Acasă Blog Pagina 524

Campania ,,Marathon-ul Reciclării”

0

Bateriile conțin metale grele și substanțe chimice toxice precum plumb, cadmiu, zinc, litiu, mercur, acizi. Aruncarea acestora în deșeurile menajere duce la contaminarea solului și apei cu substanțe chimice foarte dăunătoare mediului. Este important să reciclăm bateriile consumate, ajutând astfel la protejarea mediului înconjurător.

Bateriile se colectează în funcție de tipul din care fac parte:

  • Bateriile alcaline (cele de unică folosință, folosite la telecomenzi, lanterne etc.) sunt 100% reciclabile printr-un proces de separare mecanică a componentelor;
  • Bateriile litiu-ion (cele reîncărcabile, folosite la calculatoare, aparate foto profesionale etc.) sunt, de asemenea 100% reciclabile prin separarea mecanică a plasticului de părțile metalice;
  • Bateriile nichel-cadmiu (NiCd) și nichel metal hibrid (NiMH) sunt baterii obișnuite pentru aparate electronice mici, precum telecomenzile. Primele sunt de unică folosință și au fost în mare parte înlocuite de cele alcaline, în timp ce bateriile NiMH sunt reîncărcabile, 100% reciclabile, prin separarea plasticului de componentele metalice;
  • Bateriile cu litiu sunt reciclate prin spargere și scufundare într-o soluție chimică, pentru neutralizarea acidului din interior, apoi metalele sunt recuperate, iar soluția care rămâne este filtrată pentru a se recupera litiul, care este apoi folosit la producerea altor baterii.
  • Bateriile pentru mașini și motociclete, care sunt construite din electrozi de plumb scufundați într-o baie de acid, sunt reciclate prin neutralizarea acidului cu sodă caustică, proces din care rezultă apă, bateria este apoi spartă, iar învelișul de plastic este separat de plumb, care este curățat și topit.

Bateriile uzate trebuie colectate separat, la domiciliu și predate apoi, pentru reciclare, către punctele de colectare a bateriilor (magazine, instituții, puncte de colectare stradale, salubritate).

Această acțiune face parte din campania ,,Marathon-ul Reciclării” susținută de Marathon EPR Group cu sprijinul Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor- România.

Câștigătorii primăriilor din marile orașe și harta consiliilor județene

Conform Newsweek, câștigătorii primăriilor din marile orașe sunt următorii:

1. Alba Iulia (Alba)
USR: Gabriel Pleșa

2. Arad (Arad)
PNL: Călin Bibarț

3. Pitești (Argeș)
PSD: Cristian Gentea

4. Bacău (Bacău)
USR: Lucian Stanciu Viziteu

5. Oradea (Bihor)
PNL: Florin Birta

6. Bistrița (Bistrița-Năsăud)
PNL: Ioan Turc

7. Botoșani (Botoșani)
PSD: Cosmin Andrei

8. Brașov (Brașov)
USR: Allen Coliban

9. Brăila (Brăila)
PSD: Marian Dragomir

10. București
INDEPENDENT: Nicușor Dan

11. Buzău (Buzău)
PSD: Constantin Toma

12. Reșița (Caraș-Severin)
PNL: Ioan Popa

13. Călărași (Călărași)

* La această oră nu este cunoscut rezultatul final pentru municipiul Călărași

14. Cluj-Napoca (Cluj)
PNL: Emil Boc

15. Constanța (Constanța)
PNL: Vergil Chițac

16. Sfântu Gheorghe (Covasna)
UDMR: Antal Arpad

17. Târgoviște (Dâmbovița)
PSD: Cristian Stan

18. Craiova (Dolj)
PSD: Olguța Vasilescu

19. Galați (Galați)
PSD: Ionuț Pucheanu

20. Giurgiu (Giurgiu)
PNL: Adrian Anghelescu

21. Târgu Jiu (Gorj)
PNL: Marcel Romanescu

22. Miercurea Ciuc (Harghita)
UDMR: Korodi Attila

23. Deva (Hunedoara)
PNL: Florin Oancea

24. Slobozia (Ialomița)
PNL: Dragoș Soare

25. Iași (Iași)
PNL: Mihai Chirica

26. Baia Mare (Maramureș)
INDEPDENDENT: Cătălin Cherecheș

27. Drobeta-Turnu Severin (Mehedinți)
PSD: Marius Screciu

28. Târgu Mureș (Mureș)
UDMR: Soos Zoltan

29. Piatra Neamț (Neamț)
PNL: Andrei Carabelea

30. Slatina (Olt)
PSD: Emil Moț

31. Ploiești (Prahova)
PNL: Andrei Voloșevici

32. Satu Mare (Satu Mare)
UDMR: Kereskenyi Gabor

33. Zalău (Sălaj)
PSD – Ionel Ciunt

34. Sibiu (Sibiu)
FDGR: Astrid Fodor

35. Suceava (Suceava)
PNL: Ion Lungu

36. Alexandria (Teleorman)
PSD: Victor Drăgușin

37. Timișoara (Timiș)
USR: Dominic Fritz

38. Tulcea (Tulcea)
PNL: Ștefan Ilie

39. Vaslui (Vaslui)
PSD: Vasile Pavăl

40. Râmnicu Vâlcea (Vâlcea)
PE: Mircea Gutău

41. Focșani (Vrancea)
PSD: Cristi Valentin Misăilă

Consiliile județene au fost adjudecate de următoarele partide:

Alba – PNL

Arad – PNL

Argeș – PSD

Bacău – PSD

Bihor – PNL

Bistrița – PSD

Botoșani- PSD

Brașov – PNL

Brăila-PSD

Buzău – PSD

Călărași – PSD

Caraș – PNL

Cluj – PNL

Constanța – PNL

Covasna – UDMR

Dâmbovița – PSD

Dolj – PSD

Galați – PSD

Giurgiu – PNL

Gorj – PSD

Harghita – UDMR

Hunedoara – PSD

Ialomița – PSD

Iași – PNL

Ilfov – PNL

Mureș – UDMR

Maramureș – PNL

Mehedinți – PSD

Neamț – PSD

Olt – PSD

Prahova – PNL în alianță cu USR PLUS

Sălaj – PNL

Satu Mare – UDMR

Sibiu – PNL

Suceava – PNL

Teleorman – PSD

Timiș – PNL

Tulcea – PSD

Vâlcea – PSD

Vaslui – PSD

Vrancea – PNL.

Sursă foto: Digi24

Sprijin pentru tinerii fermieri

În ședința Guvernului a fost adoptată Hotărârea pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 626/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înființarea Agenției Domeniilor Statului.
Adoptarea acestui act normativ creează cadrul legislativ necesar completării Programului de instalare a tinerilor fermieri, prin acordarea unor facilității, respectiv concesionarea/arendarea unor terenuri agricole cu o suprafată de până la 50 ha, în vederea instalării în mediul rural și desfășurării activităților în domeniul agricol.
Această hotărâre are în vedere următoarele:
  • Modificarea dispozițiilor referitoare la compensarea debitelor reprezentând redevență datorată și neachitată la termen de concesionarii terenurilor;
  • Stabilirea categoriilor de beneficiari, a condițiilor de eligibilitate și a documentelor prin care se face dovada îndeplinirii acestora, precum și a obligației de a se constitui într-o formă de organizare potrivit legislației aplicabile;
  • Instituirea obligației pentru solicitanți de a înființa o fermă, potrivit definiției din Legea nr. 37/2015 privind clasificarea fermelor și exploatațiilor agricole, cu modificările ulterioare, în termen de 1 an de la data semnării contractului, în cadrul căreia va avea calitatea de șef de exploatație;
  • Reglementarea procedurii de încheiere a contractelor de concesiune și de arendare, prin atribuire directă sau prin procedură concurențială;
  • Modalitatea de verificare a îndeplinirii condițiilor de a înființa o fermă și de a se constitui într-o formă de organizare, precum și stabilirea sancțiunii pentru neîndeplinirea acestor condiții, respectiv rezilierea de drept a contractelor de concesiune sau de arendare.

Sursă foto: Agrointel

Vlad Alexandrescu: Ai un singur vot. Nu-l irosi

Vlad Alexandrescu, senator USR: ,,Alegerile într-un singur tur, dar şi inflaţia de candidaţi la Primăria Municipiului Bucureşti ne cer un vot calculat, strategic, bine direcţionat. Alegerea firească, alegerea raţională este de a maximiza puterea votului tău în direcţia obiectivelor pe care doreşti să le atingi. Dacă vrei ca opoziția să câştige, dacă obiectivul este de a readuce la normalitate Bucureştiul, de a elimina o administraţie dezastruoasă şi a impune un expert capabil să rezolve problemele acestui oraş, nu-ți irosi votul! Dă-l lui Nicuşor Dan. Nu este o declaraţie politică, ci doar o realitate electorală generată de actualul sistem de vot într-un singur tur. Permiteţi-mi să explic! Ne aflăm deja în turul doi al alegerilor chiar înainte de startul votului. Suntem nevoiţi să gândim în această logică. Lupta este una bipolară, doar cu nuanţe de alb şi negru. Sunt 18 candidaţi pentru funcţia de primar general al capitalei. În mod real, doar doi au şanse să câştige această competiţie: Nicuşor Dan şi Gabriela Firea.

Orice vot pentru un alt candidat al opoziției este un vot pentru PSD şi pentru candidatul lui. Poate şi mai clar spus, dacă vrei ca opoziția să câştige în Bucureşti caută să-ți maximizezi puterea votului tău. Spre exemplu, esti simpatizant PMP, eşti anti-PSD, alegerea pragmatică este Nicuşor Dan. Altfel spus, un vot pentru Traian Băsescu la locale este, în realitate, un vot în favoarea PSD şi a Gabrielei Firea. Mai mult chiar, o eventuală victorie la Bucureşti a PSD va şubrezi maxim PMP la alegerile parlamentare. Oricum ai spune-o, dacă eşti votant al opoziției, indiferent de partid, votul tău trebuie să fie unul util în Bucureşti, trebuie să fie în direcţia Nicuşor Dan. Acestă realitate a votului util, o realitate poate chiar frustrantă pentru susţinătorii diverşilor candidaţi, este realitatea sistemului de vot într-un singur tur.

Fără a ne ascunde după deget, este o realitate impusă de marile partide, o realitate împotriva căreia USR a luptat, dar o realitate în care aleşii în funcţie au întotdeauna prima şansă şi nu în care întotdeauna cel mai bun câştigă. Este un sistem parşiv, al voturilor risipite dacă nu sunt atent gândite. Revenind la alegerile din Bucureşti, un vot util, un vot pragmatic este singura cale prin care putem garanta o victorie a Dreptei. Îndemnul meu este spre un vot util şi spre o prezenţă masivă la vot. Să nu uităm că alegerile precendente la Bucureşti au fost decise prin absenteism. O prezenţa slabă este o prezenţă in favoarea candidatului PSD, la fel de mult ca şi votul fragmentat al opoziției. Ieşiţi duminică la vot! Votaţi pragmatic, votaţi pentru obiectivele dumneavoastră şi ale comunităţii şi pentru ce vreţi să se întâmple cu Bucureştiul în următorii 4 ani!”

Măsurile propuse de Ministerul Fondurilor Europene privind negocierea cu Comisia Europeană

Premierul României, Ludovic Orban, a aprobat în ședința de Guvern din 24 septembrie 2020 trei memorandumuri elaborate de Ministerul Fondurilor Europene. Este vorba de Măsuri privind negocierea informală cu Comisia Europeană a documentelor programatice aferente Politicii de Coeziune 2021-2027, Măsurile necesare aferente procedurii evaluării de mediu pentru Programele Operaționale 2021-2027 și Raportarea către Comisia Europeană a stadiului de implementare a Strategiei Guvernului României pentru incluziunea cetățenilor români aparținând minorității rome, pentru perioada 2018-2019.Măsuri privind negocierea informală cu Comisia Europeană a documentelor programatice aferente Politicii de Coeziune 2021-2027

Pe 31 iulie 2020, Ministerul Fondurilor Europene a publicat în consultare pe site-ul instituției propunerile de documente de programare specific perioadei 2021-2027, respectiv Acordul de Parteneriat și programele operaționale.

În perioada 18-27 august MFE a organizat o serie de consultări publice cu privire la viitoarele Programe Operaționale, dar și Acordul de Parteneriat. La aceste consultări au participat 945 de reprezentanți ai instituțiilor publice, ai societății civile, mediului academic și economic. Ca urmare a acestora, MFE venit cu următoarele propuneri:

  • Aprobarea transferului de 20% din alocarea inițială FSE + către FEDR.
  • Aprobarea transmiterii documentelor de programare către Comisia Europeană în forma rezultată în urma dezbaterilor publice, astfel cum a fost redată in prezentul memorandum.
  • Continuarea negocierilor informale cu Comisia Europeană plecând de la prioritățile identificate și propunerile financiare estimative expuse în prezentul document.
  • Derularea în continuare a procesului de consultare cu partenerii relevanți incluși în Grupurile de Lucru ale PO și CCMAP.
  • Organizarea unor întâlniri tematice cu actorii relevanți în vederea discutării abordării vizate prin program, a furnizării de clarificări și a operării de îmbunătățiri ale documentului programatic.
  • Dispunerea măsurilor necesare in vederea asigurarii resurselor financiare care să permită asigurarea nivelului de co-finanțare națională minim și diferențiat, după caz.

Propunerile de alocare a fondurilor europene pentru viitoarele programe operaționale sunt:

8 Programe Operaționale Regionale  –  aprox. 9 mld euro (FEDR, aprox. 52% din alocarea totală FEDR) cu o distribuție la nivel regional conform formulei de alocare aferente POR 2014-2020;

Program Operațional Sănătateaprox. 2,8 mld euro (multifond FEDR – 1.982 mld euro și FSE+ 900 mil euro);

Program Operațional Incluziune și Demnitate Socială – aprox. 2,9 mld euro (multifond FEDR – 574 mil euro și FSE+ 2.369 mld euro);

Program Operațional Educație și Ocupare – aprox. 3,297 mld euro FSE+;

Program Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare– aprox. 1,615 mld euro FEDR;

Program Operațional Dezvoltare Durabilă – aprox. 3,9 mld euro (multifond FEDR – 3.085 mld euro și FC – 837 mil euro);

Program Operațional Transport – aprox. 4,898 mld euro (multifond FEDR – 2.328 mld euro și FC – 2.570 mld euro);

Program Operațional pentru Tranziție Justă – aprox. 1,766 mld euro;

Program Operațional Asistență Tehnică – aprox 0,682 mld euro (multifond FEDR 280,462  mil Euro și FSE+ 140,820  mil euro)

Măsurile necesare aferente procedurii evaluării de mediu pentru Programele Operaționale 2021-2027

Acest memorandum se referă la constituirea unor grupuri de lucru toate Programele Operaționale ce sunt supuse evaluării de mediu și au fost propuse următoarele:

  • Transmiterea către MFE sau ADR-uri, după caz,  a desemnării reprezentanților   Ministerului Muncii şi Protecției Sociale, Ministerului Educației şi Cercetării, Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, şi Administraţiei Naţionale Apele Române în Grupurile de Lucru;
  • Convocarea primelor reuniuni ale Grupurilor de Lucru;
  • Implicarea membrilor  GL pe tot parcursul derulării etapelor privind evaluarea de mediu;
  • Clarificarea rolului Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor în calitate de titular de program pentru Programul Operațional Transport.

Raportarea către Comisia Europeană a stadiului de implementare a Strategiei Guvernului României pentru incluziunea cetățenilor români aparținând minorității rome, pentru perioada 2018-2019

Strategia Guvernului României pentru incluziunea cetățenilor români aparținând minorității rome (SNIR 2015-2020) a fost elaborată în 2015 și aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 18/2015, cu modificările ulterioare, a reprezentat una din condiționalitățile ex-ante pentru accesarea fondurilor europene pentru perioada 2015-2020.

Din 2018, instrumentul de raportare on-line a devenit obligatoriu pentru toate statele membre UE, cu o perioadă de adaptare, astfel încât raportarea pentru perioada 2018-2019 să fie făcută până la sfârșitul lunii septembrie 2020.

Întrucât, în următorul exercițiu bugetar european, Strategia 2021-2027 devine condiție favorizantă tematică, raportarea pentru perioada 2018-2019 a stadiului de implementare a Strategiei are o importanță deosebită, pregătind raportările ce vor însoți obligatoriu toate solicitările de plată a cheltuielilor către Comisia Europeană aferente priorităților de investiții incidente condiției favorizante „Existența unei strategii naționale de integrare a romilor”.

Instituțiile care fac parte din Comitetul Interministerial de Evaluare şi Monitorizare a Strategiei, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 18/2015, cu modificările ulterioare, și care au obligația raportării pe platforma Direcția Generală Justiție și Consumatori sunt:

  • Ministerul Fondurilor Europene (Punctul Național de Contact pentru Romi);
  • Ministerul Educației și Cercetării;
  • Ministerul Muncii și Protecției Sociale prin instituţiile aflate în subordinea sau sub autoritatea sa, respectiv Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă;
  •  Ministerul Sănătăţii;
  • Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației;
  • Ministerul Culturii;
  • Ministerul Finanţelor Publice;
  • Ministerul Afacerilor Interne;
  • Secretariatul General al Guvernului;
  • Agenţia Naţională pentru Romi;
  • Departamentul pentru Relaţii Interetnice;
  • Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Propunerile regăsite în acest memorandum și acceptate de premierul României sunt:

– Încărcarea, în platforma de raportare on-line a Direcției Generale Justiție și Consumatori, a stadiului de realizare a măsurilor incidente fiecărui domeniu și asumarea completitudinii și acurateței informațiilor prezentate

Responsabili: Ministerele responsabile  de implementarea Strategiei și instituțiile centrale membre ale Comitetului Interministerial pentru monitorizarea și evaluarea implementării Strategiei de incluziune a romilor

– Transmiterea raportării către Comisia Europeană – Direcția Generală Justiție și Consumatori

Responsabil: Punctul Național de Contact pentru Romi

– Elaborarea raportului sinteză în vederea asigurării transparenței în procesul de implementare a  Strategiei

Responsabil: Punctul Național de Contact pentru Romi

Sursă foto: Startupcafe

Stadiul lucrărilor la bazinul olimpic de înot din municipiul Brăila

Obiectivul, a cărui valoare este de 43.844.929,56 lei cu TVA inclus, este realizat prin Programul Naţional de Construcţii de Interes Public sau Social (PNCIPS) – subprogramul Bazine de înot, implementat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, prin Compania Națională de Investiții.

Bazinul de înot, similar celui de la Clubul Sportiv Dinamo din București, îndeplinește standardele şi reglementările regulamentului FINA (Federaţia Internaţională de Nataţie) pentru desfăşurarea de competiţii naţionale şi internaţionale și cuprinde:

  •  un bazin pentru competiții (50m x 25m și 2,20m adâncime);
  • un bazin de încălzire și antrenament (25m x 12,5m și adâncime variabilă 1,20 – 1,80m);
  • o tribună cu o capacitate de 800 de locuri.
Construcția are un regim de înălţime de S+P+2E parţiale, unde subsolul este destinat spaţiilor tehnice, parterul – spaţiilor pentru bazine şi vestiare, iar etajele 1 şi 2 sunt dedicate tribunelor şi funcțiunilor care deservesc publicul.
Bazinul pentru competiții, prevăzut cu 20 de blocstarturi inoxidabile, pe fiecare parte scurtă a bazinului, poate avea până la 10 culoare de 2,5m lățime, delimitate prin cabluri cu plutitor și permite, totodată, montarea unui perete despărțitor mobil de 2,5m, cu suprafață antiderapantă pentru crearea unui bazin pentru competiții de 25m sau pentru separarea spațiului pentru uzul public.
Obiectivul, care poate găzdui competiții de polo sau de înot sincron, beneficiază de dotări și anexe necesare derulării competițiilor naţionale şi internaţionale, precum:
• vestiare pentru arbitri (cu dușuri și grup sanitar propriu);
• vestiare pentru echipe (cu dușuri și grup sanitar propriu);
• spațiu de testare doping (cu sală de așteptare și grup sanitar);
• sală de ședință pentru arbitri;
• panou de afișaj montat pe peretele clădirii, vizibil atât din bazin, cât și din tribună;
• echipament de măsurare a timpului, panouri de sesizare start greşit;
• echipament mobil pentru sistem de sonorizare subacvatică;
• spații pentru media, amplasate la nivelul tribunelor;
• camera destinată presei, pentru interviuri;
• sală de fitness;
• 2 camere dotate cu saune uscate;
• lifturi speciale, precum și WC și garderobă distincte pe sexe, pentru persoane cu handicap locomotor etc.

APIA lansează 3 scheme noi de sprijin pentru fermieri

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), aduce la cunoștința fermierilor lansarea a 3 noi scheme de sprijin în cadrul Măsurii 21 – Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19 din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020, respectiv în sectorul zootehnic – bovine, sectorul zootehnic – ovine și / sau caprine, dar și în sectorul vegetal – legume-fructe și cartofi.

Sprijinul are în vedere atenuarea problemelor legate de lichidități care periclitează continuitatea activităților agricole, respectiv a producției primare în agricultură, în sectoarele antemenționate, acestea fiind cele mai afectate de impactul COVID-19.
Având în vedere pierderile suferite din cauza pandemiei de COVID- 19, fermierii vor fi sprijiniți în vederea reluării fluxului tehnologic normal al fermei și menținerea viabilității fermelor.
Sprijinul va fi acordat sub formă de sumă forfetară raportată la dimensiunea fermei și urmează să fie plătit până la 30 iunie 2021, pe baza cererii de sprijin aprobată de autoritatea competentă până la 31 decembrie 2020.
Potențialii beneficiari ai acestui sprijin temporar cu caracter excepțional sunt fermierii activi, conform definiției în sensul art. 9 din Reg. (UE) nr.1307/2013, respectiv legislației naționale, crescători de animale din speciile bovine, ovine/caprine, și/sau fermieri din sectorul vegetal, respectiv cei din sectorul de legume-fructe și cartofi, înscrişi în evidenţa APIA cu cod unic de identificare, care au depus cerere unică de plată în anul 2020 și care respectă criteriile de eligibilitate, specifice schemei de sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19.
Fermierii activi sunt:
– beneficiarii care au îndeplinit calitatea de fermier activ și au încasat plăți directe conform dovezilor verificabile aferente cererii unice de plată din campania 2019;
– beneficiarii care au solicitat plăți directe pentru prima dată în anul 2020 și îndeplinesc prevederile OM nr.619/2015 cu modificările şi completările ulterioare.
Cererile de solicitare a sprijinului temporar cu caracter excepțional aferente sectoarelor bovine, ovine, caprine, sectorulului legume-fructe și cartofi, însoțite de documentele generale și specifice, pot fi depuse la centrele județene/locale ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, respectiv al municipiului București sau transmise prin fax, poștă sau format electronic scanat prin e-mail, cu condiția asumării prin semnătură de către beneficiar pe fiecare pagină a documentului transmis.
În conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 284/23.09.2020, cererile de sprijin se depun la centrele județene/locale ale APIA începând cu data de 25 septembrie 2020, până la data de 23 octombrie 2020.
Pentru mai multe detalii privind condițiile generale și specifice de acordare a Sprijinului temporar cu caracter excepțional, consultați Ghidul solicitanților pentru măsura 21 – sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza covid-19 (articolul 39b) accesând linkul http://www.apia.org.ro/ro/ajutor-de-stat-covid-19/masura-21

 

Proiectare și execuție Autostrada Brașov – Târgu Mureș – Cluj – Oradea

La Cluj, în prezența ministrului Lucian Bode, a Prim-Ministrului, Ludovic Orban, a Primarului Municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc și a reprezentanților autorităților locale, conducerea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii rutiere a semnat cu ofertantul declarat câștigător ASOCIEREA S.C. SPEDITION UMB S.R.L. – S.C. TEHNOSTRADE S.R.L. – S.C. ELECTROMONTAJ S.A, contractul având ca obiect „Proiectare și execuție Autostrada Brașov – Târgu Mureș – Cluj – Oradea, Subsecțiunea 3A2: Nădășelu – Mihăești (km 8+700-km 25+500) și Subsecțiunea 3B1: Topa Mică – Zimbor (km 0+000 – km 13+260)”.

Contractul pentru tronsonul de autostradă de 30 de km este în valoare de 1.390.614.495,32 lei fără TVA, sursa de finanțare fiind asigurată din fonduri europene nerambursabile. Prin contractul semnat s-a stabilit o perioadă de proiectare de 12 luni, 24 luni perioada de execuție a lucrărilor și 60 de luni perioada de garanție a lucrărilor.

”Astăzi am luat parte la un moment important în economia dezvoltării infrastructurii de transport rutier din România, mă refer la semnarea contractului pentru proiectarea şi execuţia celor 31 de km de autostradă din Autostrada Transilvania dintre Nădăşelu-Mihăeşti şi Zimbor. Am reuşit, în aproape 11 luni de mandat ale Guvernului Ludovic Orban, să punem proiectul autostrăzii Transilvania pe o traiectorie ireversibilă. Sigur că, aici, la Cluj proiectele de infrastructură sunt valorizate la maximum, acest fapt se datorează unei administraţii locale extrem de implicate, cu viziune şi curaj care abordează problematica infrastructurii de transport într-o cheie inovatoare şi modernă. Am văzut, domnule primar, lista proiectelor de investiţii în derulare ale administraţiei clujene, iar din cele 118 proiecte am regăsit proiecte pe care le-am discutat împreună și cu domnul preşedinte Alin Tişe, împreună cu parlamentarii de Cluj şi, sigur, toate aceste proiecte vor fi sprijinite de Guvernul României. A precizat foarte corect aici, domnul prim-ministru, şi aş vrea să spun, şi eu, câteva elemente legate de stadiul celor mai importante proiecte. Este vorba de centura metropolitană, de trenul metropolitan, un nou concept modern introdus de guvernarea liberală în planul investiţional pentru următorii 10 ani, de proiectul de metrou, de asemenea introdus şi el în planul investiţional, de Autostrada Transilvania sigur, şi de conectarea Clujului la Autostrada Transilvania.

Aşadar, pentru realizarea conexiunii la A3, ştiţi foarte bine că avem în derulare procedura de atribuire a contractului pentru elaborarea studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic, aferente legăturii dintre A3 în zona Turda şi zona naţională DN1 zona Mărtineşti. Este un proiect care a avut termen de depunere a ofertelor 6 mai și sperăm , ca după finalizarea procedurilor la CNSC, să semnăm contractul pentru acest proiect. De asemenea municipiul Cluj, a demonstrat în ultimii ani o orientare clară în direcţia mobilităţii urbane durabile, putând fi considerat în acest sens un model între oraşele din România. De aceea, proiectul de metrou, este primul care va fi implementat într-un alt oraş după Bucureşti. Tot din pachetul proiectelor de mobilitate, face parte şi centura metropolitană a Clujului care a fost gândită de autorităţile locale în perspectiva construirii Spitalului Regional de Urgenţă Cluj care va fi amplasat în vecinătatea drumului transregio Gilău-Apahida. Pe lângă acest proiecte, avem în derulare un proiect feroviar important şi anume electrificarea şi reabilitarea liniei de cale ferată Cluj-Episcopia Bihor, 166 de km de linie de cale ferată, a căror valoare depăşește valoare de 1,8 mld. de euro. Estimăm că vom lansa licitaţia la sfârşitul acestui an, iar la sfârşitul anului viitor vom semna contractul pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor. Foarte important este și pasajul Tăietura Turcului. Face parte din acest proiect, este parte componentă a acestui proiect şi odată cu implementarea proiectului de reabilitare a liniei ferate Cluj-Episcopia Bihor vom finaliza şi vom realiza acest pasaj pe Tăietura Turcului. Cei care circulaţi zilnic în Cluj, în această zonă, ştiţi ce înseamnă să circuli pe Tăietura Turcului la ore de vârf. Acordăm sprijin și Aeroportului Internaţional Avram Iancu din Cluj Napoca. Subliniez aici cele trei proiecte, legate de calea de rulare, de echipamente de securitate, respectiv echipamente de scanare bagaje, toate în valoare de 115 milioane de lei. Suntem bucuroşi că am putut contribui la acest proiect prin obţinerea finanţării europene, iar materializarea lui va poziţiona Aeroportul Cluj ca cel mai important aeroport regional din ţară. Sigur că proiecte avem foarte multe, pe care le și finanţăm. Sunt disponibile, aşa cum ştiţi, trei surse de finanţare. Avem un angajament ferm luat de Guvernul României că vom aloca 2% din PIB în fiecare an pentru pentru domeniul transporturilor.

De asemenea, dispunem de fondurile europene, atât pe exerciţiul financiar actual, cât şi pe exerciţiul financiar viitor, respectiv fondurile europene din Planul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă. Cea de-a treia sursă sunt fondurile atrase, parteneriatele publice private, care, de asemenea, vor fi folosite acolo unde bugetul de stat şi fondurile europene nu vor fi suficiente. Aş vrea să spun aici la Cluj un lucru, cred eu foarte important în ceea ce priveşte finanţarea: trei dintre proiectele de investiţii în infrastructura de transport din Cluj pot fi incluse la finanţare în Planul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă. România are la dispoziţie aproximativ 33 de miliarde de euro și aici sunt îndeplinite cele trei condiţii obligatorii – să fie semnat contractul până în 2022, să fie recepţionată lucrarea până în 2026 şi să îndeplinească condiţiile de mediu şi digitalizare. Sunt convins că proiecte precum Drumul Transregio Gilău-Apahida, electrificarea liniei de cale ferată de la Cluj la Episcopie, cu toate proiectele conexe, respectiv metroul şi trenul metropolitan sunt proiecte de peste 3 miliarde de euro, care îşi vor regăsi şi regăsi finanţarea în Planul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă.

În concluzie, aici la Cluj, conceptul de mobilitate a devenit axul principal al politicilor administraţiilor locale, care pune în centrul preocupărilor cetăţeanul şi bunăstarea lui. Mă bucur să văd că proiectele de infrastructură de transport sunt motorul dezvoltării locale şi regionale, iar implementarea lor este accelerată prin aplicarea, prin implicarea autorităţilor locale şi asumarea în mod responsabil a deciziilor”, a declarat ministrul Lucian Bode.

 

 

 

 

Denunț la DNA pentru deturnare de fonduri la Primăria Sectorului 6

Ciprian Ciucu, candidatul PNL susținut de către Alianța USR-PLUS pentru Primăria Sectorului 6 a depus astăzi, 23 septembrie 2020, la ora 15.45 un denunț pentru fapte de corupție pe numele Primarului Sectorului 6, Gabriel Mutu. Denunțul vizează articolul 30, alineatul (1) din Codul penal, respectiv deturnarea de fonduri. Mai multe detalii despre acest subiect vor fi prezentate mâine, 24 septembrie 2020 în cadrul unei conferințe de presă.

De asemenea, în urma unei campanii ilegale de distribuire masivă și asumată de flyere specifice campaniei negative, fără a se preciza codul de mandatar, Ciprian Ciucu a depus o sesizare la Poliția Sectorului 6 pentru identificarea făptașilor și aducerea acestora în fața legii.

În urma campaniei de defăimare, bazată pe punerea în scenă a unor manipulări grosolane, care îl are ca țintă pe candidatul PNL susținut de către USR-PLUS la Primăria Sectorului 6, inițiată de către postul de televiziune România TV și preluată cu încălcarea legilor electorale și a audiovizualului de către postul Antena 3, acesta a depus o sesizare la Consiliul Național al Audiovizualului!

“Cea mai murdară și ticăloasă campanie electorală a alegerilor locale din acest an are loc în Sectorul 6. Am scos la iveală deja 23 de companii abonate la banii publici, care au contracte doar cu Primăria Sectorului 6, și care nu ar exista pe piața liberă fără banii dați de oamenii lor. Am prima șansă în Sectorul 6, iar Gabriel Mutu este disperat! De aceea, toate atacurile și mizeriile pe care le auziți, împinse cu mii de euro pe site-uri și facebook, sunt invenții pure. Campania mea a fost una transparentă, onestă și printre oameni.”, a declarat Ciprian Ciucu, candidatul PNL-USRPLUS.

Sursă foto: Hotnews

Au fost semnate contracte pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere și navale din județul Galați

La Braniștea, județul Galați, a avut loc, în prezența ministrului Lucian Bode, a Prim-Ministrului, Ludovic Orban și a reprezentanților autorităților locale semnarea contractului ce are obiect proiectarea și execuția VARIANTEI DE OCOLIRE GALAȚI de către conducerea CNAIR cu ofertantul declarant câștigător ASOCIEREA S.C. SA&PE CONSTRUCT S.R.L. – S.C. SPEDITION UMB S.R.L. – S.C. TEHNOSTRADE S.R.L.

Contractul cu o valoare de 705.282.636,69 lei fără TVA are prevăzută o perioadă de proiectare de 12 luni, 42 luni perioada de execuție a lucrărilor și 10 ani perioada de garanție a lucrărilor. Finanțarea este asigurată din fonduri europene nerambursabile.

În prezent, Municipiul Galaţi este traversat de DN 2B (E 87/E584) prin care se asigura traficul de tranzit spre punctul de frontiera Giurgiulesti, DN 25, DN 26 prin care se asigura traficul spre punctul de frontiera Oancea, iar spre Municipiu converg si DN 22B, DN 22E, DJ 521, astfel, pentru scoaterea traficului de tranzit în afara Municipiului, este necesară realizarea acestei variante de ocolire.

Pe traseul Variantei de ocolire vor fi amenajate două noduri rutiere la intersecţia cu drumurile naţionale și s-au proiectat 34 lucrări de poduri, pasaje si viaducte. Oficialii guvernamentali au participat și la semnarea de către conducerea Administrației Porturilor Dunării Maritime Galați a contractului de finanțare pentru proiectul “Platforma Multimodala Galati – Etapa II – Modernizarea infrastructurii rutiere din zona Platformei Multimodale pentru înlăturarea blocajelor in trafic si relocarea unui segment de cale ferata pentru fluidizarea traficului feroviar din zona portuara”

Proiectul PMG – Etapa II îşi propune reconfigurarea şi îmbunătățirea infrastructurii publice rutiere şi feroviare de acces în portul Galați, situat pe TEN-T Central, prin următoarele acţiuni:

• modernizarea a 2.284 m de drum public rutier (din drumul european E87/E584 (DN2B) și strada „Port Bazin Nou”);
• reconfigurarea infrastructurii rutiere publice de acces, prin crearea unui sens giratoriu şi a unui pasaj peste intersecția cu calea ferată;
• reconfigurarea infrastructurii feroviare.

Prin acest proiect se va contribui la realizarea indicatorilor de program pentru OS 1.3: „2S3 Mărfuri transportate pe căi navigabile interioare”. Valoarea totală eligibilă a contractului de finanțare este de 47.245.398,19 lei, din care cofinanțarea din Fondul de Coeziune este de 40.158.588,46 lei, iar 7.086.809,73 lei reprezintă contribuția de la Bugetul de Stat.

Proiectul include activități care intră sub incidența ajutorului de stat acordat conform Deciziei CE C(2019)5615 în valoare totală eligibilă de 971,981.00 lei.

”Drumul Expres Focşani – Brăila – Galaţi are trei componente importante. Prima componentă este secţiunea Focşani – Brăila, 76 de kilometri. Am reuşit, în acest an, mai exact pe 19 iunie, să semnăm contractul pentru elaborarea studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic de execuţie. În data de 27 iulie am emis ordinul de începere a lucrărilor. Cea de-a doua secţiune a acestui Drum Expres Focşani – Brăila – Galaţi este secţiunea Brăila – Galaţi, cu cei 11 kilometri.

Între momentul în care am fost aici, în vizită ultima dată, şi momentul de astăzi, am reuşit, prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, să finalizăm etapa de licitaţie şi, astăzi, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere vă dă o veste mult aşteptată de către dumneavoastră. Compania va emite raportul procedurii, desemnând câştigătorul pentru realizarea proiectului tehnic şi execuţia celor 11 kilometri din Drumul Expres între Galaţi şi Brăila. S-a vorbit aici despre Varianta de ocolire a municipiului Galaţi. Este de departe un obiectiv esenţial în dezvoltarea economică a acestei zone. Varianta de ocolire a municipiului Galaţi este componentă a Drumului Expres Focşani – Brăila – Galaţi, cu cei 33,6 kilometri. Astăzi vom semna contractul de proiectare şi execuţie şi, după finalizarea etapei de proiectare, 12 luni, vom trece la execuţia acestui proiect, termenul stabilit prin contract fiind 42 de luni.

Sigur că, în ipoteza fără contestaţii, ne-am dori ca în luna octombrie să semnăm tot aici, la Galaţi, contractul de proiectare şi execuţie şi pentru Drumul Expres Galaţi – Brăila, cei 11 km. Domnul prim-ministru Ludovic Orban v-a făcut o scurtă radiografie a ceea ce au însemnat cele 11 luni de guvernare liberală pentru dezvoltarea infrastructurii de transport din această zonă. O scurtă completare la ceea ce spunea domnia sa, şi anume podul peste Dunăre de la Brăila are un progres fizic de aproape 20%. Mai avem o singură restanţă, de care sunt convins că ne vom achita, şi anume Varianta de Ocolire Tecuci. Acolo, noi am reluat procedura, suntem în procedură de licitaţie şi avem termen de depunere a ofertelor luna octombrie.

Odată cu depunerea ofertelor, sunt convins că procesul de evaluare va trece foarte rapid şi până la sfârşitul acestui an să avem contractul de execuţie, restul de execuţie pentru Varianta de Ocolire Tecuci. În acest sens, noi, în guvern, am adoptat săptămâna trecută hotărârea de guvern privind realizarea exproprierilor pentru acest obiectiv de investiţii. Aşadar, în total nouă proiecte, care vor conecta zona la coridoarele principale de transport, la Autostrada A7 la Coridorul 4, Constanţa – Nădlac. Revenind la cel de al treilea obiectiv, cea de a treia veste bună pe care am adus-o astăzi împreună cu domnul prim-ministru, aici, la Galaţi, este semnarea contractului pentru Platforma Multimodală Galaţi, etapa II – modernizarea infrastructurii rutiere din zona platformei multimodale. Concret, este vorba despre modernizarea sectorului rutier, 2.284 de metri liniari, respectiv despre modernizarea căii ferate repoziţionate, 390 de metri liniari. Vom semna astăzi aici cu domnul director al Administraţiei Porturilor Dunării Maritime Galaţi S.A. contractul pentru finanţarea acestui obiectiv, etapa II”, a declarat ministrul Lucian Bode.