Acasă Blog Pagina 496

Programul pentru susținerea producției de legume

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin APIA, primește cereri de înscriere în Programul pentru susținerea producției de legume în spații protejate pentru anul 2021.

Cererile se pot depune până cel târziu la data de 20 iulie 2021, inclusiv.

Culturile pentru care se acordă ajutor de minimis sunt:

  • Ardei gras și/sau ardei lung;
  • Castraveți;
  • Tomate;

Plafonul total alocat acestei scheme de ajutor de minimis este de 150.000.000 lei, echivalentul a maximum 30.785.000 euro la un curs valutar de 4,8725 lei/euro.

Cererile de înscriere în Program, însoțite de documentele obligatorii, se depun personal sau se transmit prin mijloace electronice, fax, poștă sau e-mail;

Valoarea ajutorului de minimis este de 2.000 de euro și se acordă în lei beneficiarilor care îndeplinesc condițiile de eligibilitate numai pentru o singură cultură în anul de cerere și numai pentru o suprafață de 1000 mp.

Valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unei întreprinderi / întreprinderi unice nu poate depăşi suma de 20.000 euro pe durata a trei exerciţii financiare, în cursul exerciţiului financiar actual, respectiv anul depunerii cererii de înscriere în program şi în cele două exerciţii financiare precedente.

Producțiile minime:

  • în sere:
  1. 2900 kg/1000 mp pentru ardei gras și/sau lung;
  2. 5000 kg/1000 mp pentru castraveți;
  3. 8500 kg/1000 mp pentru tomate;
  4. 3000 kg/1000 mp pentru vinete;
  • în solarii:
  1. 1600 kg/1000 mp pentru ardei gras și /sau lung;
  2. 3000 kg/1000 mp pentru castraveți;
  3. 3200 kg/1000 mp pentru tomate;
  4. 2000 kg/1000 mp pentru vinete.

Pentru obţinerea sprijinului, fermierii au obligaţia să depună documentele justificative până la data de 3 decembrie 2021.

Valorificarea producției se realizează în perioada 02 noiembrie-02 decembrie 2021. Dovada valorificării producției de legume în spații protejate o constituie bonul fiscal/ factura / fila din carnetul de comercializare.

Mai multe informații referitoare la aplicarea măsurii prinvind susținerea producției de legume în spații protejate pentru anul 2021, Ghidul solicitantului, modelul cererii – tip și legislația, se regăsesc pe site-ul APIA: www.apia.org.ro, accesând următorul link:

 

 

Un baraj imens amenință Egiptul cu seceta

Egiptul este în panică și urmărește urgent să-și caute aliați în Africa, în special în rândul țărilor dependente de râul Nil, desigur vorbim de către Sudan. Egiptul amenință Etiopia că construirea unui baraj imens pe unul din afluenții importanți ai Nilului va provoca o imensă secetă în țările din valea Nilului.

Majoritatea populației Egiptului este concentrată de-a lungul râului Nil, în special în dreptul Deltei Nilului, unde sunt desigur situate și cele mai multe dintre orașe.

Calea pe care a apucat-o Egiptul dă de înțeles că nu există însă rezolvări diplomatice între cele două țări. De aceea, țara din nord-estul Africii încearcă acum să-și consolideze puterile diplomatice, dar și militare în Africa spre a determina chiar și prin forță ca Ethiopia să renunțe la planurile sale.

De drept, conform legilor internaționale, Etiopia este stăpână pe Nilul Albastru, afluentul fluviului Nil, acesta izvorând din țara respectivă. Însă ceea ce încalcă țara respectivă sunt doar legi morale, legi legate strâns de destinul țărilor din valea Nilului. Țări dependente de acest râu prin apa potabilă, apa de irigare și apa pentru navigare și alte întrebuințări. De menționat, nici Egiptul, dar nici Sudanul nu au alte răuri importante.

În anii trecuți Egiptu a trecut prin situații de criză extremă, mai ales de la „Primăvara Arabă”, și de la conflictele cu Israelul. De asemenea, țara se confruntă adesea cu islamiști extremiști și cu conflicte interne însă își revine rapid. Atât de rapid, încât conducerea statului finanțează crearea unei noi capitale ce se va numi Noul Cairo, deoarece populația actuală a capitalei depășește capacitățile orașului.

Noul Cairo va fi un nou oraș smart cu energie verde și un sistem prietenos cu mediul. De asemenea, costul total al construcției depășește total bugetul unor țări din lume, anume 42 de miliarde de dolari.

Factorul principal rămâne însă alimentarea cu apă. Dacă proiectul este finalizat nu va mai putea fi dat în folosință tocmai din cauza scăderii debitului de apă. Noul Cairo urmărește să fie alimentat în totalitate din Nil, factor ce va duce țara la colaps economic.

Însă Egiptul și-a luat măsuri drastice față de situație. Liderii de la Cairo au semnat pacte împortante atât militare cât și economice cu alte țări importante din Africa. Astfel, Uganda, Kenya, Burundi, Rwanda and Djibouti au devenit parteneri de încredere ai respectivei țări.

Cairo deja a discutat intensificarea relațiilor cu principalul vecin, anume Sudanul, care se află în exact aceeași situație. Amândouă țările executând exerciții militare comune. Nici Sudanul nu este într-o situație prea stabilă. De la războiul civil izbucnit în urma „Primăverii Arabe” din 2011, Sudanul și-a piedut partea de sud a țării, care a devenit o țară independentă, denumită Republica Sudanului de Sud. Care deține acum cea mai mare parte din suprafața împădurită a țării, dar și cea pe unde curge afluentul principal al râului Nil, denumit Nilul Alb.

Ajutoare de urgență pentru românii ale căror gospodării au fost afectate de inundații

Hotărârea privind ajutoarele de urgență pentru românii ale căror gospodării au fost afectate de inundații a fost adoptată în ședința de Guvern.

Ajutoarele se acordă rapid, în următoarele condiții:

  • FĂRĂ anchetă socială, FĂRĂ a fi nevoie de depunerea unei cereri.
  • DOAR în baza evaluării efectuate de comisia de evaluarea a pagubelor constituită la nivel de prefecturi.
  • Borderourile semnate de primarul UAT-ului și prefect sunt centralizate de AJPIS-uri/ANPIS.
  • Ajutoarele nominale se aprobă prin Notă semnată de ministrul muncii și protecției sociale.
  • Cadrul legal pentru astfel de ajutoare, pe procedura simplificată, este valabil întreg anul 2021.

Cuantumurile ajutoarelor:

  • 000 lei pentru familiile și persoanele singure ale căror locuințe au fost afectate în proporție de peste 75%, inclusiv;
  • 000 lei pentru familiile și persoanele singure ale căror locuințe au fost afectate în proporție cuprinsă între 50%, inclusiv și 75%;
  • 500 lei pentru familiile și persoanele singure ale căror locuințe au fost afectate în proporție cuprinsă între 25%, inclusiv și 50%
  • câte 1.500 lei pentru familiile și persoanele singure ale căror locuințe au fost afectate în proporție de până la 25%,
  • câte 1.000 lei pentru familiile și persoanele singure ale căror bunuri din locuință au fost deteriorate, indiferent de numărul sau tipul bunurilor.
  • 7500 lei pentru familia persoanei/persoanelor decedate, urmare a inundațiilor, alunecărilor de teren etc.

Bugetul total alocat: 5 milioane lei

Situația din Marea Neagră devine critică. Rusia amenință cu bombardarea navelor străine.

Rusia nu încetează ostilitățile din Marea Neagră și din Regiunea Separatistă Donbass. Azi rușii au amenințat Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord cu o viitoare bombardare a navelor care vor mai fi prezente în proximitatea așa ziselor ape teritoriale rusești.

Focurile de armament de război nu au încetat nici în Regiunea Donbass, unde separatiștii pro-ruși au deschis din nou focul către Forțele Unite din Ucraina. S-au folosit tot felul de armamente de război, precum: mortarele de calibru 82 și 120; lansatoare de grenade antitanc hand-made; mitraliere de calibru mare; un incendiu de la mitraliere și arme; bombardamente cu grenade antitanc și artilerie calibrul 122 și 82 mm. „Apărătorii ucraineni au deschis focul ca răspuns inamicului în trecut și în ziua curentă.”

Însă focurile de armă nu au încetat încă de aproape 6 ani. Încă de la preluarea prin anexare a Republicii Autonome Crimeea de către Federația Rusă, Kremlinul are pretenții asupra apelor teritoriale din sudul Ucrainei.

De altfel, în anii anteriori chiar au blocat accesul în Marea Azov a navelor ucrainene și au tras focuri de armă către acestea. Încă de atunci, Moscova ordonă executarea de exerciții militare ale marinei rusești în dreptul peninsulei Crimeea și în Marea Azov. Ultimele exerciții având loc acum câteva zeci de zile în timpul pandemiei COVID-19 în sincron cu exercițiile NATO din Estul Europei.

De altfel, ieri, 23 iunie 2021, navele rusești au tras focuri de avertizare către un distrugător al marinei britanice, acuzându-l de încălcarea apelor teritoriale ale Federației Ruse.

Cei drept, ONU, precum și majoritatea statelor lumii nu recunosc anexarea Crimeei de către Rusia, ca urmare apele pe care navigau forțele britanice sunt de drept ale Ucrainei. Astfel, conform legilor internaționale Rusia a fost principalul actor care a încălcat protocoalele maritime.

Astăzi, 24 iunie 2021, Ministrul rus de Externe a făcut o declarație controversată la adresa navelor ce vor încălca „spațiul maritim rusesc”:

„Putem face apel la bunul simț, să cerem respect pentru dreptul internațional și, dacă acest lucru nu ajută, putem bombarda. Nu numai pe curs, ci și pe țintă, dacă colegii noștri nu înțeleg ”. – a declarat Serghei Lavrov, Ministrul de Externe al Rusiei.

Se pare, așadar, că Rusia devine stăpână peste Marea Neagră, mai ales după ce a acuzat un distrugător britanic de încălcarea apelor teritoriale care nu îi aparțin, conform legilor internaționale și a opiniei ONU.

De asemenea, Ministerul de Externe rus declară și că, Moscova îi avertizează pe toți cei care merg la provocări precum incidentul cu apărătorul britanic că consecințele ar putea fi grave.

Se lansează etapa de înscriere în cadrul schemei “Horeca”

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului anunță lansarea etapei de înscriere în cadrul schemei “Horeca” prevăzută de OUG 224/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, alimentaţiei publice și organizării de evenimente, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare.

Formularul electronic de înscriere în cadrul “schemei Horeca” va fi activ pe link-ul granturi.imm.gov.ro, începând cu data de 29 iunie 2021, ora 10.00.

Formularul de înscriere va rămâne activ timp de 10 zile lucrătoare de la demararea înscrierii, până la ora 20.00 a ultimei zile de înscriere, respectiv 12 iulie 2021, ora 20.00, cu posibilitatea prelungirii perioadei de înscriere.

 

S.U.A în alertă în timp ce Iranul eșuează lansarea unui nou satelit pe orbită

Un nou incident zguduie Orientul Mijlociu! În încercarea de avansare a programelor spațiale, Iran provoacă tensiuni cu lumea Occidentală. Statele Unite ale Americii cer explicații conducerii de la Teheran, luând în considerare problema legată de acordul nuclear dintre aceștia.

Imaginile din satelit oferite de două dintre programele de supraveghere, Planet Labs Inc. și Maxar Technologies, au identificat mișcări la baza spațială Imam Khomeini, provincia Semnan pe 6 iunie. Rezervoarele de combustibil și oamenii de știință prezenți în bază care lucrau la o rachetă, au ridicat bănuieli în privința unei posibile lansări.

Jeffrey Lewis, expert în domeniul neproliferării nucleare și geopoliticii în cadrul Institutul Middlebury pentru studii Internaționale, identifică racheta ca fiind un Simorgh iranian. Simorgh este o rachetă de capacitate mică, scopul fiind lansarea în spațiu a unui satelit. Au existat semne care i-au indicat lui Lewis faptul că lansarea s-a produs până în data de 17 iunie.

Există multe semne de întrebare referitoare la motivul pentru care Iranul a decis lansarea pe data de 12 iunie. În mod obișnuit Teheranul planifică astfel de evenimente atunci când vorbim despre comemorări naționale. Singurul motiv valid ar fi reprezentat de alegerile prezidențiale din Iran, pentru care Republica Islamică spera la o prezență mai mare la vot.

Eșecul lansării reprezintă o nouă pată pentru programul spațial Iranian. Garda Revoluționară paramilitară conduce în simultan astfel de programe și a lansat anul trecut un satelit în orbită. În timp ce programul spațial Simorgh a trimis doar sateliți de scurtă durată și o maimuță în spațiu. Iar în 2019 datorită unui incendiu la baza spațială Imam Khomeini, 3 cercetători și-au pierdut viața.

Salariul minim pe economie nu va mai fi impozitat din 2022

Ministrul Economiei, Claudiu Năsui a luat decizia ca din 2022, salariul minim actual, care este de 2.300 lei să nu mai fie impozitat.

Ministrul precizează însă că, respectiva măsură va fi introdusă momentan, cu anul 2022, în secotoarele ce țin de HoReCa și Agricultură. Celelalte sectoare se vor adapta conform evoluției celor două sectoare menționate, doar dacă rezultatele sunt pozitive.

Ministerul Economiei a luat decizia de a elimina impozitul pe salariul minim fiind o măsură susținută de mai multe părți politice. Conform unor calcule simple, angajatul în momentul de față, la un salariu de 2.300 lei brut, obține o sumă netă de doar 1.400 de lei.

25% din salariul brut se duc din start către Asigurari Sociale (CAS), urmând ca 10% să meargă către alte asigurări, anume Asigurari Sociale de Sănătate (CASS). După care urmează impozitul pe venit (IV), care este de 10% și Contribuția Asiguratorie pentru Muncă (CAM) 2.25%. Astfel, la fiecare 1 leu cheltuit pentru salariul unui angajat, angajatorul trebuie să plătească 2 lei pentru ca 50% să meargă la stat.

Conform Institului Naţional de Statistică, aproximativ 1,4 milioane de cetățeni sunt în respectiva situație, ceea ce reprezintă peste 25% din totalul numărului de angajați din România.

“Dacă depăşeşti salariul minim eşti impozitat numai pe diferenţă. Cineva a luat salariul minim plus un leu este impozitat doar pe un leu, nu este impozitat pe 2300 şi un leu. Am reuşit să includem această măsură pentru anul 2022, ianuarie 2020, într-un sector pilot. Agricultură şi pentru sectorul horeca”. – Claudiu Năsui, ministrul Economiei:

De asemenea, ministrul Claudiu Năsui a declarat public că salariile vor fi calculate în așa fel întrucât salariații să nu fie lipsiți de serviciile medicale sau de pensie.

Corneliu Cozmanciuc: Noi modificări în sistemul public de pensii

Președintele României Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 163/2020 pentru completarea art. 159 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi pentru adoptarea unor măsuri în domeniul asigurării unor persoane în sistemul public de pensii (PL-x 666/26.10.2020).

,,Prin aceastră lege a fost prelungită perioada prin care românii pot cumpăra vechime în muncă, pentru completarea perioadei de cotizație la pensie, dacă le lipsesc câțiva ani pentru îndeplinirea stagiului minim.

Astfel că, până la data de 1 septembrie 2023, românii pot încheia un contract de asigurare socială în vederea obţinerii pensiei pentru limita de vârstă. Plata contribuţiei de asigurări sociale, pentru perioade de 3 până la maxim 6 ani anteriori împlinirii vârstei standard de pensionare, se poate face într-o singură tranşă sau eşalonat, până la data de 31 august 2023.”, a declarat deputatul PNL de Neamț, Cozmanciuc Corneliu-Mugurel.

Incredibil! În Filipine riști închisoarea dacă nu ești vaccinat!

Rodrigo Duterte, președintele din Filipine, amenință că îi va trimite la închisoare pe cei care nu vor să se vaccineze împotriva răspândirii COVID-19.

Președintele Filipinelor, a căzut la concluzia că nu se mai poate, cazurile de SARS-CoV-2 au prins avânt și amenință cu un focar în toată țara din Sud-Estul Asiei.

„Tu alegi, vaccin sau te voi închide. Nu mă înțelegeți greșit, există o criză în această țară. Sunt doar exasperat de filipinezii care nu țin seama de guvern.” – a declarat președintele Duterte.

Acesta s-a adresat cetățenilor filipinezi luni la o televiziune. Decizie pe care a luat-o în urma constatării că numărul celor care participă la vaccinările contra COVID-19 a scăzut dramatic. Statistică susținută de Reuters.

În ultima perioada situația cazurilor a crescut alarmant. În Filipine s-au raportat aproape 1,2 milioane de cazuri noi de cetățeni infectați cu respectiva boală. De asemenea, au decedat în urma infectării peste 23 de mii de oameni.

Statul filipinez a recepționat doze de vaccin contra COVID-19 din R.P. China, precum și din programul desfășurat al nivel mondial, COVAX. Chiar și Statele Unite ale Americii au decis recent să aloce peste 55 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19, din care 16 milioane au drumul stabilit spre Asia.

Cu toate acestea, a întâmpinat provocări grave în a-i determina pe cetățeni să se vaccineze. Mai ales că, participarea – care este și motivul acțiunii președintelui – este foarte scăzută pe întreg teritoriul țării.

Filipine are o populație totală de aproape 110 milioane de cetățeni, din care doar 2,1 milioane au fost dispuși să fie vaccinați, a menționat Reuters.

Oficialii din domeniul sănătății al guvernului din Filipine, au declarat că vaccinările sunt disponibile pentru orice cetățean și sunt complet voluntare. Însă acum președintele țării urmărește ca cei ce refuză vaccinul să fie închiși.

BREXIT: Industria siderurgică britanică la un pas de faliment

Sectorul industrial siderurgic este invadat de produse ieftine din import la recomandarea de a evita reînnoirea angajamentelor anterioare avute cu Uniunea Europeană. Nemulțumită de măsurile adoptate de guvernul conservator, opoziția protestează chiar alături de alți membri ai partidului aflat la putere.

Guvernul conservator a fost acuzat de nenumărate ori că a neglijat sectorul industriei siderurgice britanice în numele Brexitului și a ceea ce urmăresc, anume un liber schimb care va pune în avantaj Regatul Unit.

Planurile nu sunt stabilite, iar direcția în care se îndreaptă Regatul încă nu este clară. Mai ales că noul guvern a permis fără prea multe pretenții, importul în mod exagerat de mărfuri străine ieftine în Regatul Unit.

O facțiune de deputați ai Partidului Conservator care se situează pe locurile așa numite „red wall”(zidul/peretele roșu), s-au alăturat cauzei liderilor industriei siderurgice care acuză guvernul de neglijență. Aceștia sunt de asemenea, susținuți chiar și de Partidul Laburist care protestează contra măsurilor necalculate și adoptate de către guvernul conservator.

De altfel, guvernul britanic amenință cu eliminarea fostelor protecții sociale și economice moștenite din perioada de membru al UE. Acestea fiind menite să protejeze producătorii britanici.

Luni, Partidul Laburist și cei ce se împotrivesc măsurilor guvernului vor organiza o dezbatere în Camera Comunelor din Parlamentul Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord. Astfel, vor să pună capăt măsurilor agresive inițiate de partidul lui Boris Johnson, premierul britanic și să împotmolească planurile conservatorilor.

De asemenea, laburiștii deja au câștigat simpatia unor membri ai Partidului Conservator aflați pe locurile din „red wall”. Așa că, vor încerca să le capteze atenția și conservatorilor din spatele banchetelor care sunt de asemenea, nemulțumiți de magnitudinea importurilor cu mărfuri ieftine ce ar distruge industria siderurgică.

Gareth Stace, directorul general al UK Steel, principalul om care reprezintă industria respectivă declară că:

„Guvernul Marii Britanii risipește ocazia de a face Brexit să funcționeze pentru industria internă și permite ca un corp armat să dăuneze sectorului siderurgic britanic, nu să-l susțină. Vrem să colaborăm cu guvernul pentru a ridica nivelul Marii Britanii, în schimb, acestea reduc nivelul sectorului nostru siderurgic. ”