Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei elaborează un proiect de act normativ în vederea alocării sumei de 1 miliard de lei, în tranșe, pe o perioadă de patru ani, în vederea consolidării clădirilor cu risc seismic 1 și 2 – anunță ministrul Cseke Attila: ”Investiția va servi un interes public: siguranța cetățeanului în caz de cutremur.”
Având în vedere riscul ridicat de cutremur în zona Vrancea, marile orașe și capitala țării din vecinătatea ei, programul multianual vizează finanțarea, din bugetul de stat, a consolidării clădirilor aflate în proprietate privată, dar și cele deținute de persoane juridice, și clădirile care găzduiesc instituții publice, dacă sunt în proprietatea sau administrarea acestora.
Ministrul dezvoltării subliniază: finanțarea de către stat a clădirilor cu risc seismic din proprietatea unor persoane juridice private este motivată de interesul public de a proteja cetățenii aflați în clădire sau în fața acestuia în cazul unui eventual cutremur de magnitudine ridicată. Imobilele deținute de persoane juridice private și consolidate din bani publici nu vor putea fi vândute timp de zece ani, decât cu obligația de a se plăti, către bugetul de stat, cota-parte din costurile de consolidare. ”Am introdus garanții pentru a evita deturnarea acestor investiții făcute din bani publici”, a evidențiat ministrul.
Statisticile arată că, în capitală, sunt 840 de clădiri cu risc seismic, din care 349 de gradul 1 și 367 de gradul 2. Între 2001 și 2015 au fost reabilitate în total 547 apartamente (dintre care 322 în municipiul București) din numai 29 de clădiri la nivel național, iar din 2015 acest proiect nu a avansat.
Administrațiile publice locale vor avea posibilitatea de a propune o listă de clădiri, cu risc seismic foarte ridicat, de gradul 1 și 2, pentru a fi consolidate. Finanțarea va fi nerambursabilă, iar pentru persoanele juridice va fi acordată sub forma unui ajutor de stat. Clădirile private cu locuințe multiple vor putea cere finanțare pentru consolidare pe baza deciziei asociației de proprietari.
Proiectul de act normativ va fi în dezbatere publică timp de cel puțin 30 de zile, iar ministerul de resort colaborează cu 37 de entități, asociații și autorități în vederea îmbunătățirii reglementărilor din actul normativ. ”Vrem să propunem spre adoptare un proiect fezabil, reglementări clare și eficiente pentru a ne asigura că investiția servește scopul de a salva vieți în cazul unui cutremur. Legislația în vigoare s-a dovedit a fi ineficientă. Spre deosebire de reglementările actuale, această finanțare va fi una multianuală. Avem o viziune pe termen mai lung. Avem nevoie de un cadru legislativ nou, absolut necesar pentru relansarea consolidărilor de clădiri cu risc seismic”, a conchis ministrul Cseke Attila.
Solicitările vor primi finanțare în ordinea cronologică a depunerii acestora, în limita creditelor de angajament, a creditelor bugetare aprobate anual cu această destinație și a estimărilor pentru următorii 3 ani. Astfel, beneficiarii vor putea încheia contracte de finanțare pentru care este nevoie de:
- autorizația de construire valabilă, obținută pe baza proiectului pentru autorizarea/desființarea executării lucrărilor, reglementată prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
- devizul general cu identificarea categoriilor de cheltuieli ce se finanțează de la bugetul de stat și cele suportate de autoritatea locală/beneficiar;
- documente care să prezinte stadiul fizic realizat, dacă este cazul.
