Acasă Blog Pagina 85

Cum i-a cumpărat Dan Turturică tăcerea liderului sindical din TVR. Salariu triplat, pentru Sorin Torică, în doar un an

Într-un sistem în care criticile și luptele pentru drepturile angajaților sunt la ordinea zilei, liderii sindicali din instituțiile publice sunt adesea văzuți ca un fel de „scut” împotriva abuzurilor și deciziilor iresponsabile ale conducerii.

Cu toate acestea, în cazul Televiziunii Publice Române (TVR), situația pare să fi evoluat într-un mod neașteptat. Sorin Torică, liderul sindicatului MediaSind din TVR, a fost un critic vehement al conducerii instituției, în special al președintelui-director general Dan Turturică. Însă, începând din 2022, criticile sale s-au diminuat considerabil, iar motivul pare să fie legat de o schimbare semnificativă în situația financiară a liderului sindical. Salariul acestuia s-a triplat într-un interval scurt, ceea ce ridică întrebări cu privire la influența acestor majorări salariale asupra poziției sale în raport cu conducerea TVR.

Pentru a înțelege mai bine contextul, trebuie să urmărim evoluția relației dintre Sorin Torică și Dan Turturică. În perioada 2020-2021, Torică era un critic al conducerii TVR, iar organizația MediaSind făcea publice frecvent denunțuri legate de abuzuri și ilegalități în cadrul instituției. Printre acestea, se numărau și procesele intentate împotriva fostei conduceri a TVR și acuzațiile de management defectuos în ceea ce privește fondurile publice, contractele cu case de avocatură și altele. Într-unul dintre articolele publicate pe site-ul MediaSind pe 13 decembrie 2021, Torică avertiza despre abuzurile și procedurile ilegale care erau perpetuate de conducerea TVR, inclusiv despre procesul care viza interzicerea dreptului organizației sindicale de a critica instituția publică.

Criticile se intensificau pe măsură ce angajații TVR se confruntau cu un management considerat deficitar și cu proceduri financiare contestabile. La acea vreme, Sorin Torică și MediaSind acuzau conducerea TVR de risipirea banilor publici și de încălcarea legislației privind achizițiile de servicii juridice.

Până în 2022, Torică era o voce importantă în critica adusă conducerii TVR, însă începând de atunci, pe măsură ce salariul său a crescut semnificativ, retorica sa s-a schimbat. Conform unor documente obținute de Oficiul de Știri, salariul lui Sorin Torică a cunoscut o majorare spectaculoasă, atingând un nivel de aproape trei ori mai mare față de ceea ce câștiga anterior. Dacă înainte Torică câștiga o sumă considerată de mulți drept una modestă, începând din 2022, veniturile sale au ajuns să fie considerabile, ceea ce a ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care aceste schimbări financiare au influențat postura sa publică.

Această majorare salarială a coincisid cu o perioadă în care Torică părea să-și înfrâneze criticile la adresa conducerii TVR, iar site-ul MediaSind nu mai publica aceleași atacuri acerbe la adresa lui Dan Turturică și a echipei sale. De asemenea, începând cu anul 2023, Torică a evitat să emită declarații publice critice, iar ieșirile sale media au fost mult mai ponderate.

Relația dintre Turturică și Torică pare să fie o ilustrare perfectă a unei strategii menite să calmeze opoziția internă din TVR prin recompense financiare. În loc să se confrunte cu sindicatul și să răspundă la acuzațiile aduse, Dan Turturică pare să fi ales să aplice o tactică de „recompensă” pentru a reduce opoziția din interiorul instituției. În acest context, majorările salariale acordate lui Sorin Torică reprezintă o metodă eficientă de a „întoarce” un lider sindical important.

În mod evident, Turturică a înțeles că tăcerea acestui lider sindical ar putea reduce presiunea asupra conducerii TVR și ar face mai ușor să aplice schimbările dorite. Acesta nu este primul exemplu de acest tip din cadrul instituțiilor publice din România, însă este semnificativ, având în vedere că Torică a fost un critic constant și vocal al modului în care erau gestionate fondurile publice.

Tăcerea liderului sindical din TVR pare să fi venit în tandem cu o situație financiară tot mai gravă a televiziunii publice. Potrivit surselor din interior, TVR se află în pragul incapacității de plată, iar datorii semnificative amenință stabilitatea instituției. Cu toate acestea, MediaSind, sub conducerea lui Torică, nu a mai transmis public nicio informație despre această situație. Probabil că sindicatul, care ar fi avut datoria de a semnala problemele financiare ale instituției, a preferat să rămână tăcut, în contextul în care majorările salariale și alte beneficii au fost acordate angajaților cheie ai sindicatului.

De asemenea, este demn de menționat că, în urma acestei „compensări financiare”, Torică a ajuns să ocupe o funcție administrativă în cadrul TVR, fiind numit șef serviciu, ceea ce face ca legăturile dintre sindicat și conducerea instituției să fie tot mai greu de distins. Această schimbare a creat o situație în care sindicatul, care ar trebui să fie o voce a angajaților, pare să fie mult mai puțin interesat de binele acestora, în timp ce conducerea TVR își consolidează controlul asupra instituției.

Cazul lui Sorin Torică din TVR este un exemplu semnificativ al modului în care conducerea unei instituții publice poate să aplice o tactică financiară pentru a reduce opoziția internă. Majorările salariale masive și recompensele financiare pot părea o soluție eficientă pe termen scurt, dar riscurile pe termen lung nu trebuie neglijate. Această strategie a dus la o liniștire aparentă a unei părți a sindicatului, însă nu rezolvă problemele fundamentale ale TVR, care sunt legate de managementul defectuos și de problemele financiare acute ale instituției. Astfel, întrebarea rămâne: va putea Dan Turturică să mențină liniștea în interiorul TVR pe termen lung prin aceste recompense financiare, sau adevăratele provocări ale televiziunii publice vor ieși la iveală într-un viitor apropiat?

Sursă: Oficiul de Știri

EXCLUSIV! Cum să îți regăsești încrederea în stil: Tatiana Gotornicean despre auto-exprimare și moda autentică

Într-o lume în care moda și încrederea în sine sunt adesea interconectate, Tatiana Gotornicean a reușit să transforme aceste două aspecte într-o adevărată artă.

Specialist în styling și influencer de succes, Tatiana este o voce respectată în domeniul modei, oferind sfaturi despre cum să te simți bine în propria piele și cum să îți exprimi personalitatea prin ținutele alese. Cu o abordare autentică și un stil unic, Tatiana a devenit un exemplu de inspirație pentru mulți.

În acest interviu, am avut plăcerea să discutăm despre cum ne putem îmbunătăți stilul personal, despre cum își alege ea propriile ținute și despre importanța încrederii în sine atunci când ne alegem vestimentația.

  1. Pentru început, ce te-a inspirat să începi să oferi sfaturi despre stil și încredere în sine?

Am observat de-a lungul timpului că multe femei se confruntă cu nesiguranță atunci când vine vorba de imaginea lor. În special în contextul în care trăim într-o eră în care social media joacă un rol atât de important, standardele de frumusețe și modă sunt adesea ridicate la nivele imposibil de atins.

De multe ori, vedem femei care simt că trebuie să se conformeze unor tendințe sau imagini care nu reflectă cine sunt cu adevărat. Aceste presiuni externe le pot face să se simtă inconfortabile cu propriul corp sau cu modul în care se prezintă în fața lumii.

În ceea ce mă privește, mi-am dat seama că stilul nu ar trebui să fie despre a urma orbește tendințele, ci despre a te simți bine în pielea ta, despre a exprima cine ești cu adevărat. În momentul în care am început să studiez mai profund conceptul de stil personal, am realizat că, de fapt, stilul este mult mai mult decât o combinație de haine.

Este un instrument de auto-exprimare, iar fiecare dintre noi poate învăța să își aleagă piesele vestimentare care o fac să se simtă puternică, frumoasă și încrezătoare. Acesta a fost și motivul principal pentru care am decis să îmi împărtășesc cunoștințele și să ajut femeile să își regăsească încrederea în propriul stil.

  1. Așadar, tu consideri că stilul personal este o formă de auto-exprimare. Crezi că acest proces poate contribui la o mai bună înțelegere de sine?

Cu siguranță. Stilul personal nu este doar despre haine, ci despre modul în care ne raportăm la noi înșine și la ceilalți. Când alegi o ținută care te face să te simți bine, transmiti lumii o anumită energie și încredere.

Această încredere se reflectă nu doar în exterior, dar și în interior. De multe ori, o schimbare în garderoba ta poate veni la pachet cu o schimbare în atitudine, o reconectare cu propria ta identitate.

De asemenea, este important să înțelegem că nu există un „stilu ideal” sau „uniformă” pe care să o urmezi pentru a te potrivi cu societatea sau cu ceea ce dictează media. Fiecare dintre noi are propriul stil, care este legat de personalitatea noastră, de trăsăturile fizice și de cum vrem să ne simțim confortabil în fiecare zi. Aceasta este, de fapt, frumusețea unui stil autentic.

  1. Ce ai învățat din experiențele tale ca stilist în ceea ce privește impactul stilului asupra încrederii unei persoane?

În cariera mea de stilist, am avut ocazia să lucrez cu o varietate de persoane, fiecare având propriul set de nevoi și provocări. Am învățat că stilul este un proces personal și că încrederea nu se creează dintr-o simplă schimbare de ținută, ci dintr-o schimbare interioară. Când o persoană reușește să aleagă haine care o fac să se simtă confortabilă, care o ajută să își exprime personalitatea, încrederea în sine începe să crească natural.

Din păcate, multe dintre femei nu înțeleg acest concept și cred că trebuie să adere la normele de frumusețe promovate de industrie sau social media. Însă, adevărata putere vine atunci când îți îmbrățișezi unicitatea, când îți recunoști imperfecțiunile și le folosești ca pe un atu. Asta am învățat de-a lungul carierei mele: încrederea nu provine dintr-o ținută perfectă, ci din a te simți confortabil cu cine ești și din a ști că stilul tău reflectă cine ești cu adevărat.

  1. Cum ar putea cineva să își regăsească stilul personal, având în vedere că există atât de multe influențe externe care ne modelează alegerile?

Este o întrebare foarte bună, iar răspunsul depinde de fiecare persoană în parte. Primul pas este să începi să te cunoști mai bine, să înțelegi ce îți place cu adevărat, ce te face să te simți bine și ce îți pune în valoare trăsăturile naturale.

De exemplu, ceea ce am observat în rândul multor femei este că, de cele mai multe ori, ajung să aleagă ținute care sunt în vogă sau care sunt recomandate de influenceri, dar care nu le reflectă personalitatea. Așadar, primul lucru este să renunți la presiunea de a urma trendurile și să încerci să îți construiești garderoba în jurul a ceea ce îți place ție.

În al doilea rând, este important să îți analizezi corpul și să alegi haine care se potrivesc formei tale. Uneori, este mai simplu decât crezi să îți îmbunătățești stilul, adăugând doar câteva piese care se potrivesc perfect formei tale, fără a te chinui cu haine care nu te avantajează.

Și nu în ultimul rând, nu uita că stilul tău este o extensie a personalității tale. Este o reflecție a ceea ce simți în interior, deci asigură-te că hainele pe care le alegi sunt în acord cu cine ești și ce vrei să transmiți lumii.

  1. Ce sfaturi ai pentru cineva care dorește să își îmbunătățească stilul?

Dacă cineva își dorește să își îmbunătățească stilul, primul lucru pe care îl recomand este să înceapă cu piese de bază care se potrivesc bine corpului lor. Aceste piese fundamentale – precum o cămașă albă impecabilă, o pereche de blugi care se potrivesc perfect, o rochie neagră clasică sau un sacou bine croi – sunt esențiale pentru orice garderobă.

Ele formează baza pe care poți construi orice ținută, iar investiția în piese de calitate, care se potrivesc perfect, va face ca întreaga garderobă să arate mai elegant și mai coerent.

După ce ai stabilit aceste piese de bază, poți începe să adaugi elemente care reflectă personalitatea ta. Acestea pot fi piese mai îndrăznețe, culori sau accesorii care să te definească.

De exemplu, poate îți plac imprimeurile florale sau culorile vibrante, poate preferi ținute minimaliste sau poate ai un stil mai îndrăzneț cu mult texturi și combinații neașteptate. Important este să nu te grăbești. Schimbarea stilului nu se face de la o zi la alta, și trebuie să îți dai timp să înțelegi ce te face să te simți cu adevărat bine.

De asemenea, o altă recomandare ar fi să nu te simți presată de tendințe. Este foarte ușor să cazi în capcana de a urma fiecare trend, însă stilul personal nu se construiește prin imitarea altora, ci prin alegerea unor piese care te fac să te simți confortabil și încrezător. Încearcă să îți găsești propriul drum în modă și să te exprimi prin ceea ce porți.

  1. Cum îți alegi ținutele zilnice?

De obicei, îmi aleg ținutele zilnice în funcție de starea mea de spirit și de evenimentul la care urmează să particip. Dacă am o zi mai relaxată sau sunt acasă, prefer ținute confortabile, dar totodată cu un element de stil – poate o pereche de pantaloni evazați cu un tricou simplu, dar accesorizat cu o eșarfă sau o pereche de pantofi cu toc.

Când am întâlniri de afaceri sau evenimente formale, îmi aleg ținute care să fie mai structurate și elegante – un costum sau o rochie care mă face să mă simt încrezătoare, dar care totodată reflectă cine sunt eu ca persoană.

Este important să nu te simți obligată să te îmbraci conform așteptărilor celorlalți. Întotdeauna încerc să rămân fidelă stilului meu personal, chiar și atunci când particip la evenimente care pot părea mai rigide sau formale.

Asta înseamnă că, deși urmez anumite coduri vestimentare, adaug întotdeauna un element personal – poate o geantă colorată sau un accesoriu statement care să îmi adauge un strop de autenticitate.

Totodată, îmi place să mă ghidez după starea mea de spirit. Uneori, pur și simplu simt că vreau să port o ținută mai jucăușă, cu culori vii, și alteori, când am o zi mai încărcată, îmi aleg ceva mai simplu și mai confortabil, dar la fel de chic.

Este important să îți dai voie să te exprimi prin haine, dar și să te simți confortabil și autentic în ceea ce porți. Stilul nu trebuie să fie niciodată un sacrificiu al confortului sau al încrederii în sine.

  1. Ce mesaj ai dori să transmiți celor care te urmăresc și celor care poate nu au încredere în stilul lor personal?

Mesajul meu pentru toți cei care nu au încredere în stilul lor personal este că nu există o definiție universală a „bunei vestimentații”. Este important să nu te compari cu alții și să îți asumi propria unicitate. Când te îmbraci pentru tine și te simți bine în pielea ta, asta este ceea ce contează cu adevărat. Fii autentică și nu lăsa niciodată opinia altora să îți definească stilul. Fii curajoasă să experimentezi și să descoperi ce te face să te simți puternică și frumoasă.

 

Milionar în euro: Un crescător de vaci din Vrancea va primi despăgubiri de 12 milioane de euro pentru pierderile cauzate de Autostrada Moldovei

Un crescător de vaci din județul Vrancea va primi despăgubiri de aproximativ 12 milioane de euro din partea statului român, în urma unui proces câștigat împotriva autorităților, pentru exproprierea terenului său în cadrul lucrărilor la Autostrada Moldovei (A7). Această decizie este considerată una dintre cele mai mari compensații acordate vreodată în România, pentru exproprierea terenurilor afectate de proiectele de infrastructură.

Ferma de vaci ecologice a acestui fermier din comuna Ţifeşti, Vrancea, a fost grav afectată de lucrările la autostradă, iar impactul asupra afacerii a fost semnificativ. În urma exproprierii terenului, autoritățile au impus o restricție majoră asupra activității fermei, retrăgându-i statutul de „ferma ecologică”, ceea ce a avut consecințe financiare dramatice pentru fermier. Certificarea ecologică a fost esențială pentru păstrarea unui portofoliu de contracte importante cu clienți și parteneri din industrie, iar pierderea acestei certificări a dus la imposibilitatea de a mai îndeplini obligațiile contractuale.

Astfel, fermierul a fost nevoit să apeleze la soluții financiare extreme: a contractat credite, a ipotecat proprietăți și a recurs la diverse metode pentru a menține afacerea, chiar și în lipsa statutului ecologic, care fusese esențial pentru activitatea sa. Aceste dificultăți financiare s-au transformat într-un adevărat „domino” care a afectat grav viabilitatea afacerii sale. În fața acestei situații, fermierul a decis să dea statul în judecată, cerând despăgubiri pentru pierderile suferite din cauza exproprierii.

Litigiul a fost purtat pe baza Legii 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, dar și în conformitate cu articolul 44 din Constituția României, care protejează dreptul de proprietate. În prima fază, autoritățile au evaluat despăgubirile la o sumă considerată derizorie, de doar 50.000 de euro. Această sumă a fost respinsă ferm de fermier, care a considerat-o insuficientă în raport cu pierderile suferite și cu valoarea terenului și a fermei sale.

După mai mulți ani de expertize, audieri și proceduri legale, instanța de judecată a revizuit suma și, inițial, a stabilit despăgubiri în valoare de 14,6 milioane de euro. Însă, la apel, completul de la Galați a stabilit valoarea finală a despăgubirii la 12,5 milioane de euro, o sumă considerabilă care reflectă impactul economic devastator pe care exproprierea l-a avut asupra afacerii.

Această sentință reprezintă o reparație semnificativă pentru fermierul din Vrancea și pentru toți agricultorii care, din cauza exproprierilor sau a lucrărilor de infrastructură, își pierd afacerile sau sunt nevoiți să facă față unor pierderi financiare considerabile. Statul român a fost obligat să plătească aceste despăgubiri, iar Ministerul Finanțelor trebuie să asigure fondurile necesare pentru ca CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) să efectueze plata, care trebuie să aibă loc în termen de 90 de zile de la rămânerea definitivă a sentinței, prevăzută pentru 29 mai 2025.

În paralel cu soluționarea acestui caz, fermierul analizează posibilitatea relocării afacerii sale într-un alt județ, cu scopul de a reconstrui o fermă certificată ecologic. El intenționează să reinvestească o parte din despăgubire în dezvoltarea noii ferme, mizând pe accesarea de noi fonduri europene pentru reconstrucția și dezvoltarea afacerii. Planurile de viitor includ creșterea capacității de producție și diversificarea activităților agricole, pentru a face față cerințelor pieței interne și externe de produse ecologice.

Exproprierile de terenuri pentru proiecte de infrastructură, cum sunt autostrăzile, au devenit o practică comună în România, iar procesul de acordare a despăgubirilor este reglementat prin lege. Totuși, există numeroase controverse legate de cuantumul despăgubirilor și de corectitudinea procesului de evaluare. În cazul acestui fermier, instanța a constatat că valoarea despăgubirii inițiale a fost prea mică, ceea ce a dus la o procedură îndelungată și complexă. De asemenea, s-a ridicat întrebarea dacă autoritățile statului au evaluat corect valoarea activelor afectate și impactul economic al lucrărilor de infrastructură asupra afacerii agricole.

În mod ideal, despăgubirile pentru exproprierea terenurilor ar trebui să reflecte nu doar valoarea terenurilor și a proprietăților, ci și pierderile economice cauzate de restricțiile impuse asupra activităților economice ale proprietarilor. În acest caz, fermierul din Vrancea a demonstrat clar impactul negativ al lucrărilor de infrastructură asupra afacerii sale, iar instanța a recunoscut acest aspect prin acordarea unei despăgubiri adecvate.

Acest caz pune în evidență un aspect important al economiei românești – nevoia de a proteja și de a sprijini afaceri agricole, în special cele ecologice, care contribuie semnificativ la economia rurală și la sănătatea consumatorilor. În timp ce proiectele de infrastructură sunt necesare pentru dezvoltarea țării, este esențial ca proprietarii afectați de aceste lucrări să primească despăgubiri echitabile și să beneficieze de sprijin pentru a-și reconstrui afacerea.

Pentru fermierul din Vrancea, această victorie în instanță reprezintă nu doar o reparație financiară, ci și o oportunitate de a-și reconstrui afacerea și de a contribui în continuare la agricultura ecologică din România. Procesul său este un exemplu de luptă pentru drepturile proprietății și pentru protejarea afacerilor afectate de proiectele de infrastructură.

Sursă: G4Food

Zeci de angajați ai ANPIS și rudele lor au primit ajutoare de urgență de la instituția unde lucrează – O investigație ce pune sub semnul întrebării imparțialitatea acordării ajutoarelor

Într-o perioadă în care ajutoarele de urgență ar trebui să ajungă exclusiv la persoanele aflate în nevoie reală, un nou scandal a ieșit la iveală în ceea ce privește Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS).

O investigație realizată de G4Media.ro, bazată pe informațiile unui avertizor de integritate și pe documente oficiale, arată că zeci de angajați ai ANPIS, precum și rudele acestora, au beneficiat de ajutoare de urgență în valoare de sute de mii de lei, în perioada 2017-2025. În ciuda faptului că ajutoarele de urgență sunt, teoretic, destinate persoanelor aflate în situații extreme, cum ar fi boli incurabile, accidente sau calamități naturale, cazul de față ridică semne mari de întrebare cu privire la imparțialitatea acordării acestora.

Conform legislației, ajutoarele de urgență acordate de ANPIS sunt sume de bani destinate acoperirii unor nevoi de bază ale persoanelor sau familiilor aflate în dificultate, cum ar fi plata hranei, îmbrăcămintei, medicamentelor sau cheltuielilor pentru menținerea locuinței. De asemenea, aceste ajutoare sunt prevăzute în Hotărâri de Guvern și aprobate de către autoritățile competente. În perioada 2017-2025, 20 de angajați ai ANPIS au beneficiat de ajutoare de urgență în valoare totală de 169.000 de lei, o sumă semnificativă care nu poate trece neobservată. Sumele acordate variază între 4.000 și 20.000 de lei.

Cu toate acestea, o analiză detaliată a documentelor interne și declarațiilor de avere ale beneficiarilor a scos la iveală mai multe nereguli și inadvertențe care pun sub semnul întrebării modul în care au fost alocate aceste sume. Printre beneficiari se numără persoane care, deși invocă diverse probleme de sănătate, dețin bunuri semnificative, precum apartamente în Capitală, terenuri și venituri nete consistente. De exemplu, un angajat al ANPIS, care a primit ajutoare pentru o proteză auditivă, câștiga 7.400 de lei net lunar și deținea un apartament în Bacău. Aceste informații nu par să corespundă cu nevoia de ajutor financiar urgent, având în vedere că persoana respectivă dispunea de venituri și bunuri suficiente pentru a-și acoperi necesitățile de bază.

În mod surprinzător, în lista beneficiarilor de ajutoare de urgență s-au regăsit și rudele angajaților ANPIS. De exemplu, fratele unei angajate de la vârful instituției a primit 8.000 de lei în 2022, iar în 2024 a beneficiat de încă 1.500 de lei pentru „probleme grave de sănătate”. În cazul altor angajați, sumele au fost acordate în baza unor situații de urgență, cum ar fi incendii sau alte evenimente nefericite, dar documentele interne au ridicat întrebări cu privire la corectitudinea procesului de selecție și aprobarea ajutoarelor. În unele cazuri, sumele acordate nu erau justificate în mod clar de afecțiunile invocate.

Un alt caz semnificativ este cel al unei angajate din Iași, care a primit 7.000 de lei după ce apartamentul său a fost afectat de un incendiu, însă ancheta arată că incendiul a fost provocat de o lumânare lăsată nesupravegheată, iar situația nu părea să justifice acordarea unui ajutor atât de mare. De asemenea, o angajată din Constanța a primit ajutoare pentru un minor aflat în întreținerea ei, dar informațiile interne au arătat că familia beneficia de suficiente resurse financiare pentru a se ocupa de tratamentele necesare.

Sistemul de ajutoare de urgență al ANPIS pare să nu fie transparent și corect aplicat. Deși agenția susține că ajutoarele sunt acordate doar pentru cazuri extreme, realitatea arată că anumite persoane beneficiază de sprijin financiar în condiții care nu par a fi de urgență. În plus, avertizorul de integritate din cadrul ANPIS a declarat că există o preferință pentru angajați și rudele acestora, care beneficiază de ajutoare preferențiale, în detrimentul persoanelor cu adevărat vulnerabile. Aceasta sugerează că, în multe cazuri, ajutoarele nu sunt acordate pe bază de merit, ci mai degrabă în funcție de relațiile din cadrul instituției.

În mod evident, acest sistem favorizează persoanele cu legături în interiorul ANPIS, iar cei care nu au aceste conexiuni sunt adesea ignorați. Conform unui avertizor din cadrul agenției, au existat mai multe cazuri în care persoane aflate într-o situație de urgență, precum un tată care își crește singur copilul bolnav de diabet, au fost respinse pentru obținerea unui ajutor. Pe de altă parte, angajați ai ANPIS care beneficiază de venituri semnificative sau bunuri de valoare primesc ajutoare financiare în mod preferențial.

Pentru a preveni astfel de abuzuri și pentru a asigura un sistem de ajutoare de urgență corect, ANPIS ar trebui să adopte un proces mai transparent și echitabil de acordare a acestora. În primul rând, ar trebui să fie clar stabilite criteriile de eligibilitate pentru obținerea ajutoarelor, iar beneficiarii să fie verificați riguros pentru a se asigura că aceștia sunt într-adevăr într-o situație de urgență.

De asemenea, ar trebui să fie interzise conflictele de interese și ca angajații instituției sau rudele acestora să aibă acces preferential la ajutoare. De asemenea, transparența ar trebui să fie un element fundamental în acest proces, cu publicarea periodică a listelor de beneficiari și a sumelor acordate, astfel încât să nu mai existe dubii privind modul în care se alocă ajutoarele.

În final, dacă ANPIS dorește să își recâștige credibilitatea și să ofere ajutoare acolo unde sunt cu adevărat necesare, va trebui să își reconsidere politicile interne și să pună în aplicare un sistem bazat pe transparență și echitate, care să ajute persoanele vulnerabile din România, fără a favoriza angajații și rudele acestora.

Scandalul ajutoarelor de urgență de la ANPIS subliniază o problemă mai largă de management public defectuos, unde relațiile și interesele personale influențează deciziile instituțiilor de stat. Pentru ca România să aibă un sistem social corect și funcțional, autoritățile trebuie să înțeleagă că resursele publice trebuie să ajungă acolo unde este cu adevărat nevoie, iar transparența și echitatea trebuie să devină principii fundamentale în administrația publică.

Articol integral pe: G4Media

Foto: InquamPhotos / Octav Ganea

Festivalul „dispărut” din Capitală (II) | Culisele falimentului SAGA și „țeapa” biletelor vândute

De mai bine de patru ani, Festivalul SAGA promitea să fie unul dintre cele mai așteptate evenimente muzicale din Capitală, atrăgând mii de tineri cu promisiunea unor experiențe electrizante pe ritmuri de muzică electronică. Însă, în 2025, povestea festivalului a ajuns la final, iar culisele falimentului celor două firme care au organizat evenimentul dezvăluie o serie de nereguli și promisiuni neonorate.

Saga Music Festival SRL, firma responsabilă cu organizarea ultimei ediții de festival, a intrat în faliment la începutul anului 2025, la doar un an după ce a înființat compania pentru a prelua organizarea festivalului. În ciuda promisiunilor că festivalul va avea loc și în 2025 și a vânzării biletelor „early bird”, firma a acumulat datorii de aproape 4 milioane de euro într-un timp record. Cel puțin 12 companii și-au cerut banii în instanță, inclusiv compania care a intermediat vânzarea biletelor pentru evenimentul din vara anului 2024.

Modul în care festivalul a fost organizat în ultimii ani, de către firmele implicate, a fost departe de a respecta standardele unui eveniment de amploare. Problemele financiare au fost evidente de la prima ediție a festivalului, însă în loc să fie soluționate, acestea au continuat să se acumuleze. Saga Music Festival SRL, firma care a organizat ultima ediție de festival la Romaero, nu doar că a acumulat datorii enorme, dar nu și-a plătit nici impozitele către statul român, în valoare de aproape 50.000 de euro.

Falimentul său nu este un caz izolat. O firmă similară, Saga Festival SRL, care a organizat primele ediții ale festivalului, a intrat și ea în insolvență și, ulterior, în faliment, lăsând în urmă o sumă colosală de datorii. Printre acestea se numără și datoriile către Primăria Capitalei, care nu a fost plătită nici pentru utilitățile consumate pe parcursul evenimentului din 2022, precum curentul electric și apa. Pe lângă acestea, firma nu a reușit nici să își onoreze obligațiile financiare față de statul român, inclusiv impozitele pentru veniturile obținute din vânzarea biletelor.

Promisiunile de rebranding și ediția aniversară de 5 ani pentru 2025, anunțate încă din 2024, s-au transformat într-un simplu fum. Până la această dată, nu s-a lansat nicio campanie de comunicare pentru festivalul din acest an, iar pagina oficială a evenimentului este aproape inactivă, în ciuda numeroaselor întrebări din partea fanilor. De asemenea, contul de TikTok al festivalului a revenit la denumirea originală, iar ultima postare datează din iulie 2025, ceea ce sugerează că organizatorii au renunțat complet la festival.

Festivalul, care se dorea a fi un eveniment de renume în peisajul muzicii electronice din România, a sfârșit prin a fi un exemplu clasic al haosului și al neregulilor din industria evenimentelor. Organizatorii, în loc să asigure continuitatea și creșterea evenimentului, au ales să pună „votca pe foc”, vânzând bilete și promițând ediții viitoare, fără să se asigure că au resursele necesare pentru a onora aceste angajamente.

Banii care au ajuns în conturile organizatorilor SAGA nu au fost investiți corect. În ciuda faptului că festivalul s-a bucurat de succes în primii ani, organizatorii nu au respectat regulile elementare de gestionare a fondurilor. Sumele de bani, inclusiv banii publici plătiți pentru organizarea evenimentului, s-au transformat rapid în datorii colosale, care nu au fost niciodată achitate.

În plus, multe dintre firmele care au colaborat cu SAGA au rămas cu datorii neplătite, inclusiv cele care au intermediat vânzarea biletelor și furnizorii de servicii. Astfel, festivalul care ar fi trebuit să devină un simbol al muzicii electronice din România a ajuns să fie un exemplu de cum poate eșua un eveniment atunci când managementul financiar nu este în regulă.

În primul rând, se confirmă încă o dată faptul că în România, industria evenimentelor este plină de riscuri și de companii care profită de pe urma publicului și a fanilor, dar nu sunt capabile să își respecte obligațiile financiare. Este esențial ca autoritățile să intervină în astfel de cazuri, pentru a proteja nu doar banii publici, dar și pe cei care susțin aceste evenimente prin cumpărarea biletelor. De asemenea, este necesar ca organizatorii să fie obligați să prezinte transparență în gestionarea fondurilor și să asigure o planificare financiară riguroasă, astfel încât să nu mai existe cazuri de festivaluri „dispărute” și de promisiuni neonorate.

În al doilea rând, fanii care au fost păcăliți de aceste festivaluri trebuie să înțeleagă că există un risc semnificativ atunci când investesc în evenimente care nu sunt gestionate corect. În acest caz, toți acei oameni care au plătit pentru bilete au avut de suferit, nu doar organizatorii festivalului, care au evitat să își asume răspunderea financiară.

Festivalul SAGA ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru toți organizatorii de evenimente și pentru autoritățile competente, pentru a lua măsuri mai ferme în vederea reglementării industriei evenimentelor din România. Numai așa se poate preveni repetarea unor astfel de scandaluri financiare care afectează atât participanții, cât și economia națională.

Articol integral pe Buletin de București

Schimbări semnificative în sistemul de asigurări de sănătate: Soțul/soția sau părinții fără venituri vor trebui să contribuie individual la sănătate începând cu 1 septembrie 2025

Începând cu data de 1 septembrie 2025, sistemul de asigurări de sănătate din România va suferi modificări importante, care vor afecta milioane de persoane, în special cei care beneficiau de statutul de coasigurați.

Conform noului proiect de lege privind măsurile fiscal-bugetare, persoanele care nu au venituri și care erau asigurate prin intermediul unui membru de familie vor trebui să contribuie individual la asigurările sociale de sănătate (CASS). Aceste modificări vin cu scopul de a uniformiza sistemul și de a reduce presiunea financiară asupra bugetului național.

Până acum, multe persoane care nu aveau venituri din muncă, pensii sau alte surse impozabile erau coasigurate prin intermediul unui membru al familiei (de regulă, soțul/soția sau părinții). Aceștia nu plăteau contribuții directe la sănătate, însă beneficiau de aceleași servicii de asistență medicală ca și ceilalți asigurați, având aceleași drepturi la servicii medicale, spitalizare, medicamente compensate etc.

Începând cu 1 septembrie 2025, acest statut de coasigurat va fi eliminat, iar persoanele care nu au venituri vor fi nevoite să plătească o contribuție individuală la asigurările de sănătate. Astfel, soții/soțiile și părinții fără venituri vor trebui să plătească o sumă lunară pentru a putea rămâne în sistemul public de sănătate.

Pentru a beneficia de asigurare în sistemul public de sănătate, persoanele care nu au venituri trebuie să plătească contribuția individuală la CASS. Contribuția se poate plăti în mod voluntar și presupune depunerea unei Declarații unice (formularul D212) la ANAF. Aceste contribuții vor fi calculate în funcție de salariul minim brut pe țară, iar persoanele care nu au venituri vor trebui să plătească o sumă echivalentă cu cel puțin 6 salarii minime brute pe țară.

Prin urmare, pentru a deveni asigurați, persoanele vor trebui să depună o declarație anuală, iar asigurarea va fi valabilă pentru 12 luni de la data depunerii declarației. Aceste măsuri sunt destinate să asigure că toți cetățenii beneficiază de aceleași condiții de acces la serviciile de sănătate, chiar și în absența unui venit regulat.

Un alt aspect important al noii reglementări este legat de obținerea concediilor medicale și a indemnizațiilor pentru persoanele care nu au venituri. Conform articolului 180 din Codul Fiscal, persoanele fără venituri care doresc să beneficieze de concedii medicale plătite pot încheia un contract cu Casa de Asigurări de Sănătate. Această contribuție lunară este de 1% din venitul declarat, iar venitul minim declarat trebuie să fie cel puțin egal cu salariul minim brut pe economie.

Este important de menționat că acest contract poate fi încheiat atât pe o perioadă determinată, cât și pe o perioadă nedeterminată, dar efectele contractului vor deveni valabile doar de la data înregistrării acestuia. În această situație, persoanele care nu au venituri și care vor să beneficieze de indemnizații pentru concedii medicale vor trebui să îndeplinească o serie de condiții administrative și financiare pentru a deveni asigurați.

Pentru a deveni asigurat în sistemul public de sănătate, persoanele care nu au venituri trebuie să completeze o serie de formalități administrative. Printre documentele necesare se numără:

  • Declarația pe propria răspundere că nu se obțin venituri impozabile (formular 604).

  • Copia după actul de identitate.

  • Dovada plății contribuției CASS.

  • Cererea tip completată, care poate fi depusă la Casa de Asigurări de Sănătate sau online.

De asemenea, persoanele vor putea să achite contribuția CASS integral la depunerea declarației, sau pot alege să plătească în două tranșe: 25% la momentul depunerii și 75% până pe 25 mai anul următor.

Pentru cei care nu vor plăti contribuțiile individuale la asigurările de sănătate, există riscul de a pierde accesul la serviciile medicale din sistemul public. În acest caz, persoanele respective vor fi nevoite să apeleze la sistemul privat de sănătate, ceea ce poate deveni foarte costisitor, având în vedere prețurile ridicate ale serviciilor de sănătate private din România.

De asemenea, prin eliminarea statutului de coasigurat, autoritățile doresc să reducă deficitul din sistemul de asigurări de sănătate și să sprijine sustenabilitatea financiară a acestuia pe termen lung. Astfel, prin încurajarea plății individuale a contribuțiilor, se speră că se va asigura un sistem mai echitabil și mai eficient de asigurări de sănătate.

Începând cu 1 septembrie 2025, modificările aduse sistemului de asigurări de sănătate din România vor avea un impact semnificativ asupra persoanelor care nu au venituri. Acestea vor trebui să plătească o contribuție individuală pentru a rămâne asigurate și pentru a beneficia de serviciile medicale din sistemul public.

În timp ce această schimbare vine în sprijinul susținerii sustenabilității sistemului de sănătate, ea pune o presiune financiară suplimentară pe persoanele care nu au venituri regulate. Cu toate acestea, măsurile prevăzute de guvern vor asigura un acces echitabil la serviciile de sănătate pentru toți cetățenii, indiferent de statutul lor economic.

Este important ca persoanele afectate să fie conștiente de aceste modificări și să ia măsuri din timp pentru a se asigura că rămân asigurate și beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege.

Sursă: Libertatea

BANII DIN AUR: Cum George Simion și Marius Lulea au folosit subvențiile de stat pentru a-și înfrunta criticii și a-și îmbogăți apropiații

Într-un nou capitol al scandalurilor politice din România, liderii Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion și Marius Lulea, sunt acuzați că au direcționat subvențiile de stat destinate partidului în buzunarul unor apropiați.

Este vorba despre milioane de lei de bani publici, care, deși oficial AUR susține că a renunțat la subvențiile de stat, au ajuns la câteva firme nou înființate, toate având legături strânse cu membri de top din partid. Documentele oficiale și cercetările recente sugerează că aceste bani au fost folosiți pentru a finanța activități de propagandă electorală, beneficiile ajungând la indivizi cu relații directe în interiorul AUR.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a făcut publică pe site-ul său declarația conform căreia renunță „benevol” la subvențiile de stat, pe care le consideră o formă de „jaful din banii publici”. În ciuda acestei declarații, în luna iulie 2025, partidul a primit de la bugetul de stat o sumă considerabilă, de peste 3,7 milioane de lei, subvenție pentru activitatea electorală. Deși AUR anunța, încă din 2021, că va renunța la acești bani publici, a continuat să primească subvenții pe care ulterior le-a decontat, și nu în conturile partidului, ci în buzunarele unor persoane afiliate direct cu conducerea AUR.

Subvențiile au ajuns, în mare parte, în conturile unor firme care au legături directe cu Marius Lulea, numărul 2 al partidului, și cu George Simion, președintele AUR. Aceste firme au fost înființate cu doar câteva luni înainte de a primi plăți semnificative din partea AUR, iar unele dintre ele au înregistrat profituri spectaculoase, care au depășit 90% din cifra lor de afaceri.

Rețeaua de afaceri care a beneficiat de aceste subvenții este coordonată de Silviu Tănase, un om de afaceri originar din Republica Moldova. Tănase a înființat două dintre firmele care au încasat milioane de lei din subvențiile AUR pentru campania electorală. Cu sediul social la casa din Tunari a lui Marius Lulea, aceste firme au început să primească plăți substanțiale pentru activități precum „propaganda electorală”, „broșuri” și „pliante”, sumele de bani fiind decontate rapid de stat.

Tănase, care are legături de afaceri cu liderii AUR, a beneficiat de 8 milioane de lei din subvențiile de stat. Circuitele financiare dintre AUR și aceste firme sugerează o adevărată „afacere” cu bani publici, în care banii au ajuns rapid în conturile unor apropiați ai liderilor AUR, iar partidul a fost prezentat ca renunțând „benevol” la acești bani.

Silviu Tănase, 39 de ani, originar din Chișinău, este o figură cheie în această rețea de afaceri. Acesta a fost asociat în afaceri imobiliare cu Marius Lulea și, de asemenea, a preluat o firmă de la George Simion. Firma „Times Digital Media” a emis facturi în valoare de 2 milioane de lei în noiembrie 2024, iar „Cuvântul Creative Media” a emis facturi pentru 1 milion de lei, aproape toată cifra lor de afaceri pentru anul respectiv provenind de la AUR.

Aceste sume de bani au fost decontate de stat, iar profitul net obținut de Tănase a fost uriaș. Timpul Info Magazin, o altă firmă controlată de Tănase, a emis 150 de facturi către AUR, iar suma totală depășește 5,2 milioane de lei, un rezultat deosebit de profitabil, având în vedere că veniturile totale ale firmei pentru anul anterior au fost mult mai mici.

Tănase, deși a refuzat să comenteze această situație pentru jurnaliștii de la Rise Project, a continuat să păstreze legături strânse cu conducerea AUR și să beneficieze de tranzacții financiare profitabile din partea partidului.

Marius Lulea, 44 de ani, prim-vicepreședintele AUR, a fost direct implicat în gestionarea fondurilor partidului și a asigurat că subvențiile ajung în cercul său de afaceri. Lulea și Tănase au colaborat pe mai multe proiecte imobiliare în Tunari, Ilfov, iar afacerea lor s-a intersectat cu fondurile publice primite de AUR.

Lulea, alături de Tănase, a ridicat un complex rezidențial cu 40 de vile în comuna Tunari, în apropierea locuinței sale, iar prețul imobilelor depășește 200.000 de euro, ceea ce ridică întrebări cu privire la realitatea promisiunilor electorale ale AUR, care susținea că va oferi locuințe accesibile celor care au nevoie.

George Simion, liderul AUR, este și el implicat în aceste tranzacții. Potrivit cercetărilor, Simion a cedat o firmă imobiliară lui Tănase și a permis ca aceasta să continue să funcționeze în apartamentul părinților săi. De asemenea, Simion a fost angajat în trecut ca director de marketing într-o firmă de construcții condusă de Marius Lulea. Aceste legături strânse dintre Simion, Lulea și Tănase sugerează o conexiune puternică între activitatea politică a AUR și afacerile imobiliare din comuna Tunari.

Așadar, subvențiile de stat destinate partidului AUR nu doar că nu au fost utilizate conform promisiunilor partidului de a le destina pentru „proiecte sociale”, ci au fost direcționate către firmele unor apropiați ai liderilor partidului. Acest circuit financiar – în care banii publici circulă între conturile AUR și ale unor persoane cu relații strânse în interiorul partidului – ridică serios semne de întrebare cu privire la transparența și etica partidului.

Deși AUR susține că a renunțat la subvențiile de stat, realitatea este mult mai complexă, iar banii publici ajung în buzunarele unor indivizi aflați la vârful partidului. Aceste practici nu doar că subminează încrederea publicului în integritatea partidului, dar și în capacitatea autorităților de a monitoriza modul în care sunt cheltuiți banii contribuabililor.

Sursă: Riseproject

Vicepremierul Dragoș Anastasiu și mărturisirea de mită: 8 ani de plăți către o fostă inspectoare ANAF pentru „protecție”

Un nou scandal de corupție zguduie scena politică românească, după ce vicepremierul Dragoș Anastasiu a recunoscut în fața instanței că a dat mită timp de 8 ani fostei inspectoare ANAF, Angela Burlacu.

Potrivit unei documentații publicate recent de Realitatea Plus, Anastasiu a confirmat că plățile de mită către funcționara ANAF au fost făcute sub forma unui contract fictiv, pentru a asigura protecția unei dintre firmele sale, în contextul unui control fiscal.

Vicepremierul Dragoș Anastasiu a fost audiat în calitate de martor în dosarul de corupție al fostei inspectoare ANAF Angela Burlacu, după ce aceasta a fost condamnată la închisoare în urma unui scandal de mită. În cadrul audierilor, Anastasiu a recunoscut că a semnat un contract fictiv în valoare de 2.000 de euro pe lună, pentru o firmă indicată de Burlacu, la sugestia acesteia, după un control fiscal. Plățile au continuat timp de 8 ani, din 2009 până în 2017, iar suma totală plătită către Burlacu a ajuns la 218.582,44 lei (aproximativ 44.000 de euro).

În declarațiile sale, Dragoș Anastasiu a subliniat că a considerat propunerea fostei inspectoare ANAF drept un „șantaj”, dar și o „formă de protecție” pentru firma sa. Aceste plăți aveau rolul de a remedia neregulile fiscale pe care Burlacu le-ar fi identificat în cadrul unui control la firma de transport a grupului Eurolines, dar contractul nu a fost niciodată executat în mod real, fiind doar o metodă de a „camufla” mita.

Potrivit documentelor judiciare, contractul semnat de Anastasiu și Angela Burlacu a fost unul fictiv, prin care s-au ascuns plăți de mită pentru funcționara ANAF. Sumele plătite în baza acestui contract nu aveau legătură cu activități reale de corectare a deficiențelor fiscale, ci erau, de fapt, un „preț” pentru neîndeplinirea obligațiilor de serviciu ale inspectoarei fiscale.

„Aşa cum s-a arătat anterior, martorul Anastasiu Dragoş Michael, alături de martorul Băciucu Cristian, factori decidenţi în cadrul grupului Eurolines, au agreat propunerea inculpatei de încheiere a contractului fictiv”, se arată în motivarea instanței. În realitate, contractul nu a adus niciun beneficiu real pentru firma lui Anastasiu, ci a fost doar o metodă de a masca plățile către Burlacu, care ulterior a fost condamnată pentru luare de mită și trafic de influență.

De-a lungul celor 8 ani, mită în bani și servicii turistice a fost oferită pentru ca firma lui Anastasiu să fie protejată de eventualele abuzuri și controale mai amănunțite din partea ANAF. Contrar declarațiilor inițiale, „prestațiile” realizate nu aveau nici o legătură cu remedierea neregulilor fiscale, fiind, în esență, doar o metodă de a justifica sumele de bani plătite.

Într-o primă reacție oficială, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a subliniat că Dragoș Anastasiu nu a fost implicat direct în ancheta de corupție, având calitatea de martor, și că dosarul nu are legătură cu atribuțiile sale de vicepremier. Dogioiu a declarat că Anastasiu a fost audiat în această calitate de procurori și judecători care nu au considerat necesară schimbarea acestei calități. De asemenea, ea a menționat că „circumstanțele cazului nu au nicio legătură cu calitatea de vicepremier și cu atribuțiile dlui Dragoș Anastasiu”.

În ciuda acestui punct de vedere oficial, mai mulți analiști și politicieni din opoziție au ridicat semne de întrebare privind modul în care Dragoș Anastasiu a gestionat acest scandal de corupție, având în vedere poziția sa de vicepremier și responsabilitățile guvernamentale care vin odată cu această funcție.

Angela Burlacu, fostă inspectoare ANAF, a fost condamnată definitiv la 5 ani și 2 luni de închisoare pentru luare de mită și trafic de influență în iunie 2023. Ea a fost acuzată că a obținut sume importante de bani și foloase materiale (inclusiv pachete turistice) în schimbul „protecției” pe care o oferea firmelor controlate de cei care i-au dat mită.

În documentele judiciare se arată că sumele de mită au fost plătite pentru o perioadă de aproximativ 8 ani, de la 2009 la 2017, și au inclus atât bani, cât și diverse servicii, printre care vacanțe și pachete turistice pentru familia acesteia. În total, valoarea sumei plătite către Burlacu a fost estimată la aproximativ 170.000 de euro.

Deși contractele fictive aveau o aparentă justificare legată de remedierea unor „deficiențe” constatate de Burlacu în cadrul controlului fiscal, instanța a constatat că acestea au fost doar un pretext pentru a justifica plățile de mită. Documentele arată clar că nu au fost efectuate activități relevante, iar serviciile turistice și banii plătiți nu aveau nicio legătură cu remedierea vreunor deficiențe fiscale.

În urma condamnării definitive a Angelei Burlacu și a mărturiei lui Dragoș Anastasiu, rămâne de văzut cum va evolua situația acestuia din urmă. Deși nu a fost implicat direct în actele de corupție și a avut calitatea de martor, implicarea sa într-un astfel de scandal a ridicat întrebări asupra transparenței și corectitudinii guvernului pe care îl reprezintă.

Pentru Angela Burlacu, condamnarea aduce o finalitate dură procesului penal, iar aceasta va trebui să își ispășească pedeapsa de închisoare. Între timp, Dragoș Anastasiu va trebui să facă față presiunilor publice și să răspundă întrebărilor legate de acest scandal.

Scandalul în care este implicat vicepremierul Dragoș Anastasiu pune sub semnul întrebării integritatea clasei politice din România și ridică serios semne de întrebare despre transparența și responsabilitatea guvernamentală. Chiar dacă Anastasiu nu a fost considerat inculpat în acest caz, mărturia sa în instanță și implicarea în rețeaua de corupție din ANAF subliniază necesitatea unor reforme profunde în instituțiile statului, pentru a preveni astfel de abuzuri în viitor.

Sursă: G4Media

Investalim suspendat: Cum vor continua să primească fonduri marile companii, în ciuda austerității bugetare

Într-o perioadă de austeritate economică, Guvernul Bolojan a decis suspendarea programului Investalim, lansat inițial de PSD pentru a sprijini dezvoltarea industriei agroalimentare din România.

Programul, cu o valoare de aproape 600 de milioane de euro, avea ca scop creșterea producției locale de alimente și modernizarea infrastructurii pentru procesarea acestora. Cu toate acestea, suspendarea programului nu va avea un efect semnificativ asupra reducerii cheltuielilor bugetare, iar marile contracte deja semnate vor continua să își urmeze cursul, cu un impact financiar considerabil asupra bugetului de stat.

Programul Investalim a fost aprobat prin Ordonanța de Urgență nr. 65/2023 și avea un termen de derulare între 2023 și 2026, cu o finanțare totală de 590.000.000 de euro. Scopul său declarat era dezvoltarea industriei alimentare din România prin investiții în capacitățile de producție. Printre obiectivele programului se numărau reducerea deficitului comercial în sectorul agroalimentar, stimularea investițiilor în județele mai puțin dezvoltate și susținerea modernizării tehnologice a unităților de producție.

Totuși, programul a fost lansat fără indicatori clari de performanță, iar obiectivele declarate de autorități au fost, în mare parte, vagi. De exemplu, nu există estimări precise privind cum va scădea deficitul comercial sau cum va crește calitatea produselor agroalimentare, iar numărul de locuri de muncă generate nu a fost detaliat. Aceste lacune au ridicat îngrijorări în rândul specialiștilor din domeniu, care consideră că rezultatele programului nu vor corespunde nevoilor reale ale pieței.

În ciuda suspenderii programului Investalim prin Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare, decizia nu va duce la economii semnificative din punct de vedere financiar. De fapt, din valoarea totală de 590 de milioane de euro, Guvernul va trebui să plătească 437.576.241,2 euro pentru a onora acordurile de finanțare deja semnate. Aceste acorduri au fost încheiate cu 20 de beneficiari și sunt deja în vigoare, iar acestea nu vor fi afectate de măsurile guvernamentale de austeritate.

Astfel, suspendarea programului nu va avea un efect substanțial asupra reducerii cheltuielilor publice, în special având în vedere faptul că marile contracte pentru investițiile în industria alimentară au fost deja semnate. De asemenea, restul de 17 beneficiari care nu au semnat încă acordurile de finanțare nu vor beneficia de aceste fonduri, dar aceasta reprezintă doar 25% din suma totală aprobată, iar impactul asupra bugetului este minim în comparație cu sumele deja angajate.

Cele 20 de firme care au încheiat deja acordurile de finanțare reprezintă o parte importantă din beneficiarii programului Investalim. Printre acestea se numără companii mari, care vor înregistra sume semnificative din bugetul de stat. De exemplu, Vivendi Food SRL, care a fost achiziționată recent de grupul Carmistin, va primi 235.989.026 lei. Această sumă reprezintă 8% din valoarea totală a schemei de finanțare. Vivendi Food face parte dintr-un grup controlat de Iustin Paraschiv, un nume bine cunoscut în sectorul agroalimentar.

Pe lângă Vivendi Food, alte firme mari, precum Barret Family SRL și Cris Tim Holding SRL, beneficiază de sume importante, cu 234.891.695 lei și 226.557.286 lei, respectiv. Aceste companii, care vor primi împreună aproape un sfert din valoarea totală a programului, sunt deja stabilite pe piață și au legături strânse cu mediul politic din România.

Un alt beneficiar semnificativ este fabrica de zahăr din Luduș, deținută de Mihaela Neagu, o apropiată a liderului PSD Paul Stănescu. Neagu a fost descrisă ca o „regină a contractelor cu statul”, fiind implicată în numeroase afaceri profitabile, în special în domeniul achizițiilor publice. Ea a fost invitată la o dezbatere electorală din noiembrie 2024, fiind asociată cu importanți lideri ai PSD.

Una dintre principalele critici aduse programului Investalim este lipsa unui plan clar de monitorizare și evaluare a performanței. Autoritățile nu au stabilit indicatori de succes, iar obiectivele programului sunt vag definite. De exemplu, nu există o estimare precisă a creșterii producției interne de alimente și nici un plan clar privind cum vor fi promovate produsele românești pe piețele externe.

În plus, este îngrijorător faptul că beneficiarii majori sunt companii deja mari, care nu necesită sprijinul statului pentru a-și desfășura activitatea. Aceste companii beneficiază de finanțare publică semnificativă, fără a exista o evaluare a impactului lor asupra economiei locale și asupra pieței de consum.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, care a susținut cu fervoare programul Investalim, a declarat că România poate deveni „principalul producător de produse agroalimentare din sud-estul Europei”, dar acest obiectiv nu este realist, având în vedere că România este deja cel mai mare producător de produse agroalimentare din această regiune. Întrebarea care se pune este: de ce sunt necesare sume suplimentare pentru a atinge o poziție pe care țara o ocupă deja în mod natural?

În ciuda suspendării programului Investalim, efectele asupra cheltuielilor bugetare sunt minime, iar banii publici continuă să ajungă la marile companii, în special la cele cu legături strânse cu politicienii din PSD. Programul a fost lansat cu scopul declarat de a sprijini dezvoltarea industriei alimentare din România, dar fără indicatori de performanță clari, fără o evaluare obiectivă a impactului și cu beneficiari deja stabiliți pe piață. Suspiciunile de favoritisme politice sunt greu de evitat, iar întrebarea care rămâne este dacă acest program va aduce cu adevărat beneficii pe termen lung pentru economia românească sau va reprezenta doar o altă oportunitate pentru clienții de partid să încaseze sume mari de la bugetul de stat.

Sursă: G4Food

CNIT deschide înscrierile pentru cursul de specializare „Formator” – sesiunea august 2025

Centrul Național de Învățământ Turistic (CNIT) anunță lansarea unei noi sesiuni a cursului de specializare „Formator”, cu începere la data de 8 august 2025.

Cursul se va desfășura în format online, pe platforma Zoom, oferind astfel flexibilitate  pentru toți participanții, indiferent de localitatea de domiciliu sau de programul de lucru.

Cursul de formator este destinat persoanelor care doresc să susțină activități de formare profesională pentru adulți și să își dezvolte competențele pedagogice necesare predării eficiente. Absolvenții cursului vor dobândi cunoștințe esențiale privind planificarea, organizarea și livrarea sesiunilor de instruire, dar și metode moderne de evaluare a participanților.

La finalul cursului, participanții vor susține un examen, iar în urma promovării acestuia vor obține certificat de absolvire pentru ocupația „Formator”, emis de Ministerul Educației și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, recunoscut atât la nivel național, cât și în Uniunea Europeană. De asemenea, vor primi și un supliment descriptiv al certificatului, care detaliază competențele dobândite.

Informații despre curs:

  • Format: Online, pe platforma Zoom
  • Durata: 180 de ore de pregătire teoretică și practică
  • Tematică: Proiectarea programelor de formare, livrarea sesiunilor de instruire, metode de comunicare, evaluarea cursanților, utilizarea resurselor didactice etc.
  • Traineri: Specialiști cu experiență în formare și educație adulți
  • Tarif: 800 lei – tarif promoțional valabil în această perioadă
    (Preț întreg: 1200 lei)

Cui se adresează cursul?

Acest program este ideal pentru:

  • Profesioniști din diferite domenii care doresc să devină formatori acreditați
  • Traineri interni sau consultanți
  • Specialiști în resurse umane
  • Cadre didactice care doresc să își extindă activitatea în zona formării adulților
  • Persoane care vor să livreze cursuri în proiecte europene, în instituții publice sau în mediul privat

Înscrieri și informații:

Telefon: 0769.651.104
Website: www.cnit.ro

Locurile sunt limitate, iar înscrierile se fac în ordinea confirmării plății. Reamintim că reducerea de preț este valabilă doar în această perioadă, în limita locurilor disponibile.