Investigațiile recente din Portul Constanța aduc la lumină o serie de nereguli legate de proiectul amenajării unei parcări de TIR-uri, investiție esențială pentru fluidizarea traficului rutier din zona portuară. Problema majoră este legată de schimbarea terenului inițial pe care urma să fie construită parcarea și de erorile din documentele oficiale care au permis continuarea procedurilor, inclusiv depunerea unei cereri de finanțare europeană pe baza unor informații false.

Schimbarea terenului destinat parcării de TIR-uri a avut loc la începutul anului 2023, după ce, în 2014, Master Planul Portului Constanța prevede un anumit teren pentru acest proiect. Conform unei investigații realizate de Info Sud-Est, schimbarea terenului a fost făcută din pix, fără o justificare corespunzătoare. Surse din cadrul portului sugerează că interesul imobiliar al unor politicieni locali ar putea fi motivul acestei schimbări.

DNA Constanța a demarat o anchetă pentru a analiza această modificare, întrucât schimbarea terenului a fost realizată fără respectarea normelor legale, ceea ce ridică suspiciuni privind posibile favoruri acordate unor persoane influente din politica locală.

În ceea ce privește depunerea cererii de finanțare europeană, aceasta a fost semnată de Cristina Rizea, șefa departamentului Comunitate portuară a Portului Constanța, și de George Vișan, directorul comercial al Portului, care în acel moment îndeplinea rolul de director general interimar. Potrivit documentelor oficiale, cererea de finanțare de aproape 20 de milioane de euro pentru proiectul parcării a fost depusă către Uniunea Europeană, deși certificatul de urbanism aferent terenului conținea erori materiale grave, care nu au fost corectate la timp.

Cristina Rizea a confirmat pentru Info Sud-Est că, deși era conștientă de erorile din certificatul de urbanism, a ales să depună cererea de finanțare. Ulterior, a solicitat Primăriei Agigea să corecteze erorile, dar, până la momentul actual, nu s-au realizat modificările necesare.

Una dintre principalele probleme semnalate este legată de faptul că certificatul de urbanism a fost emis pe baza unor informații false. În certificatul de urbanism inițial, terenul era declarat ca fiind destinat pentru „curți construcții”, în timp ce în realitate acesta era înregistrat la Cadastru ca teren „arabil”. Această eroare a avut un impact direct asupra estimării valorii terenului și asupra costurilor de expropriere, dar și asupra întregii documentații depuse pentru finanțare.

Potrivit celor afirmate de Aduro, proiectantul investiției, Primăria Agigea a fost informată despre aceste nereguli, dar nu a oferit un răspuns oficial până la începutul anului 2025, când s-a solicitat oficial corectarea certificatului de urbanism. De asemenea, proiectantul menționează că rectificarea erorilor din certificat ar presupune și modificarea indicatorilor economici și, implicit, a valorii estimative a investiției.

Pe lângă erorile din certificatul de urbanism, un alt punct de critică majoră este legat de lipsa unui studiu de fezabilitate aprobat înainte de depunerea cererii de finanțare. Studiul de fezabilitate pentru parcarea de TIR-uri a fost realizat în regim de urgență și a fost trimis de două ori spre refacere companiei care l-a întocmit, din cauza obiecțiilor comisiilor de specialitate ale Portului Constanța. Deși lucrările la studiul de fezabilitate au început în urmă cu mai bine de doi ani, acesta nu a fost finalizat și avizat de structurile competente ale portului.

În urma investigațiilor, Portul Constanța a confirmat că nu a avizat nici valoarea estimată a investiției, argumentând că Programul CEF (Connecting Europe Facility), prin care se solicită finanțarea, nu impune aprobarea prealabilă a acestei valori.

Experți în investiții publice și accesarea fondurilor europene au reacționat cu îngrijorare față de aceste practici, comparând situația cu ceea ce se întâmpla acum mai mulți ani, când reglementările europene erau mai permisive. Specialiștii subliniază că depunerea unei cereri de finanțare fără a avea toate documentele necesare, precum un certificat de urbanism corect și un studiu de fezabilitate aprobat, reprezintă o practică inacceptabilă în prezent, în contextul în care UE a devenit mult mai riguroasă în ceea ce privește documentația depusă pentru obținerea finanțării.

Investigațiile în derulare privind proiectul parcării de TIR-uri din Portul Constanța pun în lumină grave nereguli legate de modul în care au fost gestionate procedurile administrative și documentația necesară pentru accesarea fondurilor europene. DNA Constanța continuă ancheta pentru a verifica legalitatea schimbării terenului și a depunerii unei cereri de finanțare pe baza unor documente incomplete și incorecte.

Aceste evenimente ridică semne de întrebare cu privire la transparența procesului de accesare a fondurilor europene și la posibilele influențe politice care au stat la baza deciziilor administrative. Rămâne de văzut cum vor evolua anchetele și dacă autoritățile vor lua măsuri pentru a corecta aceste nereguli și a asigura transparența în gestionarea banilor publici.

Articol integral pe G4Media

sursa foto: Info Sud-Est

Într-un context în care competențele și experiența relevantă sunt adesea așteptate pentru ocuparea unor funcții de conducere în sectorul public, numirea lui Claudiu Crețu-Sârbu în fruntea unor companii de stat din energie și a unui institut de cercetare din transporturi a stârnit controverse. Fost polițist, cu studii de teologie și drept, Crețu-Sârbu a fost ales să conducă instituții esențiale, deși carierele sale anterioare nu au fost legate de domeniile în care a fost plasat.

Crețu-Sârbu a absolvit Teologia în 2001, înainte de a obține o licență în drept la controversata Academie de Poliție. După încheierea studiilor, a lucrat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), ca ofițer de protecție internă și antifraudă la Direcția Generală Pașapoarte, o funcție care nu avea legătura cu domeniile energetice sau de cercetare. În 2013, a fost detașat la ANAF, instituție ce nu are nici ea vreo legătură directă cu sectorul energetic.

Cariera sa în domeniul energetic a început în 2016, când a fost numit director la Radet, compania de furnizare a apei calde și a căldurii din București. În iulie 2017, Crețu-Sârbu a fost plasat **administrator special la Elcen, companie de termoficare din capitală, aflată sub controlul Ministerului Energiei. În această funcție, a fost responsabil de administrarea unui important complex de patru termocentrale și o uzină de reparații.

Începând cu iulie 2021, Crețu-Sârbu a fost numit director general la Termoenergetica București, iar apoi a revenit în fruntea Elcen. Aceste poziții de conducere într-o perioadă în care Termoenergetica se află într-o situație financiară dificilă, cu datorii de peste un miliard de lei, ar putea ridica întrebări cu privire la competențele necesare pentru a gestiona astfel de entități.

Pe lângă funcțiile de conducere de la Elcen și Termoenergetica, Crețu-Sârbu a ajuns, în 2023, și președinte al consiliului de administrație la Termocentrale Constanța, companie aflată sub autoritatea municipiului condus de primarul liberal Vergil Chițac. Acest rol adaugă o altă dimensiune influentă în cariera sa, consolidându-i poziția în sectorul energetic din România.

În paralel cu activitatea sa în domeniul energetic, Claudiu Crețu-Sârbu face parte și din Consiliul de Administrație al Institutului de Cercetări în Transporturi (Incertrans), o instituție publică aflată sub autoritatea Ministerului Educației și Cercetării, care deține majoritatea acțiunilor. Acesta este un alt exemplu de alocare a unui post de conducere unei persoane care, deși nu are o pregătire specifică în cercetare sau transporturi, ajunge să conducă un institut cheie în aceste domenii.

În anul fiscal 2023, Crețu-Sârbu a înregistrat venituri substanțiale din multiplele sale funcții publice. Potrivit declarației de avere, acesta a câștigat:

• 156.816 lei de la Termoenergetica București

• 150.887 lei de la Elcen București

• 34.000 de lei de la Incertrans

• 13.000 de lei de la Termocentrale Constanța

În total, acesta a încasat aproximativ 30.000 de lei pe lună, ceea ce echivalează cu aproape 6.000 de euro lunar. Aceste venituri vin într-un context în care unele dintre aceste instituții publice sunt aflate într-o situație financiară dificilă, iar în cazul Termoenergetica, compania este în pierdere, cu datorii semnificative.

Numirea unui fost polițist, absolvent de teologie, într-o funcție de conducere în domenii precum energia și cercetarea în transporturi nu a fost lipsită de critici. Mulți consideră că experiența sa în poliție și teologie nu justifică preluarea acestor funcții extrem de importante, care presupun gestionarea unor resurse financiare și umane considerabile.

Criticii subliniază că astfel de numiri pot fi influențate de factori politici și de relațiile de partid, ceea ce pune sub semnul întrebării transparența și eficiența gestionării acestor instituții publice. De asemenea, numirile în astfel de poziții au ridicat întrebări cu privire la modul în care sunt desemnate persoanele în funcții de conducere în sectorul public și la respectarea principiilor de meritocrație.

Cariera lui Claudiu Crețu-Sârbu în fruntea unor importante companii de stat din domeniul energetic și al cercetării în transporturi, deși a fost marcată de lipsa unei pregătiri specifice în aceste domenii, a fost susținută de o rețea puternică de relații politice și de încrederea acordată de autoritățile de stat. În ciuda experienței sale în poliție și teologie, acesta a reușit să ajungă într-o serie de poziții cheie în administrarea unor instituții publice importante. Totuși, acest traseu profesional stârnește întrebări legate de transparența, competențele și corectitudinea numirilor în funcții publice.

Sursă: Defapt

Președintele Institutului Cultural Român (ICR), Liviu Jicman, a efectuat nu mai puțin de 60 de deplasări internaționale în doar doi ani, ridicând multe întrebări cu privire la cheltuielile publice și motivele acestor călătorii. În perioada 2021-2024, Jicman a cheltuit aproximativ 414.000 de lei, o sumă semnificativă din fondurile instituției, pentru deplasările sale. Deși aceste călătorii sunt justificate oficial de rolul său de reprezentant al ICR în diferite evenimente culturale internaționale, surse din cadrul ICR au sugerat că unele dintre ele ar fi fost destinate evenimentelor mai puțin relevante.

În 2023, Liviu Jicman a efectuat 28 de deplasări, iar în 2024 numărul acestora a crescut la 31, ceea ce înseamnă că președintele ICR a călătorit aproape lunar. Printre cele mai frecvente luni de călătorii se numără iunie, iulie, și septembrie 2023, când a avut câte 4 deplasări pe lună. În total, ICR a cheltuit pentru deplasările președintelui mai mult de 120.000 de lei în 2023 și 294.000 de lei în 2024, ceea ce echivalează cu aproape 414.000 de lei pentru cei doi ani de mandat.

În mod oficial, ICR are 20 de reprezentanțe în străinătate, iar președintele instituției ar trebui să reprezinte România și cultura națională în cadrul evenimentelor internaționale de prestigiu. Totuși, Liviu Jicman a călătorit personal pentru unele evenimente mai mici, care nu necesitau neapărat prezența sa, având la dispoziție personalul reprezentanțelor ICR.

De exemplu, în noiembrie 2024, președintele ICR a participat la două concerte din cadrul turneului „Bridges Across Europe” al Corului Madrigal, eveniment organizat pentru a marca Ziua Națională, în Belgia și Luxembourg, deplasare care a costat 7.721 de lei. În luna iulie a aceluiași an, Jicman a participat la un concert al Operei Naționale București la Versailles, cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Paris, o călătorie care a costat 5.541 de lei pentru o singură zi.

De asemenea, în aceleași luni, președintele ICR a călătorit și în Austria, pentru a participa la două expoziții organizate în colaborare cu ICR, „All the Future Ahead” și „Into the Woods”. Această deplasare a costat 7.032 de lei pentru 5 zile de călătorie.

Printre cele mai costisitoare deplasări ale lui Liviu Jicman se numără călătoria din Spania și Polonia în octombrie 2024, pentru a participa la Săptămâna Premiilor Prințesa de Asturias, la Oviedo, și la EUNIC Regional Seminar de la Varșovia. Călătoria a costat 19.875,59 de lei. Președintele ICR a explicat că deplasările în aceste locații au fost corelate și legate între ele, motivând costurile mari prin importanța acestor evenimente pentru promovarea culturii românești.

În ciuda criticilor referitoare la cheltuielile publice, Liviu Jicman consideră că numărul de deplasări nu este unul exagerat, având în vedere funcția sa de reprezentant al ICR. Potrivit acestuia, reprezentarea este esența funcției sale, iar plecările în străinătate sunt parte din atribuțiile sale de a promova cultura română. În plus, președintele ICR beneficiază de o indemnizație de 300 de euro pe zi pentru fiecare deplasare, sumă destinată să acopere cazarea și diurna, fără a fi necesară justificarea cheltuielilor.

În ceea ce privește costurile biletelor de avion, Jicman a precizat că acestea sunt achiziționate conform procedurilor de achiziții publice, iar prețurile pot fi mai mari decât dacă biletele ar fi cumpărate direct, din cauza licitațiilor și a contractelor-cadru cu agențiile de turism.

Deși funcția de președinte al ICR presupune reprezentarea instituției la evenimente culturale internaționale, frecvența și costul călătoriilor susținute de instituțiile publice ridică întrebări legate de transparența cheltuielilor și de utilizarea resurselor publice. Într-o perioadă în care statul român se confruntă cu provocări economice, astfel de deplasări pot genera nemulțumiri în rândul publicului larg și al contribuabililor care susțin aceste cheltuieli.

Liviu Jicman a călătorit de 60 de ori în doar doi ani, iar costul total al deplasărilor sale a fost de 414.000 de lei. Deși unele dintre aceste călătorii au fost necesare pentru reprezentarea culturii românești în străinătate, altele nu au justificat prezența personală a președintelui ICR, mai ales în condițiile în care instituția dispune de reprezentanțe în numeroase țări. Rămâne de văzut cum va influența aceste cheltuieli imaginea publică a ICR și a lui Liviu Jicman în viitorul apropiat, mai ales având în vedere contextul economic actual.

ARTICOL INTEGRAL PE Buletin de București

Foto: Inquam Photos / Mălina Norocea

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, este acuzat că și-a plasat consilieri și membri din PNL în funcții de conducere extrem de bine plătite, în instituții publice și companii de stat, mai ales în sectorul energetic. Conform unui raport detaliat, aceștia beneficiază de venituri substanțiale din bani publici, ridicând suspiciuni legate de managementul politic și folosirea funcțiilor publice în scopuri private.

Dragoș Ștefan Roibu – „Omul de încredere” al lui Burduja

Unul dintre cele mai importante nume din cercul de încredere al ministrului Burduja este Dragoș Ștefan Roibu, care a fost numit consilier al ministrului și director general la Nuclearelectrica Serv. În plus, Roibu este membru în două consilii de administrație, iar veniturile sale provenite din funcțiile publice ajung la aproximativ 7.500 de euro lunar.

De-a lungul carierei sale, Roibu a avut mai multe funcții publice importante, inclusiv director la Teletrans și CET Grivița, toate susținute de PNL. În ultima sa declarație de avere, Roibu a raportat venituri totale de 330.000 lei anual, provenite din multiple surse, inclusiv de la Electrica Furnizare și CET Grivița.

Oana Babagianu – Șefa de cabinet cu afaceri imobiliare și venituri colosale

Oana Babagianu, șefa de cabinet a lui Burduja, este un alt nume din cercul apropiat al ministrului care beneficiază de remunerări substanțiale. Pe lângă salariul său de aproximativ 1.400 de euro pe lună de la Ministerul Energiei, Babagianu încasează și 3.100 de euro lunar din indemnizațiile pentru funcțiile de membru în consiliile de administrație ale Fondului de Investiții Kazah-Român și Distribuție Energie Electrică România.

Babagianu este o figură bine cunoscută în PNL și are o avere impresionantă, incluzând șase apartamente în București și o casă în Spania. Aceste realizări sunt susținute de funcțiile politice pe care le deține și de relațiile sale strânse cu eurodeputatul Rareș Bogdan.

Mihai Adrian Vintilă – Conflicte de interese și legături politice

Un alt consilier al ministrului Burduja, Mihai Adrian Vintilă, este director general provizoriu la CCGT Power Ișalnița, o companie înființată de Complexul Energetic Oltenia și ALRO Slatina. În plus, Vintilă mai încasează aproximativ 4.200 de euro lunar din salariul său de la Ministerul Energiei și din funcția de director la CCGT Power Ișalnița.

Vintilă are legături strânse cu ALRO Slatina, companie controlată de oligarhul rus Vitali Machitski, iar tatăl ministrului, Marinel Burduja, este și el membru în consiliul de administrație al ALRO.

Andrei Nicolae Popa – Un consilier cu trecut în Academia SRI

Andrei Nicolae Popa, consilier la Ministerul Energiei, are o carieră impresionantă, având un master la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazu” a SRI. Popa supervizează aspecte juridice și de securitate națională pentru minister. În 2024, Popa a raportat un salariu de 2.500 de euro lunar din funcția de consilier, dar și 3.000 de euro lunar din indemnizația de administrator la UCMH Reșița.

Nicolae Niculăiță – Pensionar special și consilier la Ministerul Energiei

Nicolae Niculăiță, un fost polițist la Direcția Națională Anticorupție, a devenit consilier al ministrului Burduja. Niculăiță beneficiază de o pensia specială de 15.500 lei lunar, pe lângă salariul de 4.000 lei lunar de la Ministerul Energiei. De asemenea, mai încasează 17.000 lei din funcțiile sale de membru în consiliile de administrație ale Radioactiv Mineral Măgurele SA și Institutul de Cercetare Științifică.

Silviu Văduva – Trezorierul PNL și președinte de CA

Silviu Văduva, trezorierul PNL București, a fost numit pe filieră politică în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Electrocentrale București. Văduva primește o indemnizație de 33.299 lei lunar, și este cunoscut pentru relațiile sale politice și afaceri imobiliare din Capitală.

Ministrul Sebastian Burduja și-a înconjurat echipa de consilieri și colaboratori de încredere cu funcții extrem de bănoase în companii de stat și instituții publice. Membrii PNL, foștii colegi și apropiați ai acestuia au fost plasați în funcții cheie, beneficiind de venituri considerabile din contractele cu statul. Aceasta ridică întrebări cu privire la transparența și etica în gestionarea fondurilor publice, mai ales într-un context economic marcat de crize financiare.

Articol integral pe DEFAPT

Președintele Klaus Iohannis a efectuat, în cei doi mandatele, un număr de 193 de zboruri oficiale, cu o valoare totală de aproape 113 milioane de lei, respectiv 22,8 milioane de euro, potrivit unui răspuns oficial al Administrației Prezidențiale. În 2023, anul cu cele mai multe deplasări, s-au cheltuit peste 36 milioane de lei pentru zboruri. Detaliile costurilor au fost oferite la solicitarea publicației Snoop.

În perioada 2015-2025, președintele României a călătorit frecvent în misiuni oficiale, iar Administrația Prezidențială a detaliat costurile acestora. Cel mai scump an a fost 2023, când cheltuielile pentru zborurile externe au depășit 36 milioane de lei, cu trei turnee costisitoare care au adus România în fața publicului internațional.

Detalii privind cheltuielile pe ani:

• 2015: 25 de vizite externe, cost 6.606.090 lei
• 2016: 20 de vizite externe, cost 5.189.818 lei
• 2017: 16 vizite externe, cost 5.600.407 lei
• 2018: 17 vizite externe, cost 4.923.229 lei
• 2019: 21 vizite externe, cost 9.335.729 lei
• 2020: 9 vizite externe, cost 3.167.074 lei
• 2021: 16 vizite externe, cost 7.039.007 lei
• 2022: 20 vizite externe, cost 13.719.191 lei
• 2023: 26 vizite externe, cost 36.459.563 lei
• 2024: 22 vizite externe, cost 20.899.997 lei
• 2025: 1 vizită, cost 685.125 lei

În 2023, cele mai scumpe zboruri ale președintelui au fost turneele în America de Sud, Asia și Africa. Acestea au costat fiecare milioane de lei, iar detaliile cheltuielilor nu au fost făcute publice la momentul respectiv, până la solicitarea acestora.

• Turneul din America de Sud: Brazilia, Chile, Argentina – peste 7,5 milioane de lei.
• Turneul din Asia: Japonia și Singapore – aproximativ 7 milioane de lei.
• Turneul african: Kenya, Tanzania, Capul Verde, Senegal – peste 3,5 milioane de lei.

Aceste turnee au fost un punct de discuție în public, fiind considerat un efort semnificativ de promovare a imaginii României pe plan internațional, dar cu un cost considerabil pentru bugetul public.

Transparența cheltuielilor fostului președinte Klaus Iohannis a fost subiectul unor controverse, Administrația Prezidențială invocând legea privind clasificarea contractelor de închiriere a aeronavelor ca motiv pentru care detaliile financiare nu au fost dezvăluite publicului. Chiar și atunci când a fost întrebat despre aceste costuri, președintele a evitat să răspundă direct, referindu-se la importanța acestor turnee și la faptul că ele fac parte din politica externă a României.

Unul dintre răspunsurile sale la întrebările legate de costuri a fost: „Sigur că aceste lucruri vin cu niște cheltuieli. Voi instrui serviciul presă să vă dea o informare conform legii.” Promisiunea a rămas însă fără urmări până la sfârșitul mandatului său.

Administrația Prezidențială a anunțat că, începând cu aprilie 2025, cheltuielile lunare ale instituției vor fi publicate pe pagina oficială a Administrației Prezidențiale, un pas semnificativ spre o mai mare transparență în gestionarea fondurilor publice.

Zborurile președintelui Klaus Iohannis au avut un cost semnificativ, iar cheltuielile de aproape 23 de milioane de euro pentru 193 de zboruri ridică întrebări legate de utilizarea eficientă a banilor publici. Aceste informații vin în contextul în care transparența cheltuielilor publice a fost un subiect dezbătut public, iar promisiunile de a face publice cheltuielile din mandatul său au fost doar parțial îndeplinite.

În final, publicarea detaliilor financiare ale Administrației Prezidențiale, așa cum este planificat pentru anul 2025, poate reprezenta un pas important în îmbunătățirea transparenței și responsabilității față de cetățeni în privința gestionării fondurilor publice.

Sursă: SNOOP