În urma declarațiilor făcute recent de Victor Ponta, fostul premier al României, în cadrul unui podcast, despre inundațiile din 2014 și presupusa decizie de a „inunda deliberat” anumite zone din România pentru a proteja Belgradul, Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a răspuns cu precizări oficiale care aruncă o lumină diferită asupra acestui subiect.

Într-un comunicat transmis către G4Media, ANAR a confirmat că nu deține informații despre vreo „decizie privind inundarea deliberată” a unor zone din România și că măsurile luate au fost standard pentru gestionarea fluxurilor de apă din perioada respectivă, fără a implica vreun pericol pentru viețile oamenilor sau bunurile acestora.

Într-o emisiune difuzată pe 9 aprilie 2025, Victor Ponta a vorbit despre modul în care autoritățile române au gestionat inundațiile din 2014 și despre decizia sa de a permite inundarea unor zone de pe malul românesc al Dunării pentru a proteja Belgradul, capitala Serbiei, care se confrunta cu o situație extrem de gravă. Fostul premier a afirmat că, în acel moment, a preferat să permită inundațiile în România, explicând că oamenii au fost mutați rapid, iar despăgubirile au fost acordate imediat, în timp ce în Serbia situația era mult mai gravă și exista riscul ca Belgradul să fie inundat.

În replică la aceste declarații, Administrația Națională „Apele Române” a oferit clarificări detaliate asupra modului în care au fost gestionate inundațiile de pe Dunăre în 2014. Potrivit ANAR, între 15 mai și 5 iunie 2014, au existat fluxuri excepționale de apă înregistrate pe Dunăre, dar nu au existat decizii deliberate de a inunda anumite zone din România.

„Nu deținem informații cu privire la existența unei decizii care să fi vizat inundarea deliberată a unor zone de teritoriul României. Măsura tranzitării debitelor Dunării în regim natural prin amenajarea hidrotehnică Porțile de Fier I și II a fost stabilită de Serviciul comun de dispecer energetic româno-sârbi, în baza Art. 12 din Convenția de exploatare din 1998, pentru a asigura funcționarea în siguranță a sistemului hidroenergetic în condițiile unor debite excepționale”, a precizat ANAR.

În perioada 16 – 19 mai 2014, au fost tranzitate pe Dunăre, în regim natural, debite maxime de circa 13.500 mc/s. Începând cu 19 mai, autoritățile au emis avertizări de Cod Portocaliu pe sectoarele îndiguite ale Dunării, în județele Dolj și Teleorman. Între 20 mai și 5 iunie 2014, Dunărea a depășit cotele de inundație și s-a revărsat controlat în lunca neprotejată, în județele Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Brăila, Constanța și Tulcea.

În ceea ce privește efectele inundațiilor, ANAR precizează că zonele afectate au fost terenuri agricole, păduri și pășuni. Astfel, aproximativ 9.248 de hectare de păduri, 2.932 hectare de pășuni și 1.877 hectare de teren arabil au fost inundate. Este important de menționat că nu au fost afectate zone locuite și nu au fost necesare evacuări de persoane.

Într-adevăr, din declarațiile lui Victor Ponta reiese că autoritățile române au intervenit prompt pentru a asigura siguranța cetățenilor. În acest context, fostul premier a subliniat că, deși anumite zone au fost inundate, persoanele afectate au fost relocate rapid, iar despăgubirile au fost acordate în mod eficient. Această măsură de protecție a avut scopul de a reduce la minimum impactul asupra vieților oamenilor și bunurilor acestora, iar procedurile au fost conforme cu regulile și convențiile internaționale privind gestionarea inundațiilor pe Dunăre.

Administrațiile implicate și documentele oficiale susțin că măsurile luate în 2014 au fost strict tehnice și bazate pe reglementările internaționale, având ca scop protejarea infrastructurii hidrotehnice și evitarea unor daune mai mari. Totodată, răspunsurile autorităților subliniază că nu au existat decizii politice sau intenționate de a pune în pericol viețile cetățenilor. Astfel, acuzațiile făcute de Victor Ponta ar putea fi considerate nefondate, deși acest subiect continuă să stârnească controverse. În acest context, este esențial ca autoritățile să asigure o transparență deplină în ceea ce privește gestionarea astfel de crize și să clarifice orice confuzie legată de deciziile politice sau administrative din acea perioadă.

Sursă informații: G4Media

Într-un climat politic tot mai fragmentat și tensionat, Victor Viorel Ponta, fost prim-ministru și una dintre cele mai controversate, dar și influente figuri ale ultimului deceniu, revine în prim-planul scenei publice.

De data aceasta, candidatul intră în lupta pentru funcția de președinte al României ca independent, asumându-și un discurs puternic ancorat în suveranism, protecționism economic și securitate națională.

Candidatura sa vine într-un moment în care încrederea cetățenilor în clasa politică este la cote minime, iar polarizarea socială și economică se adâncește. Între nostalgia unei guvernări marcate de creștere economică și acuzațiile din trecut, Ponta mizează pe experiență, dar și pe un mesaj anti-sistem, susținând că este timpul ca România să fie condusă „de români, pentru români”.

În interviul de mai jos, Victor Ponta vorbește deschis despre motivele reale din spatele candidaturii sale, direcțiile principale ale programului său prezidențial, relația cu Ucraina și UE, dar și despre lecțiile trecutului. Ce înseamnă un „nou contract social” pentru România? Cum arată țara pe care Victor Ponta își propune să o conducă? Și, mai ales, cum răspunde criticilor care îl acuză de populism sau de reorientare ideologică?

Vă invităm să descoperiți răspunsurile direct de la sursă — într-un dialog amplu, fără ocolișuri.

1. Domnule Ponta, ce v-a determinat să candidați ca independent la alegerile prezidențiale din 2025?​

Decizia de a candida independent reflectă convingerea mea că România are nevoie de o schimbare profundă în modul în care este guvernată. Partidele tradiționale și-au pierdut contactul cu realitățile și nevoile cetățenilor. Este esențial ca deciziile să fie luate de români, fără influențe externe sau ale unor organizații. Puterea trebuie să revină în mâinile poporului, iar eu îmi propun să fiu acel lider care să faciliteze această tranziție.

2. Care sunt principalele direcții ale programului dumneavoastră prezidențial și cum intenționați să le implementați?​

Programul meu se axează pe trei piloni esențiali: protejarea intereselor economice naționale, consolidarea apărării și promovarea suveranității în cadrul relațiilor internaționale. În ceea ce privește economia, voi stopa exporturile de cereale ucrainene prin porturile românești pentru a proteja fermierii autohtoni, care au fost grav afectați de această competiție inegală. În domeniul apărării, propun creșterea cheltuielilor la peste 3% din PIB până în 2026 și dezvoltarea colaborării militare cu Statele Unite, în special prin consolidarea bazei aeriene de la Mihail Kogălniceanu. Pe plan extern, voi susține aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și voi apăra suveranitatea acesteia în fața oricărei agresiuni.

3. Cum vedeți viitorul relațiilor României cu Uniunea Europeană și NATO, având în vedere pozițiile dumneavoastră naționaliste?​

Consider că apartenența României la UE și NATO este crucială, însă este timpul să adoptăm o abordare pragmatică, în care să ne prioritizăm interesele naționale. Trebuie să fim parteneri activi și vocali, să ne asigurăm că vocea României este auzită și respectată. Vom colabora cu aliații noștri, dar nu vom ezita să ne apărăm suveranitatea și să luăm decizii care servesc cel mai bine poporul român. ​

4. Ați menționat intenția de a opri exporturile de cereale ucrainene prin România. Cum răspundeți criticilor care susțin că acest demers ar putea afecta relațiile cu Ucraina și partenerii internaționali?​

Protejarea fermierilor români este o prioritate. În ultimii ani, politica favorizării cerealelor ucrainene a avut un impact negativ asupra agriculturii noastre. Vom continua să sprijinim Ucraina prin alte mijloace, precum tranzitul de arme și instruirea piloților, dar accesul la facilitățile portuare trebuie să fie echitabil și să nu prejudicieze interesele economice ale României. ​

5. Cum răspundeți preocupărilor legate de o posibilă aliniere a dumneavoastră cu mișcările de extremă dreapta, având în vedere schimbările recente din orientarea dumneavoastră politică?​

Evoluția mea politică reflectă dorința de a răspunde nevoilor reale ale românilor. Nu mă aliniez cu nicio ideologie extremă, ci caut să promovez politici care să servească interesul național. Este esențial să depășim etichetele politice și să ne concentrăm pe soluții concrete pentru problemele cu care se confruntă România. ​

6. Ce măsuri propuneți pentru a combate corupția și a îmbunătăți statul de drept în România?​

Combaterea corupției necesită o abordare sistemică. Voi susține independența instituțiilor judiciare și voi promova transparența în administrația publică. De asemenea, voi iniția reforme pentru a asigura că funcționarii publici sunt responsabili și răspunzători pentru acțiunile lor. Este vital să reconstruim încrederea cetățenilor în instituțiile statului.​

7. Care este poziția dumneavoastră privind drepturile minorităților și diversitatea culturală în România?​

România este o țară cu o bogată diversitate culturală, iar respectarea drepturilor minorităților este fundamentală. Voi promova politici care să asigure incluziunea și egalitatea de șanse pentru toți cetățenii, indiferent de etnie, religie sau orientare. Unitatea în diversitate este o valoare pe care trebuie să o prețuim și să o cultivăm.​

8. Ce mesaj aveți pentru tinerii din România care își pierd încrederea în clasa politică și aleg să emigreze?​

Tinerii sunt viitorul României. Înțeleg dezamăgirea și frustrarea lor față de situația actuală, însă le transmit un mesaj clar: nu abandonați lupta pentru o Românie mai bună. Țara noastră are nevoie de energia, creativitatea și spiritul vostru critic. Voi crea condiții care să vă încurajeze să rămâneți sau să vă întoarceți acasă — prin investiții în educație, oportunități reale de angajare și un climat în care meritocrația să primeze. România trebuie să devină o alegere, nu un exil temporar.

9. Domnule Ponta, în contextul actualelor crize globale — climatice, economice și geopolitice — ce rol ar trebui să joace România pe scena internațională?

România are potențialul de a deveni un actor regional respectat și un partener de încredere în UE și NATO, dar și un mediator între Est și Vest. Ne confruntăm cu o lume din ce în ce mai multipolară, fragmentată și incertă. România trebuie să acționeze ca un pilon de stabilitate în regiune, promovând dialogul, reziliența economică și securitatea energetică. Voi promova inițiative care întăresc profilul diplomatic al țării și voi sprijini diplomația economică activă — pentru a atrage investiții strategice și a deschide noi piețe pentru produsele românești.

10. Cum veți echilibra nevoia de securitate cu respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, în special în contextul supravegherii digitale și al combaterii terorismului?

Este esențial să nu transformăm securitatea într-un pretext pentru restrângerea drepturilor cetățenești. Tehnologia trebuie să fie un instrument în slujba libertății, nu un mijloc de control abuziv. Vom avea politici clare și transparente în ceea ce privește supravegherea digitală, cu control parlamentar și civic asupra serviciilor de informații. În același timp, vom întări capacitatea instituțiilor noastre de a preveni și combate amenințările reale la adresa securității naționale, fără a încălca drepturile fundamentale.

11. Ați fost premier și ați avut experiență în guvernare. Ce ați învățat din acea perioadă și cum v-ar ajuta acest lucru în mandatul de președinte?

Experiența mea ca prim-ministru mi-a oferit o înțelegere profundă a complexității administrației publice, dar și a limitărilor și pericolelor inerente sistemului politic românesc. Am învățat că transparența, dialogul și empatia sunt cruciale. Un președinte nu trebuie doar să fie un garant al Constituției, ci și un catalizator al unității naționale și al schimbării autentice. Voi folosi această experiență pentru a construi punți între instituții, pentru a încuraja coeziunea și pentru a aduce echilibru între viziune și pragmatism.

12. În final, care este viziunea dumneavoastră despre România în 2030?

Văd o Românie puternică, mândră și unită. O țară în care cetățenii nu mai pleacă pentru un trai decent, ci revin pentru a construi. O Românie care își asumă rolul de lider regional în Balcani, care își valorifică resursele în mod responsabil și care își respectă valorile. Un stat în care statul de drept este solid, economia este competitivă și fiecare român are șanse reale la o viață demnă. România anului 2030 trebuie să fie o țară care inspiră, nu care dezamăgește. Iar pentru asta, avem nevoie de curaj, de onestitate și de viziune. Eu vin cu toate trei.

Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean Tulcea și o figură centrală a PSD-ului din regiune, este în centrul unui scandal major privind gestionarea fondurilor publice.

Conform unor informații recente, pensionarul Teodorescu ar fi încheiat contracte uriașe, în valoare de milioane de lei, cu firma sa, Condor SRL, într-un mod dubios, fără a organiza licitații publice transparente, ci folosind procedura controversată a „cererii de ofertă”. Aceasta ar putea constitui o încălcare a reglementărilor privind transparența și concurența în achizițiile publice.

Teodorescu, cunoscut în județul Tulcea pentru influența sa politică, a reușit să își consolideze și să își extindă afacerea privată, Condor SRL, pe seama banilor publici. Firma sa a primit numeroase contracte din partea mai multor localități din județul Tulcea și nu numai, fără a respecta procedurile de licitație publică, un proces care ar trebui să asigure transparența și corectitudinea în utilizarea fondurilor publice.

Unul dintre cele mai mari contracte încheiate de Condor SRL este cu comuna Murighiol din Tulcea, condusă de un primar PSD, Alexandru Ignat. Acesta a fost acordat în 2023 și are o valoare de peste 20 de milioane de lei pentru realizarea unui sistem de canalizare. De asemenea, firma lui Teodorescu are contracte și cu alte localități, cum ar fi comuna Jijila, unde a obținut circa 5,35 milioane de lei pentru modernizarea sistemului de apă potabilă, și comuna Țâmboești din Vrancea, cu un contract de 12 milioane de lei. În total, aceste contracte se ridică la zeci de milioane de lei, iar procedurile folosite pentru acordarea lor sunt departe de a fi transparente.

Teodorescu a reușit să obțină aceste contracte printr-o metodă ce ridică semne de întrebare: „cererea de ofertă”, o procedură care permite autorităților locale să încredințeze contracte fără a organiza licitații deschise și transparente. Acest tip de procedură ridică temeri că banii publici ajung în buzunarele celor cu legături politice, iar proiectele publice sunt realizate în condiții care nu respectă normele legale. În cazul firmelor conduse de Teodorescu, nu au fost prezentate dovezi că s-ar fi respectat principiile concurenței și transparenței.

Mai mult decât atât, un alt contract în valoare de 8,8 milioane de lei, încheiat în 2023 cu comuna Horia din Tulcea, nu a fost declarat de Teodorescu în declarația sa de interese. Acest detaliu ridică suspiciuni cu privire la corectitudinea acestuia în ceea ce privește raportarea veniturilor și a contractelor publice de care beneficiază firma sa.

Horia Teodorescu, un pensionar cu un venit net de peste 55.000 de lei pe lună, pare să fi construit un adevărat sistem clientelar în județul Tulcea, în care fondurile publice sunt redirecționate către firmele apropiate de el și de PSD. Acest tip de practică este periculos pentru sănătatea democrației și a administrației publice locale, deoarece favorizează abuzurile și corupția în detrimentul cetățenilor.

Acesta nu este un caz izolat în PSD, fiind parte dintr-un sistem mai larg de redistribuire a banilor publici către susținători politici, prin încredințarea de contracte fără licitație. În acest context, mulți dintre cei care ar trebui să fie în slujba cetățenilor, precum autoritățile locale și funcționarii publici, ajung să fie complici la astfel de practici.

Cu toate aceste suspiciuni și acuzații, Horia Teodorescu continuă să își consolideze imperiul privat în județul Tulcea. Firma sa, Condor SRL, a înregistrat în ultimele luni un număr tot mai mare de contracte cu autoritățile locale, iar veniturile acesteia cresc semnificativ. În 2023, Teodorescu a raportat un patrimoniu impresionant, incluzând două case și economii de peste 400.000 de euro, dar și o afacere prosperă pe baza contractelor cu statul.

În acest context, este esențial ca autoritățile competente să investigheze aceste practici și să ia măsurile necesare pentru a preveni abuzurile în administrarea banilor publici. Cetățenii trebuie să fie protejați de astfel de influențe politice care deturnează resursele statului pentru interese personale.

Cazul lui Horia Teodorescu, baronul PSD de Tulcea, ridică mari semne de întrebare în ceea ce privește transparența și corectitudinea administrării fondurilor publice în România. Fără o reformă reală în ceea ce privește licitațiile publice și fără o justiție eficientă care să combată corupția la toate nivelurile, astfel de practici vor continua să adâncească neîncrederea în instituțiile statului și vor submina democrația locală. Este imperativ ca autoritățile competente să acționeze rapid și decisiv pentru a restabili încrederea publicului și pentru a sancționa orice abuz de putere sau fraudă în gestionarea resurselor publice.

Sursă: Defapt

Într-o perioadă în care România se confruntă cu dificultăți economice și cu o rată a inflației care erodează puterea de cumpărare a cetățenilor, salariile din cadrul unor instituții de stat continuă să surprindă prin valoarea lor.

În 2025, angajații din cadrul Companiei Naționale de Investiții (CNI), o instituție publică aflată sub autoritatea Ministerului Dezvoltării, vor primi salarii care depășesc cu mult media pieței. Potrivit unui proiect de hotărâre de guvern publicat recent, salariul mediu brut la CNI va ajunge în 2025 la un impresionant 24.387 de lei lunar (aproximativ 5.000 de euro).

Foto: Inquam/George Calin

Sursă: Defapt

Sursă: Defapt