuzat să lase agenții organizației să intre în Gaza, potrivit organizației din New York. În schimb, a spus că s-a bazat pe imagini prin satelit, evaluări de către experți a fotografiilor de biți de muniție și chat-uri video și telefonice cu un cercetător de teren din Gaza.

În 15 mai, HRW a analizat un al treilea incident în lagărul de refugiați Shati din Gaza, în care o rachetă israeliană a demolat o clădire cu trei etaje. Greva a luat viața a zece persoane, dintre care două erau femei și opt dintre ele erau copii.

Structura a fost lovită de o rachetă ghidată realizată în Statele Unite, potrivit anchetatorilor HRW. Israelul a susținut că oficialii cheie ai Hamas se ascund în structură, potrivit raportului. Cu toate acestea, nu a existat nicio dovadă a unei ținte militare la sau în apropierea amplasamentului, potrivit grupului, care a cerut o investigație cu privire la existența unui scop militar legitim și că au fost create „toate procedurile rezonabile” pentru a preveni pierderile de vieți ale civililor.

Luptele din mai au fost a patra dintre Israel și Hamas de când grupul terorist a preluat controlul asupra Gaza în 2007. Hamas se opune existenței Israelului. În toate conflictele, Human Rights Watch, alte organizații pentru drepturi și oficialii ONU au acuzat ambele părți că au comis crime de război.

Organizația a cerut SUA să condiționeze sprijinul de securitate pentru Israel în vederea adoptării de „acțiuni concrete și verificabile” pentru a se conforma legislației internaționale în domeniul drepturilor omului și a cerceta încălcările din trecut, potrivit raportului publicat marți.

De asemenea, a cerut Curții Penale Internaționale (CPI) să includă recentul război din Gaza în ancheta sa în curs asupra presupuselor crime de război ale grupurilor teroriste israeliene și palestiniene. Israel neagă jurisdicția CPI, susținând că este capabil să examineze orice potențial rău comis de armata sa și că ancheta CPI este părtinitoare și motivată politic.

Cozmanciuc: Guvernul acordă fermierilor prime de asigurare

Redacția Normedia
-
0
Cozmanciuc: Guvernul acordă fermierilor prime de asigurare

,,Guvernul acordă fermierilor prime de asigurare a animalelor, culturilor și plantelor. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță lansarea sesiunilor de depunere a cererilor de finanțare pentru submăsura 17.1 – „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor” începând cu data de 28 iulie, ora 09.00, până la data de 31 octombrie 2021, ora 16.00. Alocarea financiară pentru această măsură este de 31.200.000 euro, sprijinul public nerambursabil fiind de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile și plătită efectiv de fermier. De asemenea, începe depunerea de proiecte pentru submăsura 9.1 – „Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol”, în intervalul 29 iulie, ora 09.00 – 29 octombrie, ora 16.00. Alocarea financiară pentru această sesiune de depunere proiecte este de 6.769.295 euro, a declarat deputatul PNL de Neamț, Cozmanciuc Corneliu-Mugurel. 

Pentru a accesa Ghidurile Solicitantului aferente celor două submăsuri puteți accesa paginile de internet www.madr.ro și www.afir.info.

Cozmanciuc: Peste 118.000 de persoane și-au găsit locuri de muncă

Redacția Normedia
-
0
Cozmanciuc: Peste 118.000 de persoane și-au găsit locuri de muncă

,,În primele șase luni, peste 118.000 de persoane și-au găsit locuri de muncă prin ANOFM. Un număr de 118.066 de persoane au fost încadrate în muncă în primele șase luni ale anului, ca urmare a aplicării măsurilor de stimulare a ocupării de către agențiile județene de resort. Din totalul persoanelor angajate prin intermediul ANOFM în primul semestru, 54.982 de persoane au peste 45 de ani, 24.503 au vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani, 19.518 au între 25 și 35 de ani, iar 19.063 sunt tineri sub 25 de ani (dintre care 12.888 tineri NEET), a declarat deputatul PNL de Neamț, Cozmanciuc Corneliu-Mugurel, potrivit unui comunicat de presă.  

În funcție de mediul de rezidență, 61.227 persoane angajate în perioada de referință provin din mediul urban, iar 56.839 persoane sunt din mediul rural. În primul semestru al anului 2021, numărul persoanelor care au beneficiat de asistență pentru înregistrarea în evidență ca persoane în căutare de loc de muncă, în vederea asigurării protecției sociale privind acordarea indemnizației de șomaj sau cuprinderea în măsuri active, a fost de 231.397 persoane. Rata șomajului în luna mai 2021 a scăzut cu 0,2 puncte procentuale față de cea înregistrată în aprilie 2021, ajungând la 5,5%. Numărul șomerilor a scăzut în mai la 449.000 persoane, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Astfel, rata șomajului își menține trendul descendent, după ce în luna aprilie 2021 aceasta a înregistrat o rată de 5,7%, în scădere cu 0,1 față de procentul înregistrat în martie 2021 (5,8%), a conchis deputatul. 

RAPORT: UE a respins planul post-Brexit pentru Irlanda de Nord!

Laurențiu Buboacă
-
0
RAPORT: UE a respins planul post-Brexit pentru Irlanda de Nord!

După cum cunoaștem situația, sau poate că nu. Odată cu ieșirea definitivă a Regatului Unit din Uniunea Europeană la începutul acestui an, Irlanda de Nord și-a pierdut statutul de teritoriu fără restricții de călătorie.

Anume, orice persoană sau transport între Republica Irlanda și Irlanda de Nord, care este teritoriu al Regatului Unit se făcea fără acte și rareori se cereau cărțile de identitate fiind spațiu Schengen.

România, Croația și Bulgaria au fost de asemenea, puse în plan pentru a fi integrate în acest spațiu, în viitorul apropiat.

În ceea ce privește situația Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, care a cerut miercuri, 21 iulie, ca Uniunea Europeană să fie de acord să rescrie un acord care să guverneze comerțul post-Brexit, situația a luat o întorsătură radicală.

Indignată de neseriozitatea respectării regulamentelor și planurilor privind Brexit-ul, UE a respins cerințele britanicilor. În trecut reprezentanții europeni au trebuit să aștepte ani de zile ca britanicii să se hotărască ce vor face și dacă vor adopta un plan de Brexit sau nu.

Evident, britanicii nu au acceptat și nu au adoptat nici un plan, nici cu ajutor trimis de la Bruxelles. Așa că, în ultimul an de a stabili un plan, inițiatoarea planurilor de Brexit, fosta prim-ministră britanică Theresa May a demisionat din cauza presiunilor, iar cel ce a preluat postul, Boris Johnson, actualul premier, a adoptat un plan „provizoriu” spre a calma apele, exact pe ultima sută de metri.

Noua propunere post-Brexit viza în mod special „statutul” special al Irlandei de Nord, care de la adoptarea planului „Good Friday” a beneficiat de liberă circulație la granița sa cu Rep. Irlanda, încă din 1998. Asta pentru a punte capăt războiului cald între protestanții unioniști, care sunt în mare parte britanici și separatiștii catolici, care sunt în mare parte irlandezi.

Nici Scoția nu are un statut calm. În momentul de față, partidul la putere, anume Partidul Național Scoțian, sau Scottish National Party, prescurtat SNP, împreună cu premierul scoțian, Nicola Sturgeon, o femeie comparată adesea cu Angela Merkel, luptă pentru independența țării față de Regatul Unit. Scoțienii dorind să rămână în continuare în Uniunea Europeană deoarece fondurile europene au dus la o evoluție importantă a țării. Această „cerință” a putut fi observată și la votul pentru referendumul privind Brexit. Atunci, în 2016, scoțienii au votat în majoritate de 62.0% pentru a RĂMÂNE în UE.

De altfel, nici Irlanda de Nord nu a fost de acord cu ieșirea din UE. Nord-irlandezii votând în proporție de 55.8% pentru a RĂMÂNE în Uniunea Europeană. Doar în Anglia, englezii au votat cu 53.4% pentru a IEȘI din UE, iar în Țara Galilor, galezii au votat pentru a IEȘI din UE, în proporție de 52.5%.

DE CE A RESPINS UNIUNEA EUROPEANĂ NOUL PACT CARE VIZA STATUTUL IRLANDEI DE NORD?

Marea Britanie a cerut miercuri, 21 iulie, ca Uniunea Europeană să rescrie un acord care să reglementeze comerțul post-Brexit, care avea în vedere în mod special statutul Irlandei de Nord. Făcând acest pas, la doar un an după ce a fost negociat cu UE, o propunere pe care Bruxelles-ul a respins-o imediat.

Acordul din Irlanda de Nord a făcut parte din acordul Brexit, care a fost aprobat de premierul Boris Johnson și a finalizat plecarea Marii Britanii din UE la patru ani după ce alegătorii l-au aprobat în referendum.

Angajatorii din Irlanda de susțin că situația actuală dăunează grav afacerilor din provincie. Și, de asemenea, unele facțiuni pro-britanice s-au opus celor care cred acest lucru și spun că este doar o diminuare a legăturilor cu Regatul Unit. Provocând ulterior, temerile unei relansări a tulburărilor care au devastat teritoriul timp de mai bine de 30 de ani.

„Nu putem continua așa cum suntem.” – a declarat miercuri parlamentul ministrului Brexit, David Frost.

David Frost susține că Londra caută un nou „echilibru” pentru a elimina controlul UE asupra acordului și că Regatul Unit are deja autoritatea de a ignora în mod unilateral de porțiuni din acesta.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic, a declarat cu emfază că acordul nu poate fi refăcut, susținând că Johnson și Frost l-au negociat.

„Nu vom fi de acord cu o renegociere a protocolului. Respectarea obligațiilor legale internaționale este de o importanță capitală.” – a declarat Maros Sefcovic.

Acordul abordează cea mai mare dilemă a Brexitului, inițiat de britanici. Anume, cum să păstrăm acordul de pace fragil stabilit în provincie printr-un acord de pace intermediat de SUA în 1998 – prin păstrarea unei frontiere deschise – fără a oferi o ușă din spate pieței unice a UE cu 450 de milioane de euro prin Irlanda vecină?

Acestea s-au dovedit a fi o dificultate pentru întreprinderi și o anatemă pentru sindicaliștii care sunt fermi cu privire la faptul că, provincia Irlandei de Nord să rămână o parte a Regatului Unit. În decembrie 2020, parlamentul britanic a ratificat și a acceptat acordul de Brexit.

Cu toate acestea, Frost a susținut că acordul nu funcționează conform planificării și că există motive suficiente pentru invocarea articolului 16 din protocol. Care permite oricărei părți să renunțe la cerințele protocolului dacă se dovedesc a fi dăunătoare în mod nejustificat.

„Cu toate acestea … am ajuns la concluzia că nu este momentul potrivit pentru a face acest lucru. Vedem o oportunitate de a proceda diferit, de a găsi o nouă cale de a căuta să convenim cu UE prin negocieri, un nou echilibru în acordurile noastre care acoperă Irlanda de Nord, în beneficiul tuturor.” – a exemplificat Frost.

El și-a exprimat speranța că UE va lua în considerare în mod constructiv propunerile britanice pentru a găsi o soluție viabilă. În ciuda numeroaselor obiecții britanice, UE a refuzat să modifice acordul. Regatul Unit fiind îngrijorat de faptul că granița dificil de gestionat, cu Irlanda, membru al UE, va permite accesul pe piața unică a mărfurilor care nu corespund standardelor și reglementărilor sale.

„Vom continua să colaborăm cu Marea Britanie, de asemenea, cu privire la sugestiile făcute astăzi. Suntem gata să continuăm să căutăm soluții creative, în cadrul protocolului, în interesul tuturor comunităților din Irlanda de Nord.” – a ținut să specifice Sefcovic într-un comunicat.

Johnson a amenințat că va lua măsuri unilaterale, luni, 26 iulie, potrivit Reuters. În cei patru ani de negocieri deseori grele, UE a respins o mare parte din ceea ce Marea Britanie a propus ca abordare alternativă.

Frost a declarat că Regatul Unit a dorit un „cadru normal al tratatului” care să fie „mai favorabil sentimentului unei colaborări reale și echitabile” și care nu va fi guvernat de instituțiile UE sau de Curtea Europeană de Justiție.

1...490491492...562Pagina 491 din 562