Acasă Blog Pagina 497

Decizia de ultimă oră a lui Ludovic Orban

,,Îmi închei mandatul de premier după  un an și o lună, în care România s-a confruntat cu o perioadă extrem de dificilă, în care românii alături de ceilalți cetățeni ai lumii s-au confruntat cu o pandemie și cu criză economică fără precedent.

Am încercat să îmi fac datoria față de România și plec din funcția de premier cu conștiința datoriei împlinită. Tot ce a fost omenește posibil, atât eu, cât și colegii mei din echipa guvernamentală am făcut.

Am încercat să găsim răspunsurile potrivite la toate provocările cu care s-a confruntat România.

Pe 6 decembrie, românii care s-au prezentat la vot au decis componența viitorului Parlament. Obiectivul pe care îl am este de a construi o majoritate parlamentară care să nu cuprindă PSD.

Obiectivul perioadei care va urma  este acela de a fi implicat în negocierile pentru formarea unui Guvern care să ofere românilor garanția unei direcții corecte pentru România și garanția unei capacități de a utiliza toate resursele și toate oportunitățile pe care România le va avea în următorii patru ani.”, a declarat Ludovic Orban.

Decizia vine la scurt timp după rezultatele alegerilor parlamentare din 6 decembrie 2020, la care PSD a obținut 30,17% din voturile exprimate pentru Senat și 29,79% din voturile exprimate pentru Camera Deputaților, iar PNL a obținut 25,36% din voturile exprimate pentru Senat și 25,01% pentru Camera Deputaților. De asemenea, este de punctat faptul că o nouă formațiune politică, AUR au obținut un procent de 8,50% din voturile exprimate pentru Senat și 8,16% pentru Camera Deputaților.

Fostul premier va rămâne însă la conducerea PNL.

Șeful statului, Klaus Iohannis l-a desemnat pe Ministrul Apărării Naționale, Nicolae-Ionel Ciucă premier interimar. Acest anunț a fost făcut în urmă cu puțin timp de Administrația Prezidențială.

Sursă foto: revista22.com, mapn.ro

Fonduri europene pentru primele 100 de spitale angajate în lupta anti COVID-19

Ministerul Fondurilor Europene a semnat până în prezent primele 100 de contracte în valoare de 1,6 miliarde lei (332,48 milioane euro) prin care se finanțează achiziția de echipamente de protecție și aparatură medicală pentru dotarea spitalelor în vederea tratării persoanelor infectate cu COVID-19 sau pentru prevenirea răspândirii pandemiei. În cadrul apelului, deschis în perioada 15 mai – 30 septembrie, au fost depuse 297 cereri de finanțare în valoare de aproximativ 1,271 miliarde euro, unitățile spitalicești putând deconta inclusiv retroactiv cheltuielile realizate începând cu 1 februarie 2020.

Înainte de lansarea acestui apel atât de necesar am organizat o amplă dezbatere publică la care am discutat timp de aproape 5 ore cu peste 80 de manageri de spitale și reprezentanți ai autorităților locale din întreaga țară. Concomitent, în premieră pentru Ministerul Fondurilor Europene, colegii care gestionează sistemul informatic MySMIS au oferit sprijin tehnic pentru a facilita accesul la finanțări“, a explicat ministrul Marcel Boloș. “Sănătatea reprezintă unul din principalele domenii de interes public reformate cu banii europeni. Astfel, în ultimul an au fost alocate 1,5 miliarde euro, dintre care 1,2 miliarde pentru dotarea spitalelor, 120 milioane drept stimulent pentru cadrele medicale, 123 milioane pentru programele de screening și prevenție și 60 milioane pentru spitalele modulare și ATI.”

Finanțările continuă și în viitoarea perioadă de programare (2021-2027), fiind alocată o sumă totală de 6 miliarde euro: 4,2 miliarde euro din Programul Operațional Sănătate, o premieră pentru România, și 1,85 miliarde euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

„Echipa Autorității de Management POIM a evaluat în timp record cererile de finanțare depuse de spitale, salvarea vieților reprezentând prioritatea absolută. De aceea colaborarea constantă cu Ministerul Sănătății trebuie menționată ca exemplu de bună practică între instituțiile centrale și cele locale. O abordare pe care o promovăm cu încredere pentru a avea rezultate în folosul oamenilor ale căror vieți sunt schimbate în bine cu ajutorul banilor europeni bine investiți”, a declarat doamna Carmen Moraru, secretar de stat în cadrul Ministerului Fondurilor Europene.

Primele 10 contracte finanțate prin intermediul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM 2014-2020) în cadrul apelului „Consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19” au fost semnate încă din iulie 2020, chiar în timpul derulării apelului (mai multe informații aici: ).

10 exemple de contracte de finanțare semnate:

  1. Consolidarea capacității sistemului medical de gestionare a situației de urgență cauzată de criza COVID-19 în Spitalul Clinic Județean Mureș

Beneficiar: Spitalul Clinic Județean Mureș

Valoare: 48,42 milioane lei

  1. Creşterea capacităţii Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare Prof. Dr. C.C. Iliescu și a Institutului Clinic Fundeni de gestionare a crizei sanitare COVID-19

Beneficiar: Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare Prof. Dr. C.C. Iliescu

Valoare: 48,32 milioane lei

  1. disCOVer – Protejarea sănătății populației prin consolidarea capacității de reacție a Spitalului Universitar de Urgență București la criza de sănătate publică cauzată de raspândirea virusului SARS

Valoare: 48,31 milioane lei

  1. Combaterea Virusului prin Dotarea Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Victor Babeș Craiova

Valoare: 48,24 milioane lei

  1. Combaterea răspândirii virusului prin dotarea Spitalului Clinic Municipal Filantropia din municipiul Craiova

Valoare: 48,17 milioane lei

  1. COVID-19 CARE Creșterea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19 prin dotarea cu echipamente și aparatură medicală a Institutului Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș

Valoare: 46,50 milioane lei

  1. Gestionarea crizei sanitare COVID 19 în județul Brașov

Valoare: 45,53 milioane lei

  1. Gestionarea eficientă și consolidarea capacității de răspuns a Institutului Național de Geriatrie și Gerontologie Ana Aslan în criza sanitară COVID-19

Valoare: 44,29 milioane lei

  1. Creșterea capacității de intervenție rapidă a Spitalul Clinic de Urgență București în contextul pandemiei Covid-19 (CC_IR)

Valoare: 42,69 milioane lei

  1. Gestionarea în timp util şi eficient de către Spitalul Universitar de Urgență Militar Central Dr. Carol Davila a situaţiei de urgenţă provocată de criza COVID-19

Valoare: 41,48 milioane lei

În cadrul apelului POIM au fost eligibile 3 tipuri de proiecte:

  • proiecte de tip A, cu valoare maximă de 10 milioane euro, pentru unitățile sanitare și de suport pentru pacienții infectați cu COVID-19;
  • proiecte de tip B, cu valoare maximă de 15 milioane euro, pentru finanțarea de spitale modulare și secții de terapie intensivă mobile;
  • proiecte de tip C, cu o valoare de maxim 3 milioane euro, care au putut fi accesate de autoritățile publice locale, în parteneriat cu furnizorii publici de servicii de asistență socială din județ pentru categoriile vulnerabile.

Recent, pentru a răspunde tuturor solicităror de finanțare, Ministerul Fondurilor Europene a redeschis apelul pentru depunerea de proiecte de tip B până la data de 30 martie 2021. Detalii suplimentare, aici: .

 

150 milioane euro pentru investiții în producția și distribuția de energie termică din resurse regenerabile

Guvernul României a adoptat Hotărârea pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat privind sprijinirea investițiilor destinate promovării producției și distribuției de energie termică în sistem centralizat, din surse regenerabile mai puțin exploatate, respectiv biomasă, biogaz, energie geotermală.

Investițiile vor fi finanțate prin intermediul Programului Operațional Infrastructură Mare, gestionat de Ministerul Fondurilor Europene. Aprobarea acestor finanțări are loc în contextul în care România are un potențial semnificativ în ceea ce privește exploatarea resurselor regenerabile.

Bugetul alocat schemei de ajutor de stat este de 150 milioane euro, din care 85% reprezintă fonduri europene, iar restul de 15%, finanțări asigurate de la bugetul de stat. Schema de ajutor de stat a fost avizată de Consiliul Concurenţei și a fost aprobată de serviciile Comisiei Europene. Bugetul pentru investițiile în producția și distribuția de energie termică în sistem centralizat din surse regenerabile puțin exploatate va putea fi majorat până la 180 milioane euro fără o altă aprobare de la Comisia Europeană.

Vor beneficia de finanțări unitățile/ subdiviziunile administrativ-teritoriale/ asociațiile de dezvoltare intercomunitară din regiunile mai puțin dezvoltate ale României. Valoarea maximă a finanțării ce va putea fi contractată de un beneficiar va fi de 15 milioane euro pentru un proiect de investiții.

Finanțările vor putea fi acordate până la data de 31 decembrie 2021, iar proiectele vor putea fi implementate până la sfârșitul anului decembrie 2023.

 

Trenuri între Gara de Nord București și Aeroportul Internațional Henri Coandă București

72 de trenuri vor circula 24h/24h, începând din 12 decembrie, între Gara de Nord București și Aeroportul Internațional Henri Coandă București.

Lucrările de dublare a liniei CF executate între Mogoșoaia – Balotești și de construcție a noii linii pentru Racord C.F. (din zona Odăile) la Terminalul T1, Aeroportul Internațional Henri Coandă București au fost finalizate și recepționate.

Lucrările de modernizare a liniei CF care asigură legătura directă între Gara de Nord și Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti au fost finalizate în proporție de 100%, iar primele trenuri de călători vor circula între Gara de Nord și Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, începând din 12 decembrie, odată cu intrarea în vigoare a Mersului Trenurilor 2020-2021.

Pentru asigurarea legăturii directe între Gara București Nord și Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, CFR SA a derulat două mari proiecte feroviare, și anume: Dublarea liniei de cale ferată Mogoşoaia – Baloteşti (contract în valoare 50,5 milioane lei, finanțat de la Bugetul de Stat) și construcție linie nouă pentru Racord C.F. (din zona Odăile) la Terminalul T1, Aeroportul Internațional Henri Coandă București (contract în valoare de 412.719.666 lei, finanțat din fonduri europene și buget de stat).

Prin finalizarea lucrărilor cuprinse în cele două obiective de investiţii feroviare Dublarea liniei de cale ferată Mogoşoaia – Baloteşti (7,9 km) și construcție linie nouă pentru Racord c.f. la Terminalul T1, Aeroport Internațional Henri Coandă București (2,95 km), Faza I, sistemul feroviar asigură o creştere a calităţii serviciilor de transport de călători spre şi de la Aeroport, prin introducerea de trenuri cu mers cadenţat, la un interval de 40 de minute (24h/24h), dar și o variantă avantajoasă pentru transportul de navetă între Gara de Nord București și Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, care va dura doar 20-23 de minute.

În această perioadă, între CFR SA, administrator al infrastructurii feroviare publice, și cei trei operatori de transport feroviar de călători, care au depus solicitări pentru asigurarea serviciului public de transport de călători pe această rută, este în desfășurare procesul de alocare a traselor pentru cele 36 de perechi de trenuri care vor circula pe linia CF București Nord – Aeroport Internațional Henri Coandă București, urmând ca din 12 decembrie 2020, odată cu intrarea în vigoare a Mersului Trenurilor 2020-2021, să circule și primele garnituri pe ruta directă Gara de Nord – Aeroport.

Apel umanitar în prag de sărbători

Andrei Raiu are aproape 23 de ani și este masterand anul I în cadrul Facultății de Studii Economice, Universitatea din Brașov. Până mai ieri nimic nu prevedea furtuna care avea să se abată asupra lui. Inteligent, muncitor, ambițios, ascultător și foarte bine crescut, Andrei începe să simtă dureri de cap din ce în ce mai puternice și are momente când își pierde echilibrul. La sfatul unei prietene de familie, asistentă medicală, își face un C.T., dar fără un rezultat concludent, urmează un R.M.N., iar în urma rezultatului este sfătuit de către medici să meargă la Iași unde i s-a pus următorul diagnostic: ”TUMORĂ DE TRUNCHI CEREBRAL”
Deși, inițial, familia a rămas fără aer de durere, deși au simțit că viața lor nu mai are sens, că picioarele refuzau să-i mai asculte, s-au mobilizat și au obținut o programare rapidă la o clinică din București. Aici i se stabilește diagnosticul de ”formațiune tumorală de trunchi cerebral extinsă cerebelos drept – gliom infiltrativ”. Prof. Dr. Vlad Alexandru Ciurea, pe lângă diagnosticul stabilit,menționează și faptul că singura sa șansă este să ajungă la Institutul Creierului, Hanovra, Germania pentru biopsie, tratament oncologic și o eventuală intervenție chirurgicală. Tumora este una destul de extinsă care a început deja să lase sechele și, de aceea, Andrei trebuie să plece urgent să înceapă tratamentul.
Ca și cum boala copilului lor n-ar fi o povară imensă, mai există și alta: în România, o familie normală nu-și poate permite financiar toate investigațiile și costurile legate de tratament și operație. Costurile estimate ajung undeva în jurul sumei de 50.000 – 100.000 Euro.
Este imposibil să te gândești câtă suferință și tristețe este în inima lui Andrei. Va fi cel mai greu examen pe care-l poate susține un tânăr de vârsta lui. Iar noi ar trebui să nu-i lăsăm singuri, nici pe el, nici pe familia lui, în această luptă grea cu destinul. Rugăciunile noastre, gândurile noastre bune precum și orice sprijin financiar cât de mic l-ar putea duce pe Andrei cât mai repede în Germania, cât mai aproape de vindecare.
În pragul sărbatorilor, când, cu totii sperăm să fim alături de toți cei dragi, acasă, departe de griji si probleme, este important să ne întoarcem privirea, sufletul și gândul mai ales către cei care au mare nevoie ca flacara speranței să ardă mai puternic ca niciodată! Haideți să ne unim forțele și să facem ca flacăra speranței din sufletul lui Andrei să-i lumineze calea, care nu este una ușoară, dar cu ajutorul Bunului Dumnezeu și al celor care vor să-l sprijine, Andrei va reuși să treacă cu bine peste această grea încercare.
Cei care pot și vor să ajute au la dispoziție următoarele conturi deschise pe numele ANDREI CLAUDIU RAIU.
Cont EUR RO14 RZBR 0000 0600 2223 6421
Cont LEI RO17 RZBR 0000 0600 1974 3855
Grup de facebook pentru donații: ÎMPREUNĂ PENTRU ANDREI | Facebook

„Marșul îngerilor” a ajuns la cea de a V-a ediție

„Marșul îngerilor” este un eveniment anual, care are loc pe data de 5 decembrie, organizat de Asociația Vocea Copiilor Abandonați, în amintirea copiilor care au pierit în orfelinatele groazei din România. Anual, zeci de tineri se sinucid în orfelinate, pentru că nu mai fac față abuzurilor și neglijenței unui sistem netransparent, dificile de monitorizat și controlat. 

În contextul actual, cea de a V-a ediție a evenimentului „Marșul îngerilor” va avea loc, începând cu orele 20:30, în mediul online. Cu această ocazie vom vizionadin fața calculatoarelor, un documentar intitulat „Pe urmele unui tânăr pierdut în sistem”. Regia aparține lui Bogdan Adrian Trandafir.

„În mod normal, pe 5 decembrie am fi ieșit, ca de fiecare dată în ultimii 5 ani, să aprindem o lumânare în fața clădirilor Ministerului Muncii și Protecției Sociale și a Autorității pentru Protecția Copiilor, în amintirea copiilor decedați în orfelinatele din România. Dată fiind situația actuală, anul acesta am decis să marcăm în mod diferit evenimentul. Această idee aparține tinerilor crescuți în orfelinate, sub coordonarea organizațiilor „Vocea Copiilor Abandonați” și a Consiliului Tinerilor Instituționalizați din România, cu susținerea și ajutorul regizorului documentarului, Bogdan Trandafir. Sper ca tot mai mulți oameni să vizioneze acest film și să ridice un gând bun spre cer, pentru acești îngerași“, a declarant Visinel Balan.

Context

În prezent, 50.000 de copii și tineri se află în sistemul de asistență în România, dintre care 14.000 se află în centre de plasament. Mărturiile zecilor de tineri ar trebui să cutremure o societate întreagă, însă poveștile lor nu primesc o voce dincolo de câteva articole de presă citite cu groază și uitate repede. Subiectul răzbate cu greu în societate și în politicile guvernamentale. Mai mult, anchetele întârzie să apară în condițiile în care mii de copii continuă să fie abuzați și neglijați de sistemul construit pentru îngrijirea și integrarea lor în societate.

Sâmbătă, 5 decembrie, tragem, din nou, un semnal de alarmă pentru soarta acestor copii și tineri, care de la vârste atât de fragede, ajung la capătul puterilor.

Se circulă pe Lotul 1 al autostrăzii Sebeș-Turda

În prezența ministrului Lucian Bode, a managementului CNAIR și a reprezentanților autorităților locale a avut loc darea în trafic a Lotului 1 al Autostrăzii Sebeș – Turda.

Obiectivul de infrastructură realizat de către ASOCIEREA IMPRESA PIZZAROTTI & C SPA POMPONIO CONSTRUCTII SRL, în lungime de 14,8 km face legătura între Nodul Rutier Sebeș (legătura cu DN1 prin bretelele 5 și 6), Nodul Rutier Alba Iulia Sud și Nodul Rutier Alba Iulia Nord (bretelele 1, 2 si 3). Pe acest sector de autostradă este instituită o restricție de viteză de 100km/h. Contractul în valoare de 541.739.137,21 lei fără TVA a fost finanțat din Fonduri Europene Nerambursabile.

”Azi reușim să dăm în trafic un obiectiv de infrastructură mare, mult așteptat de români și mă refer evident la lotul 1 din autostrada Sebeș-Turda. Este rezultatul implicării serioase din partea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Antreprenorului și a subcontractorilor acestuia. Este dovada faptului că pentru guvernul liberal investițiile în infrastructura de transport reprezintă priorități în actul de guvernare. Concluzia este doar una: se poate și în România să construim infrastructură de transport, într-un ritm accelerat. Ultimele săptămâni, pe lotul 1, au fost intense. Le mulțumesc tuturor celor care au muncit aici în acest an astfel încât să putem deschide traficul pe cei aproximativ 15 kilometri din acest obiectiv. Vă mărturisesc că am urmărit cu atenție cum evoluează acest proiect. Spun foarte limpede că Guvernul Ludovic Orban a pus pe primul loc investițiile publice și iată că a reușit să construiască infrastructură de transport în România. Parcursul acestui proiect a fost unul din care avem multe de învățat în ceea ce privește implementarea unui proiect de anvergură. Au existat multe blocaje și probleme nesoluționate la timp, care au împins cu mult termenul de finalizare. Din păcate în România construcția obiectivelor de infrastructură depășește, de cele mai multe ori, termenele contractuale. În cazul Lotului 1 din Sebeș-Turda, acesta trebuia finalizat în anul 2016 când a fost aprobată o extensie de timp de doi ani și iată că am ajuns în 2020 să dăm în trafic un obiectiv după șase ani de la semnarea contractului și nici acum în integralitate. Guvernul Ludovic Orban a schimbat abordarea în ceea ce privește implementarea proiectelor de infrastructură. Am accelerat ritmul, am intensificat monitorizarea lor în teren și am alocat resursele necesare umane, financiare și logistice, astfel încât parcursul proiectelor să fie constant și predictibil. Pentru a elimina toate blocajele din calea unui proiect este nevoie de o capacitate administrativă ridicată a instituțiilor statului responsabile de implementarea acestor proiecte. De aceea unul dintre obiectivele prioritare ale guvernării liberale, pentru următorii ani și prevăzut și în Planul investițional pentru perioada 2020-2030, este să luăm măsurile necesare de creștere a capacității administrative a statului și, aici, aș dori să mă refer în special la măsura care vizează eficientizarea relațiilor cu instituțiile și entitățile implicate în derularea proiectelor de infrastructură de transport.
Este vital să avem o colaborare eficientă între instituțiile statului, implicate în avizarea și derularea unui proiect, pentru a nu ne mai întâlni cu situații în care relocarea a patru stâlpi de înaltă tensiune, de pe amplasamentul unui obiectiv de infrastructură, să dureze patru ani. A fost cazul din păcate aici pe lotul 1 din Sebeș-Turda. Nu se poate să așteptăm ca o altă instituție a statului să nu se mobilizeze și să nu își facă treaba așa cum ar fi normal. În acest an, în luna iulie, am reușit să eliminăm acest blocaj de patru ani de zile. Este inadmisibil și nu mai putem tolera o astfel de colaborare defectuoasă între instituțiile statului, care au obligația să colaboreze și să găsească cele mai bune și mai rapide soluții în implementarea unui proiect de orice natură. În ceea ce privește lotul 2 aș vrea să spun că pentru cei 24 de kilometri dintre Alba Iulia și Aiud lucrurile nu stau așa cum ne-am fi dorit. Mi-aș fi dorit să avem o evoluție mai bună și să fie și el dat în trafic în același timp cu lotul 1 pentru a avea continuitate de la un capăt la altul pe autostrada A10. Din păcate nu se întâmplă acest lucru ceea ce nu reprezintă un motiv de mândrie, nici pentru CNAIR și nici pentru antreprenori.
Acest coridor de transport care va fi finalizat în integralitate în anul 2021 și va contribui la asigurarea conectivității între Autostrada A1 și Autostrada 3-Autostrada Transilvania. Îmi doresc, și aici ar fi bine să rețină CNAIR și antreprenorul de pe lotul 2, ca până la sfârșitul lunii mai, anul viitor, să se recepționeze în integralitate cei 41 de kilometri de autostradă. Închei spunând că dezvoltarea infrastructurii are beneficii clare din punct de vedere economic pentru că pe termen mediu și lung investițiile în infrastructură cresc competitivitatea economică a unei regiuni, prin atragerea de investitori și prin crearea de noi locuri de muncă, ceea ce aduce evident la bunăstarea cetățenilor. În aceste 12 luni de guvernare am reușit să dăm în trafic 77 de kilometri de autostradă. Mă refer la cei 25 de kilometri din Autostrada Transilvania, cei 21 de kilometri din Lugoj-Deva lotul 3, preluați anul trecut muzeul în aer liber, la cei 16 km pe care am reușit să-i dăm în trafic ieri din autostrada Moldovei, parte a variantei ocolitoare Bacău și evident la cei 15 km în trafic astăzi. Îmi doresc ca până la sfârșitul anului la acești 77 de kilometri să se adauge, așa cum s-a angajat antreprenorul, și cei 10 km de autostradă dintre Râșnov și Cristian.
Așadar vorbim în total de aproximativ 90 de kilometri de autostradă dați în trafic în această guvernare într-o perioadă dificilă, într-o perioadă de pandemie, de criză sanitară care a generat evident și o criză economică. Eu sunt bucuros de faptul că ieri și astăzi rețeaua de autostrăzi din România s-a îmbunătățit cu 31 de kilometri de autostradă. Așadar, într-un an dificil în care economia și-a încetinit creșterea, am reușit să menținem toate șantierele deschise astfel încât să finalizăm un număr de kilometri de autostradă aproape egal cu numărul de kilometri finalizat de cei din înaintea noastră, în trei ani de zile. Ei au reușit 97 de kilometri în trei ani. Următorii patru ani vor fi anii în care construim infrastructura de transport în România”, a declarat ministrul Lucian Bode.

Ofertă de sărbători pentru Fiat Ducato (P)

Fiat Ducato cu pachet dotări opționale cadou, începand de la 22.000 Euro + TVA.

Principalele dotări incluse în preț:
– senzori de parcare
– sistem automat de climatizare
– sistem de navigație
– faruri de ceață.

Avantajele gamei Fiat DUCATO

Este liderul indiscutabil al pieței europene și principala alegere a carosierilor, grație fiabilității și versatilității sale: 1 din 5 vehicule vândute în clasa sa este un Ducato; poate fi configurat în peste 10.000 de versiuni și vine în ajutorul tău cu:
– 8 opțiuni de volum, de la 8 la 17 m³
– Ușă glisantă laterală și ușă spate disponibilă în 3 dimensiuni
– Sarcina maximă de la 1000 până la 2200 kg
– Sarcina maximă autorizată de maximum 2100 kg pe puntea față și până la 2500 kg pe puntea spate.

Detalii suplimentare în showroom-ul Auto Tivoli din Focșani, Calea Munteniei nr. 11 sau la telefon 0724/308.978.

Ofertă valabilă până la 15.01.2021, pentru persoane juridice, pentru Fiat Ducato Furgone 13 m3, 140 CP, cu valoare recomandată de 22.000 E + TVA. Valoarea opționalelor oferite cadou este 4.627 E + TVA. Finanțare prin Impuls Leasing. Dobândă fixă 0,99%. Oferta este limitată la vehiculele din stoc, participante la promoție, și este supusă unor termene și condiții. Imaginile sunt cu titlu de prezentare.

Investiții prin fonduri europene pentru județul Iași

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a anunțat pe pagina oficială de facebook că se vor aloca fonduri europene pentru județul Iași.

În domeniul sănătății: Spitalul Regional cu o investiție de 500 de milioane de euro, Institutul de boli cardio-vasculare (300 milioane euro) și Centrul oncologic modernizat (50 milioane euro) transformă Iașiul într-un centru al medicinei moderne cu o alocare totală prevăzută la 850 mil. de euro, fonduri pentru Antibiotice Iași. De asemenea, în județul Iași au fost depuse 7 proiecte cu o valoare de aproape 30 de milioane de euro pentru dotarea spitalelor cu echipamente și aparatură necesare în lupta antiCovid19.

În domeniul infrastructurii: O alocare de 9 miliarde pentru Autostrada A7 (din PNRR), respectiv A13 (din Programul Operațional Transport POT 2021-2027). De asemenea, s-a semnat acordul de parteneriat între MFE și operatorul de apă ApaVital reprezintă o garanție pentru cei 191.000 de beneficiari din 41 de UATuri că cele 507 de milioane de euro alocate extinderii rețelei de apă și apă uzată devin în sfârșit realitate. Acesta este unul din cele 8 proiecte vitale deblocate în 9 luni de zile cu sprijinul echipei POIM, iar alte 6 contracte urmând a fi semnate până la sfârșitul anului. 6 miliarde de euro au la dispoziție operatorii de apă pentru îmbunătățirea nivelului de trai al românilor.

În domeniul economiei: Se vor axa pe Parcul Industrial Miroslava care înseamnă locuri de muncă ce aduc valoare adăugată pe piața muncii din județ. Totodată, 12.650 de persoane au primit spor de reinserție și 600 de companii din județ au accesat finanțările pentru șomajul tehnic. În total, companiile românești au la dispoziție 8,5 miliarde de euro pentru creșterea competitivității, pentru digitalizare și formare profesională, conform standardelor noii economii.

Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene: ,,Exemplele de succes începem să le găsim aproape oriunde pe harta țării, de la comune fruntașe la absorbția banilor europeni până la județe care se schimbă văzând cu ochii. Pentru a continua este necesară colaborarea: de la nivel central până la nivel local, precum și o flexibilizare regională care să permită fiecărei comunități să își ia soarta în mâini pentru a implementa proiectele de care oamenii au nevoie imediată. Și asta repede! Trenul finanțării europene nu stă la nesfârșit în gara pe care trebuie între timp să o modernizăm pe bani europeni.”

 

 

Primii km de autostradă în Moldova

În prezența Președintelui României, Klaus Iohannis, a Prim-Ministrului, Ludovic Orban, a ministrului Lucian Bode, a miniștrilor Ion Ștefan și Mircea Fechet, precum și a reprezentanților autorităților locale a avut loc darea în trafic a variantei ocolitoare a municipiului Bacău.

Cu această ocazie ministrul Lucian Bode a subliniat faptul că la preluarea mandatului obiectivul de infrastructură avea un stadiu fizic de 27% și o serie de aspecte pentru a căror rezolvare echipa formată din reprezentanții MTIC, ai CNAIR și cei ai constructorului au reușit să găsească toate soluțiile astfel încât acest proiect să înainteze într-un ritm alert.

Astfel s-a reușit revizuirea acordului de mediu, cu emiterea deciziei etapei de încadrare si autorizarea întregii lucrări. S-a răspuns tuturor solicitărilor formulate în cadrul desfășurării procesului de evaluare a aplicației de finanțare la nivelul Comisiei Europene, iar la finalul lunii octombrie a fost emisă decizia de finanțare a acestui proiect din fonduri europene nerambursabile in valoare de 143 de milioane de euro.

”Mă bucur că în mandatul Guvernului Orban reușim să dăm in trafic primii kilometri din Autostrada Moldovei, cei 16 km la profil de autostradă din VO Bacău. Doar cei rău intenționați nu văd progresele făcute în acest an în materie de infrastructură de transport, iar in ceea ce privește VO Bacău, prin efortul antreprenorului, pe care îl felicit pentru modul în care a gestionat acest proiect, vorbim despre un obiectiv finalizat înainte de termenul contractual care era sfârșitul lunii ianuarie 2022.

Concluzia este doar una: SE POATE și în România să finalizăm proiecte de infrastructură de transport înainte de termen! A fost posibil acest lucru printr-o strânsă colaborare între cei doi parteneri CNAIR și Antreprenor, prin multă muncă și seriozitate, prin închiderea tuturor etapelor proiectului cu mult profesionalism, având în vedere ca am preluat acest proiect la un stadiu fizic de 27% si cu neajunsuri care au pus în pericol parcursul lui, lucrări neautorizate, neacoperite de reglementări în materie de mediu. A fost o procedură derulată ca la carte, cu multă perseverență și simț al răspunderii, așa cum am procedat si în cazul deblocării finanțării europene pentru Autostrada Sibiu-Pitești. Iată două proiecte majore cărora le-am asigurat, în acest an, finanțare europeană, în total peste 1 mld de euro! România are șansa istorică, ca în următorii 7 ani, să se dezvolte si să construiască infrastructură de transport cât nu s-a construit în ultimii 30 de ani! Dispunem de fonduri europene record pentru susținerea proiectelor de infrastructură, atât prin intermediul PNRR, din care domeniul de transport va putea atrage între 9,3 mld euro și 17 mld euro, la care se adaugă fondurile de coeziune din actualul POIM 2014-2020 si din viitorul POT 2021-2027 ( peste 8 mld euro) plus contribuția din PIB, 2% in medie anual, precum și alte surse atrase din parteneriate cu instituții financiare internaționale. Vom investi masiv in infrastructură pentru a recupera marile decalaje de dezvoltare a rețelelor de transport comparativ cu statele din regiune și pentru a conecta toate regiunile istorice între ele și mai departe cu marile coridoare europene de transport. Totul depinde de noi, ca stat, să utilizăm în mod eficient si responsabil aceste fonduri pentru a face performanță in infrastructură de transport. Pentru a ne atinge toate obiectivele, la nivel de instituții publice trebuie să realizăm și acele reforme care să ne permită intensificarea ritmului de implementare a acestor proiecte.

Anul 2020 a fost anul în care, în România, s-a construit infrastructură de transport, anul în care s-a investit masiv in proiectele de infrastructură și au fost deblocate investiții care au trenat de mulți ani. În aceste 12 luni de guvernare liberală proiectele de infrastructură de transport dinregiunea Moldovei au fost impulsionate, au fost abordate cu profesionalism si maxim interes, dovadă fiind că toate aceste obiective de investiții, fie că vorbim de A13 Brașov-Bacău, fie că vorbim de A7 Ploiesti-Siret sau despre A8 Tg Mureș-Tg.Neamț-Iași -Ungheni, au înregistrat evoluții importante. Autostrada Moldovei, A7, care leagă de la Nord la Sud Moldova, este unul dintre proiectele propuse la finanțare prin PNRR, iar in anul 2026 conform condiționalităților specifice acestui instrument de finanțare european, trebuie finalizat. Este un proiect matur care este în grafic și sunt încrezător că va evolua conform așteptărilor, astfel încât in anul 2026 să se circule pe cei aproximativ 430 de km de la Ploiesti la Siret. Toate proiectele mari de infrastructură din regiunea Moldovei sunt importante, ele sunt complementare, nu in competiție unele cu altele. Guvernul liberal are o abordare integrată a acestor proiecte, nu face ierarhii, și le-a oferit o perspectivă clară de implementare după ani buni în care au fost ignorate. Am dat semnalul schimbării în abordarea proiectelor de investiții în infrastructură și ne-am propus să nu lăsăm nicio regiune în urmă din punct de vedere al dezvoltării rețelelor de transport!”, a declarat ministrul Lucian Bode.

Informații suplimentare:
Lungimea întregii lucrării este de 30,843 km. Reamintim că în data de 03.09.2020 s-a deschis traficul pe 7,366 km, iar astăzi, 02.12.2020 s-a deschis traficul pe 20,299 km din care 16,269 km sunt la profil autostrada.
Antreprenorul este Asocierea dintre SC Spedition UMB SRL si SC Tehnostrade SRL, iar valoarea contractului este 668.330.294,63 lei fără TVA.
Sursa de finanţare: Fonduri Europene Nerambursabile.
Proiectul a constat în construirea a:
• 7 poduri
• 8 pasaje
• 1 nod rutier
• 7 intersecții de tip girații
• 1 parcare de scurta durata
Realizarea variantei de ocolire a Municipiului Bacău va avea efecte pozitive privind: reducerea emisiilor de poluanți în aer în zona locuită a municipiului Bacău, fluidizarea traficului din zonă, reducerea timpului și costurilor de transport, creșterea siguranței în trafic și este amplasat pe Rețeaua Trans-Europeană de Transport (TEN-T), proiect al Uniunii Europene care prevede crearea unei rețele complete de transport auto, feroviar și naval.