Acasă Blog Pagina 493

Legături sumbre ale influențelor ruse în Bulgaria, România și Republica Moldova

Au trecut doar câteva zile de când Ministrul rus al apărării, Sergei K. Shoigu anunța retragerea trupelor ruse ce au executat un antrenament la doar câțiva kilometri de Ucraina. Însă spiritele s-au încins atât în Ucraina, cât și în Republica Cehă sau Belarus. Țări în care influența rusă e din ce în ce mai prezentă.

Nici situația din țara noastră nu este una calmă. Cu toate că vin sărbătorile pascale autoritățile sunt pregătite pentru a răspunde Rusiei, mai ales după ce Ministerul român al Afacerilor Externe l-a expulzat pe Adjunctul Atașat Militar rus la București.

BULGARIA

Nici în partea vecinilor de la Sud de Dunăre, în Bulgaria, situația nu e calmă. Bulgarii se îndreaptă către un cabinet de experți temporar și probabil noi alegeri parlamentare după ce al doilea partid clasat la recentele alegeri și-a redat mandatul de a forma un guvern.

Parchetul bulgar, anunță o serie de anchete asupra cercetării unor explozii la depozitele de muniție din ultimii 10 ani. Patru din respectivele explozii au avut chiar și o coincidență stranie în tiparul execuției acestora. Prima fiind pe 12 noiembrie 2011. Cea de-a doua explozie cât și cea de-a treia a avut loc la depozitele și ariile de producție din Iganovo, locul unde își desfășoară activitatea compania statului bulgar, VMZ Sopot. Compania respectivă e cea mai mare în materie de manufacturare a armelor bulgărești. Incidentele au avut loc în lunile martie și aprilie din 2015.

Potrivit parchetului din Bulgaria, al patrulea incident e extrem de curios, mai ales să nici nu a fost raportat în mod inițial. Pe 31 mai 2015, a avut loc un incendiu devastator la un institut de investigații din capitala Bulgariei, Sofia, unde au ars toate dosarele cu dovezi în cazurile incidentelor anterior menționate. Parchetul a anunțat că, la doar câteva ore doi ofițeri ruși ai serviciului de informații militare GRU. Aceștia sunt Egor Gordienko, alias Georgi Gorshkov și Denis Sergeev, alias Sergey Fedotrov; ambii fiind implicați în cazuri de corupție, atentate și trafic cu arme, precum și cooperarea cu mafia armelor din Bulgaria și din Rusia. De asemenea, parchetul Bulgariei anunță că ar mai fi un al treilea agent rus implicat, care realiza împreună cu ceilalți doi, transporturi de arme către Ucraina și Georgia.

Ultimul caz de incident a avut loc în luna martie, anul trecut, când a explodat un depozit deținut de producătorul de armament de stat, denumit Arsenal, care a fost distrus în totalitate de incendiul ce a urmat. În toate cele 4 cazuri, au existat incendii ce s-a precedat unor explozii de proporții, care putea fi văzute ca și ferestre de oportunitate, numai bune și convenabile unu sabotaj. Locațiile exploziilor sunt afișate pe harta Bulgariei de mai jos.

Lavrov, Ministrul rus de afaceri externe acuză parchetul Bulgariei de faptul că, s-au alăturat mișcării cehilor care vor să-și bată joc de Rusia. Însă o declarație bizară a ministrului rus de externe, e că motivul celor două țări (Bulgaria și Cehia) e că Rusia nu a fost acuzată în cazul asasinării prințului austro-ungar Franz Ferdinand. Doar acum două zile, Ministrul de Externe al Bulgariei l-a invitat la discuții pe ambasadorul Rusiei la Sofia.

ROMÂNIA

România a semnat contractul de scrisoare de ofertă și acceptare (LOA) pentru sistemele de apărare costieră (CDS) ale rachetelor navale (NSM). Direcția Generală Armament a Ministerului Apărării Naționale a semnat contractul în numele guvernului. În 16 octombrie 2020, Departamentul de Stat al SUA a luat o hotărâre de aprobare a unei eventuale vânzări militare străine (FMS). Costurile sistemelor, care includ patru lansatoare mobile, sunt de aproximativ 286 milioane dolari. Livrarea va avea loc în ultimul trimestru al anului 2024.

Astfel, România va folosi această armă, de lovitură de precizie cu rază lungă de acțiune, pentru a spori eficacitatea misiunii, supraviețuirea și interoperabilitatea NATO în misiunile și operațiunile actuale și viitoare.

Pe măsură ce tensiunile dintre Rusia și România cresc, un videoclip difuzat joi în România arată atașatul adjunct rus recent expulzat „întâlnindu-și sursele” pentru a obține informații clasificate.

Expulzarea lui Grișev are loc într-un context mai larg de expulzare a diplomaților ruși din alte părți ale Europei din cauza presupuselor activități de spionaj și a acuzațiilor de sabotaj militar în Republica Cehă și Bulgaria.

REPUBLICA MOLDOVA

Basarabenii riscă un nou conflict intern. După reactivarea armatei transnistrene, Curtea Constituțională a Moldovei a declarat neconstituțională decizia parlamentului din 23 aprilie privind retragerea mandatului lui Domnica Manole. Astfel apare o nouă decizie a Curții Constituționale, ce va face posibilă alegeri parlamentare anticipate în Rep. Moldova.

Președintele Maia Sandu, chiar a ținut să semneze un decret privind dizolvarea parlamentului și cere alegeri anticipate pentru data de 11 iulie. Ca și răspuns, pro-rușii socialiști au început un protest și o campanie disperată împotriva Curții Constituționale a Republicii Moldova, însă nu au reușit să tragă de timp pentru ca să amâne luarea deciziei pentru alegerile anticipate.

 

 

 

Măsuri pentru debirocratizarea microîntreprinderilor

,,Microîntreprinderile cu până la 9 angajați vor avea mai puține sarcini administrative de îndeplinit, în urma modificărilor la Codul Muncii adoptate în ședința de Guvern”, a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan.

De prevederile nou introduse privind flexibilizarea relațiilor de muncă prin debirocratizare vor beneficia 445 000 de astfel de microîntreprinderi:

  • Specificarea atribuţiilor postului se va putea face verbal, dar și prin întocmirea fișei postului, cum se întâmpla până acum. Pentru asigurarea flexibilității relațiilor de muncă, la solicitarea scrisă a salariatului, angajatorul este obligat să-i comunice în scris fișa postului, cu specificarea atribuțiilor care îi revin;
  • Angajatorului cu până la 9 salariați i se dă posibilitatea să ţină evidenţa orelor de muncă prestate zilnic de fiecare angajat, în condiţiile stabilite cu aceștia prin acord scris;
  • Pentru debirocratizarea și simplificarea procedurilor în domeniul resurselor umane, propunem eliminarea obligației de întocmire a Regulamentului intern de către aceste microîntreprinderi.

 

Extinderea folosirii semnăturii electronice în relațiile de muncă

,,Extinderea utilizării semnăturii electronice în relațiile de muncă și simplificarea prevederilor privind telemunca sunt măsuri care vin în sprijinul companiilor și angajaților, în această perioadă de pandemie”, a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan.

Prin prevederile adoptate astăzi în ședința de Guvern:

  • Companiile vor putea folosi semnătura electronică în relațiile cu instituțiile publice, la întocmirea documentelor din domeniul relațiilor de muncă;
  • La încheierea contractului individual de muncă, părțile vor putea să utilizeze semnătura electronică avansată sau calificată însoțită de marca temporală și sigiliul electronic calificat al angajatorului, fără ca acest lucru să poată fi însă impus angajatului de către angajator;
  • Semnătura electronică avansată sau semnătura electronică calificată însoțită de marca temporală se vor folosi și în cazul realizării în format electronic a instruirii privind sănătatea și securitatea în muncă;
  • Angajații aflați în telemuncă sunt obligați să respecte și să asigure confidențialitatea informațiilor și documentelor utilizate în timpul activității;
  • Activitatea angajaților care lucrează în telemuncă este verificată prin utilizarea tehnologiei informației, iar instruirea cu privire la utilizarea echipamentelor necesare activității poate fi realizată online.

Noi măsuri de protecție pentru lucrătorii sezonieri care muncesc în străinătate

,,Anual, numărul estimat al lucrătorilor sezonieri care pleacă la muncă în străinătate este în jur de 500 000, iar în ultimii 3 ani numărul contractelor de mediere încheiate nu a depășit 30 000. Suntem preocupați ca românii plecați care lucrează în străinătate să fie mai bine protejați și să preîntâmpinăm situațiile dificile cu care ne-am confruntat în anii trecuți: aglomerări la plecarea din țară, nerespectarea condițiilor de intrare în statul de destinație, cazuri de muncă fără forme legale ori nerespectarea prevederilor din contracte”, a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan.

Guvernul a adoptat mai multe prevederi care modifică Legea privind protecția cetățenilor români în străinătate, prin care se introduc mai multe obligații pentru agenții, cât și furnizorii de servicii de plasare de forță de muncă în străinătate:

  • Fără comisioane, tarife sau taxe pentru serviciile de mediere pentru angajarea în străinătate a cetățenilor români;
  • Contracte de mediere încheiate în formă scrisă;
  • Asigurarea încheierii contractului individual de muncă atât în limba statului de destinație, cât și în limba română;
  • Informarea lucrătorilor cu privire la condițiile speciale de intrare în țara de destinație și la regulile care trebuie respectate;
  • Asigurarea transportului internațional al lucrătorilor, cu firme autorizate, către același loc de muncă din statul de destinație, dacă sunt grupuri mai mari de 10 persoane;
  • Verificarea documentelor necesare accesului în statul de destinație, anterior deplasării lucrătorilor, pentru a evita situațiile în care cetățenilor români nu li se permite intrarea în statul unde urmează să muncească;
  • Notificarea ITM privind forța de muncă plasată, cu 5 zile înainte de plecarea lucrătorilor din țară;
  • Obligația de a păstra contractul de mediere și contractul individual de muncă, în limba română şi în limba statului angajatorului, pentru o perioadă de trei ani de la data încetării lor, pentru a le pune la dispoziţia inspectorilor de muncă, cu ocazia controlului;
  • Transmitea lunară (nu trimestrială, cum se prevede în prezent) către ITM a situaţiei privind contractele de mediere încheiate şi persoanele angajate în străinătate.

 

Prima mașină electrică produsă în România va fi lansată peste 3 ani

Compania Ford a anunțat că va produce, la Craiova, un nou vehicul comercial ușor în 2023, iar versiunea complet electrică a acestuia va fi lansată în 2024.

Acesta va fi primul vehicul de volum, complet electric construit de Ford la fabrica din Craiova, în linie cu angajamentul companiei de a atinge zero emisii în Europa. Gama de vehicule comerciale Ford din Europa va fi 100% pregătită pentru zero emisii, complet electrică sau plug-in hybrid, până în 2024.

”Îi felicit pe reprezentanții companiei Ford pentru această inițiativă curajoasă de a fi primii care vor produce, în țara noastră, o mașină complet electrică. Cererea pentru astfel de autovehicule în România este tot mai mare, numărul mașinilor electrice cumpărate de români în primele trei luni a crescut aproape exponential, iar aceste inițiative vin în favoarea celor care se gândesc, dincolo de mobilitatea şi confortul personal, şi la impactul pe care îl lasă fiecare dintre noi asupra mediului înconjurător şi la reducerea emisiilor de carbon. De ieri, programele RABLA CLASIC și RABLA PLUS funcționează, avem buget dublu pentru maşinile electrice faţă de 2020 și astfel, venim în întâmpinarea tendinţelor internaţionale şi tendinţelor de pe piaţa românească”, a declarat ministrul Tánczos Barna.

Două treimi din vânzările de vehicule comerciale vor fi reprezentate de modele electrice sau plug-in hybrid până în 2030, anunță compania.

Oportunitățile de finanțare de anul acesta pentru UAT-uri

Primarii vor avea la dispoziție 15 programe ale Administrației Fondului de Mediu destinate autorităților publice locale:

  • Sisteme de colectare selectivă a deșeurilor la nivel local – sisteme automatizate de colectare, platforme de depozitare temporară, insule de colectare separată în mediul urban, centre integrate de colectare, închiderea depozitelor neconforme (buget în 2021 – 1,75 miliarde lei);
  • Programul privind creșterea eficienței energetice a clădirilor publice (buget în 2021 de 1,4 miliarde de lei);
  • Stații de reîncărcare pentru vehicule electrice în municipii, orașe și stațiuni turistice (buget în 2021 – 500 milioane de lei);
  • Instalații de biogaz/compost (buget în 2021 – 500 milioane de lei) ;
  • Programul național de termoficare – investiții pentru modernizarea, reabilitarea, retehnologizarea, extinderea sau înființarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică a localităților (buget în 2021 – 100 milioane de lei AFM și 400 milioane lei MLPDA);
  • Transport școlar ecologic (buget în 2021 – 600 milioane de lei);
  • Rabla Clasic;
  • Rabla Plus;
  • Infrastructura velo; (piste pentru biciclete)
  • Împădurirea terenurilor degradate;
  • Sisteme fotovoltaice pentru gospodării;
  • Iluminat public ecologic;

De asemenea, investițiile în zona de mediu prin PNRR se vor axa pe trei piloni:

  • Dezvoltarea sectorului de apă și apă uzată;
  • Creșterea suprafețelor de pădure și stimularea biodiversității;
  • Managementul deșeurilor, colectare selectivă și economie circulară.

Primul Hub de servicii electronice în domeniul asistenței sociale

Primul Hub de servicii publice electronice care va integra toate informațiile privind serviciile și beneficiile sociale va fi implementat în România, până la finalul anului 2023.

,,Am semnat astăzi contractul de finanțare pentru demararea proiectului în valoare de 133 milioane de lei, proiect de care vor beneficia peste 2 milioane de cetățeni și furnizori de servicii sociale, publici și privați. Interacțiunea beneficiarilor cu Ministerul și instituțiile aflate în subordine și coordonare se va realiza astfel printr-un singur punct de contact, pe portalul ministerului. Oamenii nu vor mai avea nevoie să vină la ghișeu pentru a depune cererile de beneficii de asistență socială și servicii sociale, dosarele cu hârtii vor deveni dosare electronice și vor putea fi consultate oricând online. Mai mult, implementarea Hub-ului de servicii înseamnă și crearea unei platforme de interconectare între minister și instituțiile din subordine. Se pun astfel bazele unei administraţii publice moderne şi eficiente, care are rolul de a creşte calitatea serviciilor electronice oferite cetăţenilor şi de a reduce timpul de soluţionare a cererilor.’’, a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan.

Noua platformă va asigura instrumentele necesare pentru verificări încrucişate de date, care să asigure mecanisme de prevenție, de semnalare automată a suspiciunii de fraudă și care să furnizeze date corecte. În același timp, cetățenii și firmele vor putea afla în timp real, la momentul depunerii solicitărilor, care este statusul specific al cererii (dacă au mai beneficiat în trecut, dacă există suprapuneri cu alte beneficii, conditionalități legate de drepturile legale etc.).

O altă facilitate a Hub-ului de servicii vizează asigurarea interoperabilității sistemelor informatice în plan intern, național și european (cu sisteme omoloage de la nivel European, cu Registrele Europene), astfel încât să se asigure gestionarea unitară a informațiilor cu privire la beneficiarii de drepturi de securitate socială acordate din fonduri publice.

,,Acesta este, până în acest moment, cel mai important proiect de digitalizare demarat la nivelul Ministerului muncii. Ne-am propus ca, în perioada următoare, să atragem fonduri europene pentru digitalizarea tuturor instituțiilor care țin de ministerul muncii.’’, a conchis ministrul Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan.

Programul Casa Eficientă Energetic pentru școli și grădinițe

Programul Casa Eficientă Energetic pentru școli și grădinițe a fost extins pentru toate clădirile publice aflate în administrarea UAT-urilor.

Programul privind creșterea eficienței energetice și gestionarea inteligentă a energiei în clădirile publice cu destinație de unități de învățământ va fi modificat, întrucât au existat numeroase solicitări de modificare a ghidului de finanțare aferent acestui program.

Bugetul aprobat pentru această categorie de proiecte este de 1,40 miliarde lei, mai mult cu aproximativ 1 miliard de lei față de alocarea inițială, care avea în vedere doar eficientizarea energetică a unităților de învățământ.

Principalele beneficii ale acestui program vor fi:

  • extinderea plajei de solicitanți, prin introducerea eligibilității consiliilor județene;
  • introducerea eligibilității tuturor clădirilor publice aflate în administrarea UAT (școli, dispensare, clădirea primăriei, etc.);
  • introducerea posibilității ca UAT-urile să poată veni în parteneriat cu Consiliul Județean;
  • introducerea posibilității de acordare a avansului;
  • mărirea sumelor/proiect, în funcție de numărul de locuitori și de categoria UAT (comună, oraș de rang I sau II, etc.), de exemplu:

– 1.500.000 lei pentru comune cu o populaţie de până la 5.000 de locuitori;

– 3.000.000 lei pentru comune cu o populaţie de peste 5.001 locuitori;

– 4.000.000 lei pentru orașe;

– 5.000.000 lei pentru municipii de rang II;

– 6.000.000 lei pentru municipii de rang I.

Perioada de înscriere în aplicația informatică a datelor tehnice aferente proiectelor începe în data de 05 iulie 2021, ora 10.00 și se închide în data de 04 octombrie 2021, ora 16.30. Astfel, sesiunea programată să înceapă pe 4 mai, a fost amânată.

 

Sprijin financiar pentru construcția de spitale regionale

S-a semnat Contractul de finanțare dintre România și Bancă, în valoare de 250 milioane euro, destinat susținerii construcției Spitalului Regional de Urgență Iași.

Acest împrumut este primul dintr-o serie de 3 împrumuturi acordate de Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru primele Spitale Regionale de Urgență (Iași, Cluj și Craiova) care urmează a fi construite.

Costul total net al obiectivului de investiții Iași este estimat la cca. 420,9 milioane euro. Conform contractului de finanțare, împrumutul acordat de BEI reprezintă cca. 59,4% din costul net aferent obiectivului, diferența de cca. 170,9 mil. EUR (40,6 %) la care se adaugă taxele și impozitele aferente proiectului se vor asigura din fonduri nerambursabile și de la bugetul de stat, după cum va fi necesar.

Proiectul va fi implementat de către Ministerul Sănătății. Perioada de implementare este de cca. 7 ani, data limită de tragere a sumelor împrumutului fiind aprilie 2028.

Termenii financiari aferenți fiecărei tranșe din împrumut se stabilesc la momentul efectuării tragerii respective, în funcție de strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale și de politica de cost a Băncii.

“Spitalul Regional de Urgență din Iași nu va fi doar o clădire nouă, ci, odată ce va fi pe deplin operațional, va permite sistemului de sănătate trecerea într-o nouă eră a furnizării de servicii medicale, depășind lacunele critice din sector și aducând o contribuție pe termen lung asupra sănătății populației. Investiția în sine va mobiliza investiții suplimentare în regiune, atât publice, cât și private și va contribui în mod deosebit la dezvoltarea capitalului uman în sistemul de sănătate, recunoscută în prezent ca una dintre nevoile urgente ale sectorului. În calitate de ministru al Finanțelor, susțin cu tărie investițiile în sectorul sanitar, bugetul pentru sănătate având caracter prioritar”, a spus ministrul Finanțelor.

Noul Spital Regional de Urgență Iași va înlocui infrastructura învechită și fragmentată a Spitalului Clinic Județean de Urgență Iași cu o structură modernă, la standarde europene, arhitectural și medical, echipamente și tehnologie IT. Spitalul va utiliza un nou model operațional de management de spital, financiar, administrativ și clinic, focalizat pe pacient și va deveni un centru de nivel terțiar pentru rețeaua de spitale din regiunea Nord-Est, pentru a trata pacienții critici și cazurile care necesită tehnologie și expertiză la nivel înalt, va integra tehnologii și practici medicale actualizate, abordări multidisciplinare, eficiente și sigure din punct de vedere clinic.

Primele acorduri de finanțare pentru companiile care beneficiază de ajutoare de stat pentru investiții

În perioada ianuarie-aprilie au fost emise 11 acorduri de finanțare, în valoare totală de 303,1 milioane lei, pentru 10 proiecte de investiții eligibile pentru a primi ajutor de stat în baza schemei instituită prin H.G. nr.807/2014 și 1 proiect de investiții eligibil pentru a primi ajutor de stat în baza schemei instituite prin H.G. nr.332/2014.

Cele 10 companii, ale căror proiecte de investiții însumează o valoare totală de 609,9 milioane lei, au obținut ajutor pentru finanțare în valoare de 303,1 milioane lei. Totodată, proiectele de investiții selectate vor genera o contribuție în valoare totală de 408,1 milioane lei și un număr de 1.338 noi locuri de muncă, în domeniul industriei prelucrătoare, alimentare și a serviciilor de dezvoltare de software sau de asistență spitalicească.

”În formularea bugetului pentru anul 2021, ne-am asumat creșterea și susținerea investițiilor, atât cele de stat, cât și private. Investițiile reprezintă cheia principală pentru relansarea și creșterea economică a țării noastre. Vom continua să promovăm proiectele de investiții și ne propunem să susținem companiile care au potențialul de a-și extinde și diversifica activitățile economice, fiind capabile să genereze locuri de muncă. În egală măsură, mizăm pe faptul că, dincolo de efectul stimulativ pe care îl au ajutoarele de stat acordate companiilor private, există și o contribuție substanțială care se întoarce la bugetul statului. Încurajez companiile românești să aplice pentru schemele de ajutor de stat în vederea stimulării investițiilor și creșterii competitivității economice”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Obiectivul schemei de ajutor de stat, prin acordarea acestor stimulente, vizează dezvoltarea regională în România și reducerea decalajelor economice dintre regiuni. În prezent, cele două scheme sunt deschise pentru finanțare, iar depunerea cererilor de acord pentru finanțare este continuă.