Acasă Blog Pagina 548

Modificarea Legii privind controlul protecţiei muncii în Germania

Redacția Normedia
-
0
Modificarea Legii privind controlul protecţiei muncii în Germania

Guvernul federal a adoptat proiectul de modificare a Legii privind controlul protecţiei muncii.

Proiectul transpune în legislaţie principiile „Programului de protecţie a muncii în industria cărnii” şi include prevederi care vizează asigurarea unor condiţii mai bune de muncă şi viaţă pentru angajaţii din industria cărnii (majoritar străini, inclusiv mulţi români), care s-au acutizat în contextul pandemiei, fiind larg mediatizate şi aducând tema pe agenda politică.

Măsurile vizează preponderent industria de procesare a cărnii, dar unele dintre acestea sunt aplicabile şi altor domenii (construcţii) în care se practică sistemul contractelor în antrepriză.

Principalele prevederi:

  • Interzicerea cu data de 1 ianuarie 2021 a subcontractării activităţilor în unităţile pentru sacrificarea şi prelucrarea industrială a cărnii (eliminarea contractelor de antrepriză –Werkverträge). Activităţile vor putea fi efectuate numai de angajaţii proprii. Abaterile vor fi sancţionate cu amendă.
  • Interzicerea de la 1 aprilie 2021 a folosirii muncitorilor angajaţi prin agenţii (Leiharbeit);
  • Întărirea rolului organelor de control ale statului: înăsprirea controalelor privind protecţia muncii şi asigurarea igienei la locul de muncă; oficiile teritoriale de control a protecţiei muncii vor avea stabilită o cotă anuală minimă de control a întreprinderilor, care va creşte treptat până la 5% (în anul 2026) – măsură aplicabilă tuturor branşelor;
  • Condiţii privind asigurarea de standarde minime de cazare pentru lucrătorii străini – măsură aplicabilă în toate ramurile care utilizează lucrători străini;
  • Obligaţia consemnării digitale a timpului de lucru.

Legea a fost modificată în urma demersurilor ministrului Muncii și Protecției Sociale din România, Violeta Alexandru.

Sursă foto: Pikist

Analiză: Impactului migrației studenților de la medicină în străinătate (III)

Laurențiu Buboacă
-
0
Analiză: Impactului migrației studenților de la medicină în străinătate (III)

Exodul medicilor

În ultimii anii, aproximativ 14.500 de medici români au cerut „de la Colegiul Medicilor din România (CMR) actele necesare pentru a putea profesa în afara țării în ultimii șase ani”[1], cel mai amplu „exod” a fost marcat în anul 2011, când la aproximativ 3.000 de doctori le-au fost procurate avizele necesare pentru a pleca din țară. „Numărul documentelor solicitate include atât certificatele de bună practică medicală (certificate de good-standing), cât și adeverințele pentru non-membri. În primele nouă luni ale anului 2016 au fost eliberate 1.434 de documente necesare practicării medicinei în străinătate“[2], au precizat reprezentanții Colegiului Medicilor.

Pe de altă parte, lipsa vizibilă a echipamentelor performante, dar și subfinanțarea sectorului medical se oglindește în cifra medicilor ce optează în fiecare an să abandoneze România pentru a pune în practică ceea au învățat în țară în cadrul unor clinici private sau de stat din Occident. Colegiul Medicilor din România are doar informațiile cererilor înregistrate, delegații instituției confirmând că medicii pot renunța la plecarea din România chiar dacă au solicitat documentele cuvenite. Cele mai multe cereri primite în intervalul 2010 – 2015 au provenit de la cadre calificate în medicină generală, dar și din chirurgie generală sau chiar de la medicină de familie, conform informațiilor Colegiului Medicilor. Rapoartele care „ajung la Colegiul Medicilor de la organizațiile profesionale din alte state arată că țările preferate de medicii care aleg să lucreze peste hotare sunt Germania (4.062 de medici români în prezent), Franța (peste 4.000 de medici români) și Marea Britanie (2.463 de medici în prezent), dar și Belgia, Italia sau Spania.”[3]

Cei ce vor rămâne după ei

Unul dintre bilanțurile nesănătoase ale emigrării este extrem de deprimant. „Generații întregi de copii, nu mai puțin de 100.000, conform datelor oficiale, rămân în țară fără părinți, deoarece aceștia pleacă în străinătate în căutarea unui loc de muncă. Acești copii au mai puține șanse să poată merge la școală decât alți copii de aceeași vârstă și sunt mult mai vulnerabili și mai ușor de marginalizat și de exclus de la accesul la diverse oportunități, se arată într-un studiu al Băncii Mondiale.”[4]

Așadar, este nevoie de un sprijin instituțional mai puternic pentru cei care rămân în țară. Acesta implică finanțare mai bună, o direcționare mai eficientă a asistenței sociale, precum și un angajament mai bun pentru îmbunătățirea sănătății și a învățământului pentru a putea garanta disponibilitatea unor oportunități reale, în special în zone rurale și marginalizate.

Creșterea numărului de studenți în medicină

În România, s-a observat, de asemenea, în ultimul deceniu faptul că un număr tot mai mare de studenți doresc să studieze medicina. „Potrivit datelor furnizate de Institutul național de Statistică al României, ponderea absolvenților de medicină la universitățile românești a crescut constant în urma aderării României la Uniunea Europeană. În plus, examenele de admitere au devenit mult mai selective decât înainte. Din cauza concurenței extrem de dure din zilele noastre, școlile medicale din România au primit studenți mai talentați, mai hotărâți și mai harnici. Astfel, perspectivele migrației, în special în sectorul sănătății, ar putea avea, de asemenea, un impact asupra ratelor de înscriere la școlile medicale și dincolo de acestea.”[5] Mulți dintre viitorii cursanți care doresc să rămână în țară apelează adesea la mediul privat fiindcă nu vor să lucreze în sistemul public de sănătate. De altfel, „este o alternativă oferită de sistemul privat, o piață care a înregistrat o evoluție de la an la an.”[6]

[1] Georgiana Mihalache, “Fără soluţii pentru a opri exodul medicilor. Peste 2.000 de medici cer anual avize pentru a pleca din ţară. „Noi investim în pregătirea doctorilor pentru a-i trimite în ţări mai bogate“, Ziarul Financiar, publicat 30.11.2016, https://www.zf.ro/companii/fara-solutii-pentru-a-opri-exodul-medicilor-peste-2-000-de-medici-cer-anual-avize-pentru-a-pleca-din-tara-noi-investim-in-pregatirea-doctorilor-pentru-a-i-trimite-in-tari-mai-bogate-16010218.

[2] Ibidem.

[3] Ibidem.

[4] Donato De Rosa, Giuseppe Russo și Andrei Silviu Dospinescu, “Migranţii români pot aduce schimbarea acasă”, publicat 24.07.2018, https://blogs.worldbank.org/ro/europeandcentralasia/migran-ii-rom-ni-pot-aduce-schimbarea-acas.

[5] Anghel Remus Gabriel, Botezat Alina, Coșciug Anatolie, Manafi Ioana, Roman Monica (2016), International migration, return migration, and their effects: A comprehensive Review on the Romanian case, IZA Institute of Labor Economics (IZA DP No. 10445), http://migrationcenter.ro/wp/wp-content/uploads/2017/07/Anghel-Remus-et.-al.-2017.-International-Migration-Return-Migration.pdf, p.34.

[6] Georgiana Mihalache, ibidem.

CTPark București Nord – o investiție de 65 milioane de Euro

Laurențiu Buboacă
-
0
CTPark București Nord – o investiție de 65 milioane de Euro

CTPark București Nord, o investiție de 65 milioane de Euro, își va deschide primele spații operaționale în toamnă.

Primul client al CTPark Bucharest North este reprezentat de către DSV Group. Compania respectivă este un furnizor de nivel internațional în domeniul de transport și logistică. De asemenea, DSV Group este și partener CTP pe termen lung. Cei de la DSV Group au închiriat 10.000 mp și își vor începe activitatea aici în toamnă.

Noul parc logistic al CTP ocupă în jur de 21 de hectare cu 10 depozite. Spațiul ce va fi disponibil încă din toamna acestui an va cuprinde peste 100.000 de metri pătrați. Ca și locație îl puteți găsi în: Ștefănești, Județul Ilfov, în apropriere de Autostrada A3, pe drumul de centură al Bucureștiului. În această toamnă vor fi disponibili doar 20.000 de metri pătrați, deoarece compania își va continua construcția parcului logistic și în timpul anului 2021. Următorii 20.000 de metri pătrați vor fi în plan pentru prima parte a anului 2021.

Granturi pentru digitalizare

Redacția Normedia
-
0
Granturi pentru digitalizare

Microîntreprinderile românești și firmele mici și mijlocii (IMM) din toate domeniile vor putea obține fonduri europene în valoare totală de 150 de milioane de euro, printr-un nou program de granturi pentru digitalizarea IMM-urilor. Programul Național de Digitalizare a microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii este finanțat în cadrul Programului Operațional Competitivitate 2014-2020.

Potrivit ministrului Fondurilor Europene, Marcel Boloș, vor fi două categorii de granturi:

  • 30.000-100.000 Euro pentru achiziții care țin de digitalizarea IMM-urilor
  • 1 milion – 6 milioane Euro.

Banii sunt gestionați de Ministerul Fondurilor Europene, însă for fi împărțiți de către Autoritatea de Digitalizare a României prin Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale (OIPSI), ca administrator. De asemenea, subadministratori vor fi Agențiile de Dezvoltare Regionale (ADR) de la nivelul fiecărei regiuni.

1. Fonduri europene pentru IMM-uri

Prima categorie de granturi din acest program este „Digitalizarea IMM-urilor și a microîntreprinderilor”. Această linie de finanțare are un buget total de 100 de milioane de euro și se adresează microîntreprinderilor și firmelor mici și mijlocii din toate domeniile, cu excepția celor de IT.

Aceste firme vor putea obține fonduri nerambursabile de 30.000 euro – 100.000 euro pentru a-și achiziționa diverse dispozitive și softuri de digitalizare a activității.

Concret, activitățile eligibile de digitalizare acestor firme vor fi:

  • Activități aferente achiziționării de hardware TIC și a altor dispozitive și echipamente aferente (inclusiv cheltuieli de instalare, configurare, punere în funcțiune), justificate din punct de vedere al implementării proiectului. Sunt excluse elemente de mobilier care nu au legătură cu funcționarea produselor/aplicațiilor informatice implementate prin proiect;
  • Activități aferente realizării rețelei LAN necesară pentru implementarea proiectului;
  • Activități aferente achiziționării și/sau dezvoltării și/sau adaptării aplicațiilor software/licențelor necesare implementării proiectului, configurarea și implementarea bazelor de date, migrarea și integrarea diverselor structuri de date existente, inclusiv soluțiile de automatizare software de tip RPA;
  • Activități aferente achiziționării unui website de prezentare a companiei, inclusiv achiziția de domeniu și găzduirea pe server;
  • Activități aferente achiziționării unui nume de domeniu nou “.ro” direct de la furnizorul național de domenii “.ro”;
  • Activități aferente achiziționării soluției de semnătură electronică;
  • Activități de trecere a arhivelor din analog / dosare / hârtie în digital indexabil;
  • Activități aferente achiziționării de aplicații informatice specifice pentru persoanele cu dizabilități;
  • Activități aferente achiziționării soluțiilor IT pentru comerțul electronic;
  • Activități aferente achizițiilor de servicii de tip cloud și SaaS;
  • Activități aferente achiziționării serviciilor de găzduire, incluzând toate tipurile de servicii de găzduire (cu excepția pachetelor de reseller)
  • Activități aferente achiziționării de servicii pentru consolidarea securității cibernetice aplicabile pentru software / hosting / rețele.
  • Activități aferente achiziționării de servicii de consultanță pentru elaborarea documentațiilor necesare pregătirii proiectului propus spre finanțare si/sau managementul proiectului (inclusiv elaborarea documentațiilor necesare implementării proiectului);
  • Activități aferente instruirii personalului care va utiliza produsele implementate/ achiziționate și a personalului care va asigura mentenanța;
  • Activități de achiziție a serviciilor de auditare intermediară/finală, financiară, conform reglementărilor naționale și tehnică, din perspectiva corespondenței rezultatului proiectului cu Cererea de finanțare și obiectivele POC (Programul Operațional Competitivitate).

2. Fonduri pentru firmele de IT

IMM-urile de IT vor beneficia de un buget total de 50 de milioane de euro, din care vor putea accesa granturi de câte 1 milion – 6 milioane de euro pentru „activități pentru dezvoltarea de produse inovative în domeniul TIC.

Activități eligbile pentru firmele IT:

  • Activități aferente achiziționării de hardware TIC și a altor dispozitive aferente, inclusiv cheltuieli de instalare, configurare și punere în funcțiune, justificate din punct de vedere al implementării proiectului. Sunt excluse elementele de mobilier care nu au legătură cu funcționarea produselor/aplicațiilor informatice implementate prin proiect;
  • Activități aferente amenajării centrului de date în care se vor instala echipamentele TIC achiziționate prin proiect, instalarea realizându-se o singură dată pe perioada implementării;
  • Activități aferente achiziționării și/sau dezvoltării aplicațiilor software/licențelor necesare implementării proiectului, configurarea și implementarea bazelor de date, migrarea și integrarea diverselor structuri de date existente, achiziționarea și implementarea de soluții de semnătură electronică, inclusiv resurse de stocare si procesare, justificate din punct de vedere al implementării proiectului. Dezvoltarea și implementarea soluțiilor software specifice proiectului și integrarea aplicațiilor folosite trebuie să respecte obligatoriu etapele clare de dezvoltare: analiza cerințelor, proiectare, implementare și testare, precum și pe cele de punere în funcțiune, dacă este cazul;
  • Activități aferente cercetării industriale sau dezvoltării experimentale;
  • Activități necesare informării și publicității proiectului;
  • Activități aferente achiziționării de servicii de consultanță pentru elaborarea documentațiilor necesare pregătirii proiectului propus spre finanțare și managementul proiectului, inclusiv elaborarea documentațiilor necesare implementării proiectului și servicii de asistență juridică pentru realizarea achizițiilor, elaborarea documentației de atribuire și aplicarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție;
  • Activități aferente instruirii personalului care va utiliza produsele implementate/achiziționate și a personalului care va asigura mentenanța;
  • Activități de achiziție a serviciilor de auditare intermediară/finală, financiară, conform reglementărilor naționale și tehnică, din perspectiva corespondenței rezultatului proiectului cu Cererea de finanțare și obiectivele POC.

Ministerul Fondurilor Europene vrea astfel să finanțeze investiții în:

  • Cercetare industrială și/sau dezvoltare experimentală,
  • Inovare de proces și/sau organizațională,
  • Active corporale și/sau necorporale,
  • Alte proiecte de inovare.

Sprijinul va fi acordat pentru dezvoltarea de produse/soluții/aplicații TIC inovative cu aplicabilitate in următoarele domenii:

  • Digitalizare (automatizare, robotizare) industrială;
  • Inteligenta artificiala, realitate augmentată;
  • Tranzacții electronice;
  • Securitate cibernetica;
  • Big data, blockchain;
  • E-guvernare/E-administrație- Digitizarea administrației publice;
  • E-sănătate

Sursă: Startuptcafe

Sursă foto: Unimedia.info

IMM-urile afectate de criza covid-19 primesc 1 miliard de euro

Redacția Normedia
-
0
IMM-urile afectate de criza covid-19 primesc 1 miliard de euro

Guvernul a aprobat un pachet de granturi nerambursabile pentru antreprenorii români ale căror afaceri au avut de suferit în această perioadă. 1 miliard de euro intră direct în economie, iar până la sfârșitul anului vor beneficia aproximativ 100.000 de afaceri românești, prin trei scheme de finanțare:

  • 550 de milioane de euro – granturi pentru investiții (până în 200.000 de euro fiecare grant)
  • 350 de milioane de euro – granturi pentru repornire (până în 150.000 de euro pentru companiile lovite puternic de pandemie: turism, HORECA, transport auto, industria de evenimente)
  • 100 de milioane de euro – granturi pentru microîntreprinderile fără angajați (granturi până în 2.000 de euro pentru firme cu un singur salariat, care este și acționarul companiei și care nu a beneficiat de ajutor în această perioadă)

Sursă foto: Unimedia.info

Modificări la Legea gazelor și energiei electrice

Redacția Normedia
-
0
Modificări la Legea gazelor și energiei electrice
  • Racordarea la rețeaua de gaz se va face obligatoriu în termen de 90 de zile de la obținerea autorizației de construcție.
  • Cetățenii nu vor mai trebui să se împrumute la bănci ca să-și permită să se racordeze la gaze, ci firma de gaze va fi obligată să-i racordeze pe cheltuiala sa.
  • Costurile pentru racordarea cetățenilor la rețeaua gaz se vor recupera treptat, în factura lunară, prin tariful de distribuție inclus oricum în prețul gazelor.
  • S-a eliminat din factura cetățenilor redevența pentru gaze. Aceste sume vor fi plătite, de acum înainte, de distribuitorii și furnizorii de gaze, din propriul lor beneficiu, și nu se vor mai regăsi în factura consumatorilor de gaze.
  • Pentru a proteja consumatorii, energia va putea fi vândută la export doar după ce românii au asigurată energia pentru consumul intern.

Aceste modificări au ca scop simplificarea realizării unor noi rețele de gaze și racordarea de noi localități la gaze. Sunt reglementări benefice pentru cetățeni și în interesul acestora.

Sursă: Sorin Bumb, parlamentar PNL

Sursă foto: Capital

 

Românii din anumite regiuni nu vor mai putea intra în Belgia

Laurențiu Buboacă
-
0
Românii din anumite regiuni nu vor mai putea intra în Belgia

De la 1 august anumite regiuni de România vor fi puse pe lista neagră a Belgiei, din cauza numărului mare de cazuri COVID-19. Belgia a comunicat acest lucru, însă unele persoane nu au aflat încă vestea.

Conform postării de pe pagina oficială de Facebook a Ambasadei Belgiei în România:

„Pentru cei ce călătoresc din RO în BE
De la 1 august, regiunile din România listate mai jos vor fi în zona roșie. Zona roșie înseamnă: pentru cei ce călătoresc în Belgia din zona roșie, carantina și testarea COVID19 sunt obligatorii la sosirea în Belgia. Restul României rămâne în zona portocalie. Sunt recomandate carantină și testare.
Găsiți aici formularul Public Health Passenger Locator Form pe care trebuie să îl completați cu 48 de ore înainte de sosirea în Belgia: https://travel.info-coronavirus.be/public-health-passenger-…

Pentru cei ce călătoresc din BE în RO
Nu sunt permise călătoriile neesențiale din Belgia în regiunile românesti din zona roșie.

📍Centru (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu)
📍Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea)
📍Sud-Muntenia (Arges, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleorman)
📍Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea)

Pentru mai multe informații consultați: https://diplomatie.belgium.be/en and https://www.info-coronavirus.be/en/faq/#faq”

Statistică: Șomajul tehnic în România

Redacția Normedia
-
0
Statistică: Șomajul tehnic în România

Măsuri adoptate de către Guvernul României la inițiativa Ministerului Muncii și Protecției Sociale și implementate de către ANOFM.

  • Situația privind suportarea din bugetul asigurărilor pentru șomaj a indemnizaţiei de care beneficiază salariaţii, de minimum 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat plătite din fondul de salarii, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea nr. 6/2020 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, pentru perioada suspendării contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, în cazul întreruperii temporare a activităţii potrivit art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, în perioada aprilie – iulie 2020, conform plăților realizate agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă și a municipiului București este prezentată în tabelul următor:
Plăți realizate în perioada Număr angajatori beneficiari Număr angajați Valoare plăți

– lei-
15-30.04.2020   56.308   490.017    313.064.268
1-29.05.2020  131.589   1.197.979   1.996.776.559
1-30.06.2020  118.540  984.827  1.413.074.005
1-28.07.2020  17.195  175.526  226.014.498
Total     3.948.929.330

 

  • Decontarea din Fondul de garantare a sumelor solicitate de angajatori pentru zilele libere acordate părinților pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ, în baza dispozițiilor Legii nr. 19/2020, cu modificările și completările ulterioare și a actelor normative subsecvente ( G. nr. 217/2020 publicată în MO nr 230/21.03.2020, Ordinul președintelui ANOFM nr. 346/26.03.2020, publicat în MO nr 265/31.03.2020 se prezintă astfel:
Plăți realizate în perioada Nr angajatori beneficiari Număr angajați Valoare plăți

– lei –
1-29.05.2020         4.717      15.581     8.692.257
1-30.06.2020        8.209      34.089    25.163.880
1-28.07.2020        7.414      58.344    28.016.412
Total     61.872.549

 

Conform prevederilor OUG 92/2020, angajatorii care mențin raporturile de muncă pentru angajații care au beneficiat de șomaj tehnic în contextul stării epidemiologice, pot beneficia, pentru o perioadă de trei luni, de plata a 41,5% din salariul de bază corespunzător locului de muncă, dar nu mai mult de 41,5% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020.

Măsura se aplică în cazul persoanelor care au avut o durată a suspendării a contractului individual de muncă de minimum 15 zile în perioada stării de urgență sau de alertă. Pentru a beneficia de această măsură, angajatorii au obligația de a menţine raporturile de muncă ale salariaților până la 31 decembrie 2020, cu excepția lucrătorilor sezonieri și a situației în care încetarea contractului individual de muncă intervine din motive neimputabile angajatorului. Sumele vor fi decontate de la bugetul asigurărilor pentru șomaj.

Tot prin OUG 92/2020 s-a reglementat stimularea încadrării în muncă a persoanelor în vârstă de peste 50 de ani ale căror raporturi de muncă au încetat din motive neimputabile lor în perioada stării de urgență sau de alertă și care sunt înregistrați ca şomeri în evidenţa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă. Astfel, pentru fiecare persoană din această categorie, angajată pe perioadă nedeterminată și cu normă întreagă în perioada 1 iunie – 31 decembrie 2020, angajatorii primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, 50% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 2.500 de lei.

De aceeași facilitate vor beneficia și angajatorii care încadrează în muncă, până la sfârșitul anului, pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă, tineri cu vârsta între 16 și 29 de ani, pentru care Guvernul acordă un interes deosebit.

Măsura de sprijin menționată se aplică, în aceleași condiții, și în cazul încadrării în muncă a cetățenilor români cărora le-au încetat raporturile de muncă derulare pe teritoriul altor state cu angajatorii străini, din motive neimputabile, prin concediere.

Angajatorii care vor opta pentru sprijin în vederea încadrării în muncă din categoriile mai sus-menționate vor fi obligați să mențină raporturile de muncă pentru o perioadă de încă 12 luni de la împlinirea celor 12 luni pentru care se asigură sprijin, sub sancțiunea restituirii sumelor, plus dobânda de referinţă a Băncii Naţionale a României în vigoare la data încetării raporturilor de muncă, în caz de nerespectare a obligației.

Cheltuielile efectuate din bugetul asigurărilor pentru șomaj pentru măsurile de susținere a revenirii în activitate a angajaților după 1 iunie 2020, se suportă din fonduri europene, în limita sumelor alocate, în conformitate cu prevederile și regulile aplicabile de acordare a finanțării, prin Ministerul Fondurilor Europene, potrivit prevederilor OUG nr.92/2020.

Sursă: ANOFM

Sursă foto: RomaniaTV

Statistică: Șomajul în România

Redacția Normedia
-
0
Statistică: Șomajul în România

Situația nu este atât de gravă cum anunță unii decidenți politici. De aceea este bine să vă informați din surse oficiale.

 Indicator Ianuarie  Februarie  Martie  Aprilie  Mai  Iunie
1 Rata șomajului înregistrat(%) 2,98 2,95 2,88 2,90 2,87 3,00
2 Număr de șomeri la nivel național                                       258,917            256,743       250,882       251,944       249,635       260,667
3 Număr de șomeri indemnizați                                         59,078              56,836        57,800        73,667        77,096        79,479
4 Număr de șomeri neindemnizați                                       199,839            199,907       193,082       178,277       172,539       181,188

 

Luna Locuri de muncă vacante  

Locuri de muncă vacante declarate în mod repetat de angajatori, pentru că nu s-au putut ocupa

 Ieșiri – locuri de muncă vacante din care prin încadrare
1 39049 11502 34515 19148
2 42825 11215 43619 23120
3 37214 6265 39668 20765
4 13279 2367 17567 7073
5 23718 4003 21729 12786
6 37542 6701 33957 21757
total 193627 42053 191055 104649

 

Sursă: ANOFM

Sursă foto: ziare.com

Analiză: Impactului migrației studenților de la medicină în străinătate (II)

Laurențiu Buboacă
-
0
Analiză: Impactului migrației studenților de la medicină în străinătate (II)

Creșterea migrației

Înainte de 1990 tendințele vremii erau alese de medicii români doar din două opțiuni, anume Statele Unite și Canada, doar că „după aderarea României la Uniunea Europeană, medicii români au emigrat masiv în țări din UE (proximitatea geografică, transferabilitatea studiilor). În Franța, în 2010, medicii români reprezentau grupul național majoritar pe lista medicilor străini, iar în 2012, o treime din medicii străini înregistrați în Franța erau români, Belgia raportând o situație similară.”[1] Pe de altă parte cifrele din „Baza de Date a Profesiilor Reglementate”[2], a Comisiei Europene, arată că cei mai mulți specialiști plecați să lucreze în străinătate sunt asistentele medicale în jur de 22.599, urmate de medici cu 14.555, iar după profesori, care sunt în jur de 6.671, urmează asistenții  sociali cu 4.767, apoi dentiștii cu 4.763, după fizioterapeuții 1.711, chirurgii veterinari 1.006 și farmaciștii cu 992.

Emigranți cu înaltă educație

Un alt factor ce ne pune pe gânduri ține de dimensiune diasporei cu cel mai mare grad de educație, iar India are de departe cea mai mare comunitate de emigranți foarte educați dintre țările G20. Însă, „dimensiunea diasporei indiene foarte educat mai mult decât dublat în zece ani, ajungând la 2.200.000 în 2010/11. China și Filipine, cu 1.700.000 și, respectiv, 1.400.000, au al doilea și al treilea cel mai mare diaspora de emigranți cu înaltă educație. Diaspora lor foarte educată a crescut cu 115% și, respectiv, 64% în zece ani. Cu toate acestea, cea mai mare creștere dintre aceste țări de origine a fost înregistrată de România (aproximativ 492 000 de persoane în 2010/11).”[3]

Printre țările de origine de top de emigranți cu înaltă educație în G20, rata de absolvenți și studenți este deosebit mai mare pentru „Kazahstan (35%) și într-o măsură mai mică pentru România (23%), Polonia (20%) și Regatul Unit (11%). Pentru țările asiatice mai populate (India și China), riscul de scurgere a creierului este mult mai mic (4% sau mai puțin).[4]

Conflictul și corupția ca motive

Mediul politic și recunoașterea deplină a diplomelor se numără printre cele mai importante piedici puse de stat în calea reîntoarcerii pe piața muncii a studenților la medicină, în România. Atunci când sunt întrebați de ce nu doresc să se întoarcă în țară, emigranții care dețin diverse calificări invocă lipsa meritocrației și nerecunoașterea deplină a calificărilor ca fiind unele dintre cele mai semnificative obstacole. România rămâne în urmă în mai multe dimensiuni ale guvernanței în comparație cu UE27 (indicatorii mondiali de guvernare 2016), în principal în ceea ce privește controlul corupției și eficiența guvernului. Acest lucru prezintă necesitatea îmbunătățirii mediului instituțional pentru a face România mai atractivă pentru forța de muncă înaltă calificată care studiază și lucrează în străinătate.”[5]

În concordanțele în care mai bine de unul din patru absolvenți de studii superioare (26,6%) părăsesc țara, exilul inteligențelor poate avea consecințe directe în dezvoltarea României. Emigrarea perpetuă a indivizilor cu studii superioare poate priva țara de noțiunile și calitățile potrivite pentru îmbunătățirea productivității și a standardelor de viață, pe termen nedeterminat. În orașe prospere, precum București, Cluj, Iași și Timișoara, va fi o provocare pentru angajatori în identificarea unor noi candidați iscusiți în ariile de muncă necesare. Criza de capital uman este și mai serioasă, atunci când se vorbește de muncitorii calificați, care acționează manual, și de muncitori înalt calificați, precum cei din IT&C, învățământ, sănătate, inginerie și știință.

“Pentru că nu ai acces la un sistem corect de evaluare justă a profesionalismului, trebuie să te duci undeva unde poți fi corect evaluat” – declara Dr. Dan Ulmeanu într-un articol publicat de Ziarul Financiar.[6]

[1] Anghel, R.G., Botezat, A., Coșciug, A., Manafi, I., Roman, M. (2016), International migration, return migration, and their effects: A comprehensive Review on the Romanian case. IZA Institute of Labor Economics (IZA DP No. 10445), http://migrationcenter.ro/wp/wp-content/uploads/2017/07/Anghel-Remus-et.-al.-2017.-International-Migration-Return-Migration.pdf, p. 34.

[2] Baza de Date a Profesiilor Reglementate a Comisiei Europene, https://ec.europa.eu/growth/tools-databases/regprof/index.cfm.

[3] Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD 2017), “G20 Global Displacement and Migration Trends Report”, https://www.oecd.org/g20/topics/employment-and-social-policy/G20-OECD-migration.pdf,  2017, p. 10.

[4] Organisation for Economic Co-operation and Development, Ibidem., p. 11.

[5] Andrei Silviu Dospinescu și Giuseppe Russo, ibidem., p. 13.

[6] Georgiana Mihalache, “Fără soluţii pentru a opri exodul medicilor. Peste 2.000 de medici cer anual avize pentru a pleca din ţară. „Noi investim în pregătirea doctorilor pentru a-i trimite în ţări mai bogate“, Ziarul Financiar, publicat 30.11.2016, https://www.zf.ro/companii/fara-solutii-pentru-a-opri-exodul-medicilor-peste-2-000-de-medici-cer-anual-avize-pentru-a-pleca-din-tara-noi-investim-in-pregatirea-doctorilor-pentru-a-i-trimite-in-tari-mai-bogate-16010218.

1...547548549...554Pagina 548 din 554