Acasă Blog Pagina 543

Fonduri Europene pentru extinderea rețelelor de gaze naturale

Autoritățile publice locale vor avea la dispoziție noi oportunități de finanțare pentru dezvoltarea rețelelor de distribuție a gazelor naturale.

Ministerul Fondurilor Europene România, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare, a lansat în consultare publică, ghidul solicitantului „Dezvoltarea rețelelor inteligente de distribuție a gazelor naturale în vederea creșterii nivelului de flexibilitate, siguranță, eficiență în operare, precum și de integrare a activităților de transport, distribuție și consum final”: https://bit.ly/2CTxX2L.

Apelul, în valoare de 235 milioane de euro, prevăzut a fi lansat pe 17 august 2020, permite dezvoltarea rețelei de gaze naturale încă din această perioadă de programare, urmând ca procesul să continue și în viitorul exercițiu financiar multianual 2021-2027, până la un cuantum total de un miliard de euro. Condiția este ca primăriile, singure sau în asociere cu mai multe autorități publice locale, să asigure racordarea la rețeaua de gaze a cel puțin câte 1.000 de gospodării pentru fiecare proiect și să modernizeze infrastructura existentă acolo unde aceasta există. Eligibile sunt și Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară, care au ca obiect de activitate serviciul de utilitate publică de alimentare cu gaze naturale a populației.

Compania Națională de Investiții (CNI), instituție aflată sub autoritatea MLPDA, poate participa la proiectele finanțate prin Programul Național de racordare a populației și consumatorilor non-casnici la rețeaua inteligentă de distribuție a gazelor naturale, în calitate de Unitate de Implementare a Proiectelor (UIP), conform unui proiect de Ordonanță de urgență: https://bit.ly/2X2gRXb.

Valoarea apelului de proiecte aferent Programului Național, pentru perioada de programare 2014-2020, este egală cu valoarea în lei a unei alocări de 200 milioane de euro, iar, pentru perioada de programare 2021-2027, este de 800 milioane de euro.

Durata programului, pentru perioada de programare 2014-2020, este de la data deschiderii apelului de proiecte în cadrul POIM 2014 – 2020 și până la 31 decembrie 2023, iar durata pentru perioada de programare 2021-2027 este de la data lansării apelului de proiecte și până la 31 decembrie 2029.

Sursă: Ministerul Fondurilor Europene

Sursă foto: Capital.ro

Fonduri europene pentru studenți – ,,Innotech student”

Buget: 20 milioane euro

Proiectul prevede finanțarea schemelor antreprenoriale ale studenților români din numeroase domenii care sunt inovatoare și aduc o valoare adăugată reală. Acesta își propune să încurajeze studenții să își pună în practică viziunea, dar și spiritul lor antreprenorial.

Acțiuni sprijinite:

  • Etapa I – Organizarea și derularea programe de învăţare prin experienţă practică, furnizarea de servicii de consiliere şi orientare profesională axate pe dobândirea de competenţe antreprenoriale, formarea de competente antreprenoriale, inclusiv prin întreprinderea simulată în sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC sau din domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI adresate studenților;

– campanie de informare a publicului cu privire la programul de formare antreprenorială, precum și cu privire la metodologia de selecție a grupului țintă și, ulterior, a planurilor de afaceri ce vor fi sprijinite în cadrul proiectului;

– selectarea grupului țintă ce va participa la cursurile organizate în cadrul programului de formare antreprenorială;

– derularea programului de formare antreprenorială;

– selectarea planurilor de afaceri ce vor fi finanțate în cadrul proiectului;

– organizarea și derularea de întreprinderi simulate;

– efectuarea de stagii de practică;

– furnizarea, de către administratorul schemei de antreprenoriat, a serviciilor personalizate de consiliere/ consultanță/ mentorat ulterior finalizării procesului de selecție a planurilor de afaceri;

– asigurarea înființării și demarării funcționării întreprinderilor ce vor realiza planurile de afaceri cu ajutor de minimis în cadrul proiectului;

  • Etapa II – Acordarea de sprijin financiar sub forma micro-granturilor pentru deschiderea unei afaceri;

– decontarea de către administratorul schemei de antreprenoriat a sumelor aferente implementării planurilor de afaceri selectate în cadrul proiectului;

– monitorizarea de către administratorul schemei de antreprenoriat a funcționării și dezvoltării afacerilor finanțate;

  • Etapa III – Asigurarea sustenabilității planurilor de afaceri in timpul perioadei de implementare a proiectului.

Solicitanți eligibili:

  •  Instituţii de învăţământ superior publice şi private, acreditate;
  •  Şcoli doctorale şi graduale cu personalitate juridică, inclusiv parteneriate între acestea și sectorul privat/ centre de CDI;
  •  Institute/centre de cercetare acreditate, inclusiv institute de cercetare ale Academiei Române
  • Academia Română;
  •  Asociaţii profesionale;
  •  Camere de comerţ şi industrie;
  • Instituții și organizații membre ale Pactelor Regionale și Parteneriatelor Locale pentru Ocupare și Incluziune Socială;
  • Furnizori de formare profesională continuă autorizaţi, publici şi privaţi;
  • Organizaţii sindicale şi patronate;
  • Membri ai Comitetelor Sectoriale şi Comitete Sectoriale cu personalitate juridică;
  • ONG-uri;
  • Parteneriate între categoriile mai sus menționate

Propunerile de proiecte pot fi transmise atât individual, cât și în parteneriat.

Sursă: Ministerul Fondurilor Europene

Sursă foto: Pxhere

Noutăți semnate de Erin Hunter în Galaxia Copiilor

Două dintre cele mai îndrăgite serii semnate de Erin Hunter își poartă cititorii spre noi aventuri: câinii Supraviețuitori și urșii Exploratori deschid o lume nouă, plină de provocări prin intermediul celor mai recente volume publicate de Editura Galaxia Copiilor.

Cartea 7 Supraviețuitorii. O Haită dezbinată deschide seria „Căderea întunericului”, fiind plină de suspans și de provocări fantastice pentru câinii care se luptă în fiecare moment să supraviețuiască. Noile întâmplări le arată câinilor că pacea este departe, dar de această dată inamicul nu se află în afara Taberei, ci chiar în mijlocul ei, ascuns în chip de trădator misterios. Cititorii vor descoperi secretul în paginile acestui volum în care întorsăturile de situație se întâlnesc la tot pasul.

Cartea 8 Exploratorii. Marea Topită continuă seria „Întoarcerea în sălbăticie”, în care urșii vor reuși să găsească puterea pentru a-i înfrunta pe cei potrivnici lor. Povestea lui Kallik, Lusa și Toklo a început pe vremea când erau pui, după ce au fost despărțiți de familiile lor. Așa au ajuns cei trei urși tineri din specii diferite (polar, brun, grizzly) să formeze o adevărată echipă. Pașii i-au purtat către aventuri nemaipomenite și către alte întâlniri surprinzătoare. Scopul lor comun este acela de a supraviețui provocărilor vieții în sălbăticie.

Semnătura Erin Hunter este prezentă pe patru serii de romane pentru copii inspirate de J. R. R. Tolkien, J. K. Rowling sau William Shakespeare: „Pisicile războinice”, „Supraviețuitorii”, „Exploratorii” și „Bravelands. Eroii Savanei”. De fapt, Erin Hunter este un pseudonim pentru șase autori. Kate Cary, Cherith Baldry, Tui Sutherland, Gilian Phillip, Inbali Iserles și Victoria Holmes sunt numele scriitorilor incredibil de talentați reuniți sub această umbrelă.

Editura Galaxia Copiilor face parte din Grupul Editorial ALL, alături de editurile ALL, ALL Educaţional, ALLFA, Sian Books şi Helen-Exley România. Grupul Editorial ALL a fost fondat în 1991, numărându-se printre primele edituri apărute în România post-decembristă. Cu o prezenţă constantă şi vizibilă, oferind publicului cărţi de o calitate excepţională, Grupul Editorial ALL se numără printre cei mai importanţi actori ai pieţei de carte din România.

 

A fi sau a nu fi parlamentar

Conform Statului deputaților și senatorilor, participarea la lucrările Camerei din care fac parte reprezintă pentru deputaţi şi senatori o obligaţie legală, morală şi regulamentară. Însă, sunt foarte mulți care absentează cu lunile de la lucrările comisiilor sau de la Plen. Activitatea parlamentarilor poate fi monitorizată pe site-ul Camerei Deputaților/ Senatului.

Principalele drepturi politice ale deputaţilor şi senatorilor, precum şi obligaţiile corelative acestora sunt următoarele:

  • Dreptul la iniţiativă legislativă;
  • Dreptul de a iniţia şi de a susţine moţiuni simple sau de cenzură;
  • Dreptul de a iniţia şi de a susţine hotărâri ale Camerei, în orice problemă de competenţa acesteia;
  • Dreptul de a face declaraţii politice, de a pune întrebări, de a face interpelări şi alte asemenea intervenţii;
  • Dreptul de a cere întrunirea în sesiune extraordinară a Camerei sau a structurilor de lucru ale acesteia;
  • Dreptul de a sesiza Curtea Constituţională, potrivit art. 146 lit. a) -c) din Constituţie, republicată;
  • Dreptul de a cere suspendarea din funcţie sau punerea sub acuzare a Preşedintelui României, în condiţiile art. 95 şi 96 din Constituţie, republicată;
  • Dreptul de a cere punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului, în condiţiile art. 109 din Constituţie, republicată;
  • Dreptul de control parlamentar sub toate formele de exercitare a acestuia, în reglementarea prevăzută de lege şi de regulamentele parlamentare;
  • Dreptul la cuvânt, libertatea de exprimare şi dreptul de vot.

Chiar dacă au aceste drepturi, activitatea parlamentară la unii este 0, deoarece aleg să nu se implice pentru comunitate.

Pe lângă aceste drepturi politice, parlamentarii mai au și alte drepturi:

  • Dreptul la indemnizaţia pentru limită de vârstă
  • Dreptul la paşaport diplomatic
  • Dreptul la asistenţă medicală
  • Dreptul la vechime în muncă
  • Dreptul la transport
  • Dreptul la cheltuieli de protocol
  • Dreptul la indemnizaţie
  • Dreptul de asociere în grup parlamentar
  • Dreptul la diurnă de deplasare şi cheltuieli de cazare
  • Dreptul de a alege organele de conducere
  • Dreptul de a fi ales în structuri parlamentare

De asemenea, parlamentarii ar trebui să organizeze în cadrul birourilor parlamentare din circumscripţia electorală activităţi specifice relaţiilor publice. Însă, la mulți dintre aceștia relația cetățean-ales al poporului – lipsește cu desăvârșire.

Totodată, ar putea să se adreseze organelor administraţiei publice centrale şi locale, pentru a transmite sau a se informa asupra solicitărilor şi petiţiilor cetăţenilor din circumscripţiile electorale în care au fost aleşi, pentru rezolvarea, în conformitate cu prevederile legale, a problemelor acestora sau pentru a obţine informaţii cu caracter public necesare exercitării mandatului.

Când vom avea alegeri parlamentare aveți în vedere aceste rânduri, deoarece este necesar ca în Parlament să fim reprezentați de oameni implicați și capabili.

De reținut!

Un parlamentar nu administrează și nu guvernează o țară.

NU se ocupă cu asfaltarea unui drum.

NU poate construi poduri, spitale, cămine culturale etc.

NU poate prelua din atribuțiile unui ministru, primar, președinte de Consiliu Județean etc.

Sursă foto: Digi24

Fonduri pentru agricultori

Dacă aveți până în 40 de ani, puteți primi maxim 50.000 E, în două tranșe:

  • Prima, chiar la semnarea Contractului de finanțare, în procent de 75% din valoarea totală a finanțării.
  • A doua, de 25%, după realizarea activităților propuse inițial.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat un Ghid simplificat pentru a înțelege mai ușor modalitatea de accesare a fondurilor europene – bit.ly/GhidSimplificat. De asemenea, pentru redactarea planului de afaceri este nevoie să știți dimensiunea economică a exploatației agricole, astfel că cei de la AFIR, vă pun la dispoziție și un Calculator SO – bit.ly/CalculatorSO.

Tineri cetățeni români, din afara granițelor țării, au la dispoziție 20 de milioane până la 15 octombrie 2020, pentru dezvoltarea unei activități agricole în România! Însă, chiar dacă termenul este destul de lung, nu trebuie depus proiectul pe ultima sută de metri, deoarece fondurile se pot epuiza mai repede în urma cererilor de finanțare care vor fi depuse la AFIR.

Puteți vedea în timp real câte fonduri mai sunt disponibile verificând Contorul PNDR- bit.ly/ContorPNDR.

Află toate detaliile accesării fondurilor europene din Ghidul solicitantului pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din PNDR 2020 –bit.ly/TineriFermieri.

Sursă: AFIR

 

 

Ajutor financiar de la Guvern

Proiectul de ordonanță de urgență, care are nevoie să fie adoptat de Guvern, prevede următoarele măsuri:

1. Kurzarbeit – statul plătește o parte din salarii

Acest sistem de kurzarbeit (timp parțial de lucru) funcționează și în Germania. Proiectul de ordonanță de urgență prevede sprijin financiar în cazul reducerii timpului de lucru în firmele private, pe perioada stării de altertă/urgență/asediu sau atunci se constată dificultăți economice, dar nu mai mult de 6 luni. Starea de dificultate economică se poate constata la nivel național sau local, de către Guvern (prin hotărâre), atunci când încasările la buget pe un trimestru scad cu cel puțin 5% față de trimestrul similar al anului precedent. Pentru asta va fi nevoie ca Ministerul Finanțelor sau patronatele și firmele private să propună declararea dificultății economice. De asemenea, la nivel local, Prefectura sesizează Guvernul, care, la rândul lui, poate constata situația de dificultate economică pe un anumt județ.

Acest sistem va funcționa astfel:

  • Patronul va putea reduce timpul de lucru al angajaților cu 50% pe o perioadă de cel puțin 10 zile lucrătoare.
  • Angajații vor primi de la angajator 50% din salariu aferent timpului de lucru efectuat.
  • Cealaltă jumătate din salariu va fi asigurată de către stat în proporție de 75% dar nu mai mult decât salariul mediu pe economie prevăzut în Legea bugetului asigurărilor sociale. În anul 2020, salariul mediu brut este de 5.429 lei.
  • Tot patronul va trebui, însă, să suporte inițial și partea de indemnizație, urmând ca statul să le deconteze firmelor acești bani, după ce acestea își îndeplinesc obligațiile de declarare și plată a taxelor pe muncă aferente.
  • Dacă nu-și îndeplinesc obligațiile, statul ar putea să nu le deconteze patronilor indemnizațiile acordate angajaților, iar firmele nici nu vor putea să le ia lucrătorilor banii înapoi.
  • Pe perioada kurzarbeit, patronii nu vor putea angaja alți oameni pe posturile lucrătorilor cu timpul de lucru redus și nici nu vor pute externaliza activitatea respectivă.

Ca să poată aplica sistemul kurzarbeit, firmele trebuie să demonstreze că le-a scăzut cifra de afaceri cu cel puțin 10% în luna de aplicare față de luna precedentă și să reducă timpul de lucru pentru cel puțin 10% din personal.

2. Sprijin pentru PFA și alți freelanceri

Persoanele fizice autorizate (PFA) și alți liber profesioniști care desfășoară activități independente sau în cooperație vor putea beneficia de sprijin pe perioada stării de alertă/urgență/asediu, dacă au suferit o reducere de activitate.

Acești profesioniști vor putea primi o indemnizație de la stat de 41,5% din salariul mediu brut. Astfel, în anul 2020, acest sprijin va fi de 2253 de lei, impozabil. Instituția competentă în acest caz este agenția județeană de plăți și inspecție socială (AJPIS) de care aparțin beneficiarii.

3. Firme care angajează sezonieri și zilieri vor primi ajutor la plata salariilor

Prin această măsură se urmărește stimularea activităților cu zilieri și a sezonieri în firmele afectate de criza coronavirus COVID-19. Timp de 3 luni de la intrarea în vigoare a viitoarei ordonanțe, firmele respective care încadrează zilieri sau sezonieri vor beneficia de o indemnizație de la stat pentru plata remunerațiilor lucrătrilor.

La sezonieri ( de exemplu, lucrători din restaurante, hoteluri și pensiuni) – statul va suporta o indemnzație de 41,5% din salariu, dar nu mai mult de 41,5% din salariul mediu brut (adică suma de 2253 de lei, impozabilă). Restul rămâne în sarcina firmei. Indemnizația e plătită de firmă și apoi agenția județeană de ocuparea forței de muncă (AJOFM) decontează suma către angajator.

La zilieri ( de exemplu, lucrătorii din agricultură)- indemnizația suportată de stat este de 35% din remunerația zilnică, potrivit proiectului de OUG. Restul de 65% trebuie asigurat de angajator. Patronul plătește de fapt tot, dar pe urmă agenția județeană de plăți și inspecție socială (AJPIS) îi decontează indemnizația de la stat.

4. Sprijin pentru telemuncă în IMM-uri

Această măsură se referă la lucrul de acasă, în sistem de telemuncă. Statul va acorda o singură dată firmelor private mici și mijlocii (IMM) un sprijin de câte 2.500 de lei, să cumpere laptopuri (sau alte device-uri) pentru angajații care lucrează în sistem de telemuncă pe perioada stării de alertă sau de urgență.

Sprijinul va fi acordat de AJOFM până la finalul anului 2020 doar IMM-urilor care au făcut dovada utilizării telemuncii în perioada stării de urgență pentru cel puțin 15 zile. Dispozitivele care vor putea fi cumpărate cu banii de la stat vor fi cuprinse într-un ordin al ministrului Muncii și Protecției Sociale.

Sursă: Startupcafe

 

Ciolacu vrea dizolvarea organizației PSD Ilfov

Din cauza înregistrărilor publicate de către Rise Project, Marcel Ciolacu, președintele interimar al Partidului Social Democrat, a fost nevoie să ia o decizie cu privire la viitorul organizației PSD Ilfov. Astfel că, acesta a declarat că va propune în ședinta CEX de mâine dizolvarea organizaţiei şi numirea unei echipe interimare la Ilfov.

„Voi propune în Comitetul Executiv dizolvarea acestei organizaţii, chiar dacă suntem în prag de alegeri şi sunt ferm convins că avem capacitatea de a face o echipă rapid acolo, să fim pregătiţi şi la Ilfov de alegeri. (…) Este inadmisibil aşa ceva. Am aflat din presă. Nu am crezut aşa ceva. Am avut o discuţie cu preşedintele de organizaţie acum aproximativ o lună de zile, i-am spus că în echipa dânsului există o persoană asupra căreia sunt foarte multe bănuieli de implicări într-o anumită zonă care nu ne reprezintă şi chiar i-am spus să ia măsurile necesare de a fi schimbat din funcţie, respectiv de secretar executiv”, a spus Ciolacu la TVR 1, potrivit Agerpres.

Sursă foto: realitatea.net

Raportul de activitate al ITM Timiș

Toate acțiunile intreprinse de INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA TIMIȘ în această perioadă au avut ca scop principal prevenirea răspândirii virusului COVID-19, dar şi realizarea obiectivelor din domeniile de competenţă, din STRATEGIA NAȚIONALĂ a INSPECȚIEI MUNCII privind reducerea muncii fără forme legale de angajare, a muncii nedeclarate şi a securităţii şi sănătăţii în muncă.

În primul semestru al anului 2020 INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA TIMIȘ prin inspectorii de muncă au efectuat un număr de 1828 controale în toate domeniile de activitate ale Inspectoratului, în mod deosebit privind stoparea răspândirii virusului COVID-19. Au fost aplicate 1493 sancţiuni.

INSPECTORATULUI TERITORIAL DE MUNCA TIMIȘ are ca obiectiv principal menținerea și creșterea nivelului înalt de încredere în rândul angajatorilor și angajaților, răspunderea și receptivitatea la sesizările angajaților. În toată această perioadă s-au înregistrat la I.T.M. Timiș un număr de 794 de sesizări din care toate rezolvate.

INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA TIMIȘ a trimis angajatorilor din județul Timiș informări, recomandări și atenționări privind respectarea reglementărilor adoptate pentru prevenirea și reducerea îmbolnăvirilor cu virusul COVID-19.

În primul semestru al anului 2020, inspectorii de muncă din cadrul INSPECTORATULUI TERITORIAL DE MUNCĂ TIMIȘ au participat la un număr de 9 Campanii Naţionale de Control:

  1. Campanie de conştientizare şi control pentru prevenirea răspândirii virusului COVID-19.
  2. Campania Națională pentru verificarea respectării prevederilor legale de către agentii de plasare a forței de muncă în străinătate. (Legea 156/2000)
  1. Campanie de control a angajatorilor cu activitate economică din domeniul centrelor de asistenţă socială. ( cămine de bâtrâni şi centre de îngrijire copii)
  1. Campanie de control în domeniul construcţiilor şi service auto – vulcanizări şi spălătorii auto.
  2. Campanie de control în domeniul fabricării şi comercializarea produselor textile, confecţii, pielărie şi încălţăminte.
  1. Campanie de control în domeniile fabricarea băuturilor și depozitare, restaurante şi baruri.
  2. Campania Națională privind verificarea suspendării contractelor individuale de muncă- şomaj tehnic
  3. Campanie de verificare a condiţiilor de plecare la muncă în străinătate (Germania şi Austria) a muncitorilor români de pe Aeroportul Timişoara şi din Gara de Nord Timişoara.
  1. Campanie de conştientizare şi control vizând modul de respectare a cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici periculoşi.

În perioada 01.01. – 30.06.2020, în domeniul Control Relaţii de Muncă, s-au efectuat 1330 controale, obţinându-se următoarele :

  • 101  persoane au fost depistate că lucrează fără forme legale de angajare,
  • 78  persoane au fost depistate că prestează muncă nedeclarată.

S-au aplicat 646 sancţiuni, din care : –  145  amenzi în valoare de 2.231.100 RON

                                                         –   501  avertismente.    

În domeniul Securităţii şi Sănătăţii în Muncă, în perioada 01.01. – 30.06. 2020, s-au efectuat  498   controale, s-au aplicat 957 sancţiuni, din care:

  • 18 amenzi în valoare de 136.000 RON
  • 939 avertismente  (şi pentru stoparea răspândirii virusului COVID-19).

În anul 2020, pe piața muncii a județului Timiș s-au produs un număr de 286 evenimente de muncă.

  • în perioada 15.03.- 22.05.2020, I.T.M. Timiş  a întreprins 17 acţiuni de verificare  pe Aeroportul Internaţional Timişoara a condiţiilor de plecare la muncă în GERMANIA, cu avioane charter, a unui număr de 2188 de muncitori români;
  • în perioada 10.05.- 27.05.2020, I.T.M. Timiş  a întreprins  6 acţiuni de verificare a condiţiilor de plecare la muncă în AUSTRIA a unui număr de 823 de îngrijitori români care plecau din Gara de Nord Timişoara.

În urma verificărilor efectuate de către inspectorii de muncă ai I.T.M. Timiş s-a constatat că toţi muncitorii care au plecat la muncă în Germania, respectiv Austria:

  • aveau contracte individuale de muncă întocmite cu angajatorul german/austriac;
  • aveau asigurare medicală de sănătate întocmită de asigurator german/austriac;
  • aveau echipamente individuale de protecţie ( măsti, mănuşi şi gel dezinfectant).

Inspectorii de muncă le-au distribuit tuturor pliante primite de la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale pentru ca aceştia să aibă suport telefonic şi electronic în legătură cu ce trebuie să cunoască pentru a lucra legal în străinătate .

În domeniul Relaţiilor de Muncă privind Evidenţa Muncii în perioada 01.01. – 30.06.2020 s-au eliberat :

  • 663 adeverințe şi adeverinţe de vechime
  • 258 extrase din Registrul General de Evidență al Salariaților în format electronic pe cod numeric personal
  • 609 răspunsuri la adresele primite la I.T.M. Timiş privind relaţiile de muncă

Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiș în baza Legii 156/2000, republicată, privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate a dat dovezi de înregistrare unui număr de 5 societăți comerciale să plaseze forță de muncă în străinătate, la 30.06.2020 din 65 de agenţi de plasare a forţei de muncă în străinătate doar 16 sunt activi.

Pe piața muncii a județului Timiș în anul 2020 au lucrat un număr de 54.900 de zilieri (cf.Legii 52/2011), cu o medie lunară de aprox. 9.000 zilieri.

Sursă: ITM Timiș

Cel mai afectat sector din cauza COVID-19

Din cauza COVID-19, turismul a avut cel mai mult de suferit. Pentru a întări această afirmație, vă vom prezenta câteva date statistice relevante:

Lună Număr înnoptări Număr turiști An
                
Ianuarie 1.472.761
758.439
2019
Ianuarie
1.575.540
 

796.229

2020
Februarie
1.496.516
758.826
2019
Februarie
1.404.576
724.445
2020
Martie
1.562.606
 

820.642

2019
Martie  

483.698

 

242.105
2020
Aprilie
1.764.779
885.822
2019
Aprilie
45.196
 

16.855

2020

 Sursă: Statisticiromania.ro

Pe lunile mai și iunie nu am găsit încă date oficiale, însă din informațiile pe care le avem, situația nu s-a îmbunătățit foarte mult după ridicarea Stării de Urgență și declararea Stării de Alertă, chiar dacă s-a permis deplasarea între localități.

Problema majoră ar fi că există posibilitatea ca în următoarea perioadă să se adopte măsuri mai dure care ar putea produce efecte negative domeniului turistic din România și asta doar din vina celor care nu respectă măsurile specialiștilor și pun în pericol viața celorlalți.

Putem opri răspândirea coronavirusului doar împreună!

  • Respectați regulile corespunzătoare de strănut și tuse: Acoperiți-vă gura și nasul cu șervețelul sau cu pliul cotului când strănutați sau tușiți. Aruncați imediat șervețelul folosit și spălați-vă mâinile
  • Evitați să vă atingeți fața cu mâinile (gura, nasul, ochii)
  • Păstrați distanțarea socială de cel puțin 1,5 m: evitarea strângerile de mâini ,îmbrățișarea sau sărutarea oamenilor, schimbul de mâncare, ustensile, căni și prosoape.
  • Evitați contactul cu oricine are simptome de răceală sau gripa.
  • Adresați-vă medicului de familie sau serviciului 112 pentru îngrijiri medicale dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră aveți febră, tuse sau dificultăți de respirație.
  • Curățați suprafețele care ar fi putut intra în contact cu virusul și, în general, curățați suprafețele mai des. (în special în spațiile publice)

Sursă foto: Ceccarbusinessmagazine

Fake-news privind scăderea numărului de angajați

În materialul următor vom încerca să combatem un fake-news care se tot propagă de câteva luni. Faptul că numărul angajaților a scăzut cu peste 600.00 de la începutul anului 2020.

Luna An Nr.angajați
Ianuarie 2020 5.440.521
Ianuarie 2019
5.376.443
Februarie 2020 5.446.571
Februarie 2019
5.403.851
Martie 2020 5.425.754
Martie 2019
5.426.701
Aprilie 2020 5.358.033
Aprilie 2019
5.426.767

 

Putem observa o scădere cu 88.538 de angajați între maximul atins în februarie 2020 și minimul din aprilie 2020. De asemenea, o scădere de 68.734 între aprilie 2019 și aprilie 2020.

Salariul mediu brut în ianuarie era de 4.610 lei, iar în aprilie 4.526 lei, o scădere cu 84 de lei. Totodată, salariul mediu net a scăzut cu 44 de lei, în ianuarie fiind de 2.815 lei, iar în aprilie de 2.771 lei.

Totuși, numărul șomerul a scăzut cu 6.973. În ianuarie aveam 258.917, iar în aprilie 251.944.

Sursă: Statisticiromania

Sursă foto: Piqsels