Acasă Blog Pagina 86

Filiera Sector 4 – New York: O investigație despre detașările politice și afacerile cu statul

Redacția Normedia
-
0
Filiera Sector 4 – New York: O investigație despre detașările politice și afacerile cu statul

Într-o poveste care implică nume mari din politică și administrația publică, filiera Sector 4 din București continuă să capteze atenția în urma unor detașări misterioase, care ridică semne de întrebare cu privire la modul în care se fac aceste numiri și ce interese se ascund în spatele lor.

Dorinel Artene, soțul fostei prefecte a Capitalei, Diana-Anca Artene, a fost detașat la Misiunea Permanentă a României la ONU din SUA, în 2023, având ca punct de plecare aceeași instituție din Primăria Sector 4 unde a lucrat și Tamila Cristescu, o figură controversată care a fost implicată într-o investigație privind abuzurile la Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

În ciuda faptului că Dorinel Artene a fost detașat la New York, la Misiunea Permanentă a României pe lângă Organizația Națiunilor Unite, în urma unui anunț oficial de la MAE, există o legătură aparentă între funcția de prefect a soției sale și acest transfer. Dorinel Artene a ajuns în SUA în 2023, pe post de șef serviciu administrativ, fiind considerat un „cadru administrativ” și nu diplomat. De asemenea, soția sa, Diana-Anca Artene, a devenit prefect al Capitalei în aceeași perioadă, înlocuindu-l pe Toni Greblă, care pleca la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Cu toate acestea, soții Artene insistă că detașarea nu are legătură cu funcția publică a Dianei-Anca, dar faptul că amândoi ocupau poziții cheie în administrația publică la momentul detașării este un fapt semnificativ.

Conform Ministerului Afacerilor Externe (MAE), atât Dorinel Artene, cât și Tamila Cristescu au fost detașați pe baza unui deficit de personal la misiunile permanente. În răspunsurile transmise de MAE, se menționează că acest deficit se datorează unor factori precum pensionările și retragerile voluntare, dar și lipsa concursurilor de admitere din ultimii ani. În ciuda acestei explicații oficiale, este greu de crezut că detașarea a avut loc pur din motive administrative, având în vedere contextul politic în care aceste numiri au fost făcute și legăturile politice strânse.

Dorinel Artene a început cariera profesională ca jurnalist sportiv, lucrând pentru publicații importante precum ProSport și prezentând emisiuni pe DolceSport și Telesport. Totuși, începând cu anii 2010, Artene s-a retras din domeniul media și s-a implicat în afaceri. El a fondat firma Art Evolution Sports SRL, alături de soția sa, Diana-Anca Artene, cu obiect de activitate „activități ale agențiilor de publicitate”. Această firmă a fost implicată în mai multe controverse, inclusiv într-o investigație realizată de GSP despre cheltuieli fictive făcute cu Primăria Capitalei. În 2013, Dorinel Artene a fost acuzat că firma sa a fost folosită pentru a emite facturi false legate de activități financiare neregulate, dar a negat acuzațiile.

De asemenea, Dorinel Artene a fost implicat în afaceri cu Clubul Sportiv Municipal București, care este aflat sub subordinea Primăriei Capitalei. În urma investigației GSP, au ieșit la iveală facturi falsificate, în care compania sa a fost menționată ca furnizor de echipamente și servicii. În ciuda acuzațiilor, Artene a susținut că a fost o eroare și că nu era responsabil pentru aceste facturi, care nu ar fi fost emise corect.

Începând cu 2017, Diana-Anca Artene a ocupat funcția de secretar al Primăriei Sector 4, iar în 2019 a fost promovată la funcția de subprefect. Cariera sa a continuat să progreseze, iar în 2023 a devenit prefect al Capitalei, înlocuind pe Toni Greblă. Acest salt în carieră al Dianei-Anca Artene a coincis cu detașarea soțului său, Dorinel, la Misiunea Permanentă a României la ONU. Deși oficialii din cadrul Primăriei Sector 4 susțin că aceste numiri nu au legătură între ele, există o mulțime de întrebări despre procesul de selecție și despre motivele reale din spatele acestor mișcări.

În paralel, Tamila Cristescu, fiica fostului deputat PSD Radu Cristescu, a fost detașată în 2023 la Consulatul General al României din New York, tot de la Direcția Generală de Administrare a Unităților de Învățământ, Sport și Cultură (DGAUISC) din Sectorul 4, unde a lucrat împreună cu Dorinel Artene. Potrivit autorităților, motivul pentru care Tamila Cristescu a fost detașată este același „deficit de personal”, dar mulți sunt sceptici în privința transparenței procesului de selecție. Mai mult, Cristescu a fost îndepărtată de la Ministerul Afacerilor Externe după o investigație jurnalistică ce a scos la iveală nereguli în activitatea sa. Aceste detașări, legate de persoane cu influență politică, ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt distribuite posturile în administrația publică.

În ceea ce privește veniturile familiei Artene, Dorinel a declarat în 2022 venituri semnificative, de aproximativ 450.000 lei, o sumă ce echivalează cu aproape 90.000 de euro anual. Aceasta ridică întrebări privind sursa acestor venituri, având în vedere legăturile sale cu administrația publică și afacerea sa anterioară. Deși Artene susține că a fost o eroare în declarația sa de avere, cu un „zero în plus”, speculațiile continuă să circule în legătură cu modul în care au fost obținute aceste venituri.

Filiera Sector 4 – New York este o poveste complexă despre cum numirile politice și afacerile publice pot fi strâns legate, iar transparența procesului de selecție este adesea pusă sub semnul întrebării. În ciuda explicațiilor oficiale oferite de autoritățile locale și de Ministerul Afacerilor Externe, numeroase semne de întrebare rămân fără răspuns. Detașările familiei Artene în poziții de influență politică și administrativă ridică întrebări despre imparțialitatea proceselor de recrutare și despre potențialele conflicte de interes. Se va schimba ceva în acest sistem? Rămâne de văzut, dar actuala situație sugerează că, pentru moment, totul continuă să se petreacă „sub radar”.

Articol integral pe SNOOP 

Cristian Popescu Piedone, actualul șef al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), a fost implicat într-un scandal major legat de presupuse fapte de corupție

Redacția Normedia
-
0
Cristian Popescu Piedone, actualul șef al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), a fost implicat într-un scandal major legat de presupuse fapte de corupție

Cristian Popescu Piedone, actualul șef al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), a fost implicat într-un scandal major legat de presupuse fapte de corupție, după ce procurorii DNA au descins, marți dimineața, în complexul rezidențial DeSilva din Mamaia Nord, unde Piedone era cazat.

Acesta este suspectat că ar fi avertizat un agent economic din Sinaia, înainte ca autoritățile să efectueze un control asupra afacerii respective.

Potrivit surselor citate, Piedone a fost însoțit de procurori la locuința sa din Bragadiru, unde au avut loc percheziții, iar o altă percheziție a avut loc în Sinaia, în legătură cu operatorul economic pe care Piedone ar fi încercat să-l protejeze. În acest context, anchetatorii suspectează că șeful ANPC a divulgat informații sensibile înainte de realizarea unui control, o practică care ar putea fi considerată un abuz de putere și o formă de corupție.

Surse apropiate anchetei au dezvăluit că agentul economic vizat de Piedone era Hotelul International din Sinaia, o unitate de cazare deținută de Dan Radu Rușanu, un nume bine cunoscut în lumea afacerilor din România și fost președinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). În cadrul acestei afaceri, Piedone ar fi transmis informații și sfaturi operatorului economic pentru a-l ajuta să treacă cu bine controlul, oferindu-i detalii despre cum ar trebui să se comporte pentru a nu întâmpina dificultăți în urma verificărilor ANPC.

După ce a fost avertizat, operatorul a primit laude din partea lui Piedone pentru curățenia și respectarea normelor impuse de autoritățile de control. Conform surselor, această reacție ar fi avut loc după ce Piedone a personalizat controlul în favoarea agenților economici din domeniul turistic, lăsându-le, astfel, loc pentru abuzuri.

Pe lângă perchezițiile efectuate în Bragadiru și Sinaia, procurorii DNA au descins și în complexul rezidențial DeSilva din Mamaia Nord, unde Cristian Popescu Piedone se afla cazat în acea perioadă. Aceste acțiuni legale vin în contextul în care Piedone a fost recent implicat într-o serie de controale controversate la diverse unități comerciale din România. Deși nu există dovezi clare de corupție până în acest moment, perchezițiile și ancheta DNA sugerează o rețea mai largă de influență și abuzuri, în care Piedone și alți oficiali din cadrul ANPC ar fi fost implicați.

De altfel, în trecut, Piedone a fost deja subiectul unor anchete care vizează posibile conflicte de interese și acte de corupție. Printre cele mai importante se numără implicarea sa în controale efectuate în mod personal la diverse restaurante și hoteluri, ceea ce a ridicat semne de întrebare cu privire la legalitatea acestor acțiuni. În acest context, perchezițiile DNA ar putea reprezenta un punct de cotitură în ancheta care vizează abuzurile de putere și posibilele infracțiuni de corupție comise de șeful ANPC.

Cristian Popescu Piedone a fost numit în funcția de șef al ANPC în februarie 2025, la propunerea fostului prim-ministru Marcel Ciolacu. Deși activitatea sa a fost marcată de controale publice care au stârnit controverse, Piedone este cunoscut pentru stilul său de a atrage atenția, mai ales pe rețelele de socializare. Acesta a devenit o figură virală pe platformele online, în special pe TikTok, unde postările sale din timpul controalelor au avut milioane de vizualizări.

Piedone s-a afirmat în prim-planul politicii românești, având o carieră marcată de controverse, inclusiv în perioada în care a fost primar al Sectorului 4 din București și al Sectorului 5, iar deciziile sale au fost adesea criticate de colegii din guvern și de autoritățile locale. Pe lângă aceste critici, Piedone este cunoscut și pentru conflictele sale cu alți politicieni, inclusiv cu Nicușor Dan, fostul primar al Capitalei, care a declarat că Piedone „exagerează” în ceea ce privește controalele sale. Aceste conflicte au adăugat un strat suplimentar de complexitate situației în care se află acum.

Într-o anchetă realizată de G4Media în aprilie 2024, Cristian Popescu Piedone a fost descris ca fiind un „lider al caracatiței” în politica și administrația românească, având o rețea vastă de rude, interpuși și afaceriști care beneficiază de contracte publice. Potrivit anchetei, această rețea include copii, nepoți, verișori și chiar interlopi care au acces la funcții publice, contracte de milioane de lei și resurse financiare, în mare parte din fonduri publice.

Aceste informații subliniază complexitatea și amploarea rețelei de influență creată de Piedone, în jurul căreia se află numeroase afaceri dubioase, achiziții de imobile și mașini de lux, în condițiile în care proveniența fondurilor este adesea neclară. Această „frăție” a fost descrisă de jurnaliști ca o mașinărie politică imensă, care operează cu impunitate și care profită de pe urma resurselor publice.

În urma descinderilor din Mamaia și Bragadiru, întrebările cu privire la implicarea lui Piedone în afaceri ilegale și la posibilele acte de corupție nu mai pot fi ignorate. Într-un context politic în care imaginea ANPC a fost deja umbrită de abuzuri și conflicte interne, actualele percheziții adâncesc suspiciunile legate de activitățile sale.

În paralel cu anchetele, Piedone continuă să fie o figură polarizantă în politica românească, iar modul său de a conduce controalele ANPC și de a se promova pe rețelele de socializare au adus-o în prim-planul atenției publicului. Cu o influență considerabilă în diverse cercuri politice și economice, Piedone rămâne o personalitate care, deși este susținut de unii membri ai guvernului, este vehement criticat de alții.

În aceste condiții, viitorul ANPC și al protecției consumatorilor în România ar putea depinde de rezultatele anchetei DNA și de felul în care autoritățile vor aborda aceste acuzații grave. Reforme în această direcție sunt absolut necesare pentru a restabili încrederea publicului și pentru a pune capăt abuzurilor care au marcat activitatea Protecției Consumatorilor în ultimii ani.

Este clar că scandalul în care este implicat Cristian Popescu Piedone reprezintă o oportunitate de a regândi funcționarea instituțiilor statului și de a pune capăt corupției și influenței politice în procesele de control și reglementare. După aceste percheziții, așteptările publicului și ale autorităților vor fi mari în ceea ce privește transparența și responsabilitatea instituțiilor implicate în protecția drepturilor consumatorilor.

Articol integral pe Info-Sud-Est

sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

 

Radu Miruță descoperă abuzuri majore la Ministerul Economiei: O clădire de 1.500 mp închiriată de 18 ani fără ca ministerul să încaseze chirie

Redacția Normedia
-
0
Radu Miruță descoperă abuzuri majore la Ministerul Economiei: O clădire de 1.500 mp închiriată de 18 ani fără ca ministerul să încaseze chirie

Ministrul Economiei, Radu Miruță, a făcut recent o descoperire șocantă care pune în evidență o gestionare iresponsabilă a bunurilor statului.

Potrivit unei postări pe pagina sa oficială de Facebook, ministrul a aflat cu mare stupoare că Ministerul Economiei deține în București o clădire de 1.500 de metri pătrați, cu 54 de birouri, în care funcționează mai multe firme. Cu toate acestea, Ministerul nu a încasat niciun leu chirie de aproape 18 ani, în ciuda faptului că aceste birouri au fost închiriate și subînchiriate.

Această descoperire ridică mari semne de întrebare cu privire la modul în care statul administrează proprietățile sale, iar Radu Miruță nu s-a ferit să condamne public această situație. „Poate ați mai auzit de furt cu sacul, cu remorca sau cu portbagajul… Dar cu clădirea întreagă?! Asta sigur e nouă”, a comentat ministrul. Radu Miruță subliniază faptul că, deși această practică a fost tolerată ani la rând, el nu va permite continuarea ei și a promis că va lua măsuri pentru a corecta această neregulă.

Conform declarațiilor ministrului, în această clădire a Ministerului Economiei funcționează mai multe firme, care au beneficiat de spațiile respective, dar care nu au plătit niciun fel de chirie de aproape două decenii. Este vorba despre o practică nelegală de subînchiriere, unde firmele ocupă aceste birouri, dar banii care ar fi trebuit să ajungă în conturile statului au fost direcționați, în mod misterios, către alte persoane sau entități.

Deși Ministerul Economiei este responsabil pentru gestionarea clădirii, nu a reușit să monitorizeze eficient acest proces, lăsându-se astfel loc abuzurilor. În acest context, Radu Miruță a declarat că a fost sfătuit să nu facă public acest subiect și să lase lucrurile așa cum au fost până acum. Cu toate acestea, ministrul a decis să nu accepte această abordare și a transmis un mesaj clar: „Exclus!” – semn că nu va permite continuarea unei astfel de gestiuni iresponsabile.

Radu Miruță a subliniat că situația nu poate continua așa, și că ministerul pe care îl conduce trebuie să își asume responsabilitatea administrativă și financiară pentru toate proprietățile sale. Acesta a promis că va începe procesul de evacuare a clădirii de către firmele care au profitat de pe urma acestei situații și a subliniat că, de acum înainte, statul român va putea utiliza această clădire pentru propriile nevoi administrative, iar Ministerul Economiei va începe să încaseze chiria. „De acum, statul român va putea utiliza pentru stat o clădire întreagă de birouri, iar Ministerul va încasa chiria, iar șmecherașii nu”, a adăugat ministrul.

Această schimbare vine în contextul unor măsuri mai largi de reformare a administrației publice, promovate de Radu Miruță, care a subliniat importanța transparenței și a responsabilității în gestionarea resurselor publice. Ministrul a precizat că astfel de practici vor fi eradicate și că orice abuz similar va fi sancționat sever, subliniind importanța unui control mai riguros al activităților din instituțiile publice.

Descoperirea făcută de ministrul Economiei este cu atât mai gravă cu cât implică o gestionare defectuoasă a unui bun imobil valoros al statului, care, dacă ar fi fost utilizat corect, ar fi putut aduce venituri substanțiale în bugetul de stat. În condițiile în care Ministerul Economiei nu a reușit să încaseze niciun leu timp de 18 ani, întreaga situație ridică întrebări cu privire la modul în care sunt gestionate bunurile publice și la eficiența instituțiilor statului în administrarea acestora.

Radu Miruță a subliniat că, de acum înainte, Ministerul Economiei va începe să încaseze chiria, iar statul român va beneficia de un spațiu valoros de birouri, care va putea fi utilizat pentru scopuri administrative. Aceste măsuri vor contribui, pe de o parte, la consolidarea finanțelor publice, iar pe de altă parte, vor încuraja o administrare mai responsabilă și mai transparentă a resurselor statului.

Această descoperire face parte dintr-un proces mai amplu de reformă a administrației publice, pe care Radu Miruță îl susține cu fermitate. Ministrul Economiei a făcut apel la responsabilitatea tuturor instituțiilor statului pentru a preveni asemenea nereguli și a asigurat publicul că va lua măsuri pentru a corecta toate abuzurile identificate. În acest sens, este important ca aceste schimbări să fie susținute de măsuri clare de transparență și de responsabilitate în toate procesele administrative.

Pe lângă evacuarea firmelor care nu au plătit chiria, Radu Miruță a anunțat că va implementa un sistem mai riguros de monitorizare a gestionării bunurilor statului. Aceasta va include audituri periodice și controale mai stricte asupra modului în care sunt administrate proprietățile publice.

Situația descoperită de Radu Miruță la Ministerul Economiei este un exemplu clar al abuzurilor care pot apărea în gestionarea bunurilor publice, dar și al angajamentului ministerului de a pune capăt unor astfel de practici. Ministrul a demonstrat că, în ciuda presiunilor, va lua măsuri pentru a asigura o administrare corectă și transparentă a resurselor statului, astfel încât bunurile publice să beneficieze de utilizare eficientă și de venituri care să contribuie la dezvoltarea României. Reformele administrative promise de Radu Miruță reprezintă un pas important în direcția unei administrații publice responsabile și orientate spre interesul public.

Sursă: G4Media

Cum a ajuns toată familia baronului PSD Paul Stănescu să lucreze la stat sau să facă afaceri cu statul

Redacția Normedia
-
0
Cum a ajuns toată familia baronului PSD Paul Stănescu să lucreze la stat sau să facă afaceri cu statul

Într-o perioadă în care România se află sub presiunea unor reforme economice și administrative, Paul Stănescu, secretarul general al PSD și unul dintre cei mai longevivi lideri ai partidului, a lansat un atac dur împotriva guvernului Bolojan.

Acesta a acuzat că reformele promovate de premierul Ilie Bolojan sunt implementate prin „teroare administrativă”, punând presiune pe cei mai vulnerabili și ignorând investițiile esențiale pentru infrastructură și dezvoltare.

Reacția lui Stănescu, însă, nu este doar legată de politici economice, ci și de o serie de sinecuri politice care fac parte dintr-o rețea bine închegată de influență politică. Aceasta implică întreaga familie a baronului PSD Paul Stănescu, o rețea care include pe fratele său, fiica, ginerele și fiul, toți angajați sau implicați în afaceri cu statul. În acest context, este relevant să ne întrebăm: cum a ajuns întreaga familie Stănescu să fie angrenată în afaceri cu statul și care este legătura lor cu instituțiile publice?

Alexandru Stănescu, fratele lui Paul Stănescu, a fost numit, în 2022, director general al Agenției de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, un post care gestionează fonduri europene în valoare de 1,2 miliarde de euro. Problema însă nu este doar legată de funcția de conducere, ci și de faptul că Alexandru Stănescu nu are nici o experiență relevantă în domeniul fondurilor europene, în ciuda faptului că agenția sa administrează fonduri esențiale pentru dezvoltarea regiunii Oltenia, una dintre cele mai sărace din România.

Această numire ridică întrebări legate de transparența procesului de selecție și despre meritocrația care ar trebui să guverneze astfel de funcții publice. Aceasta este, de altfel, a doua sinecură politică într-un singur an pentru Alexandru Stănescu, după ce fusese numit într-o funcție de conducere la ANRE, instituția care reglementează piața energiei, în condițiile în care nu avusese o pregătire de specialitate.

Alina Gabriela Modan, fiica lui Paul Stănescu, este un alt exemplu de sinecură politică din familia Stănescu. În 2019, la doar 23 de ani, Alina Modan a fost angajată de Sorin Grindeanu, pe atunci președinte al ANCOM, instituția care reglementează piața telecomunicațiilor, fără a avea experiență în domeniu. Angajarea sa a fost o decizie controversată, deoarece, așa cum arătau rapoartele din acea perioadă, Alina Modan nu avea niciun fel de pregătire relevantă pentru un astfel de post.

Mai mult decât atât, fiica lui Paul Stănescu a fost promovată rapid într-un post de expert în ANCOM, ceea ce i-a asigurat statutul de funcționar public, greu de concediat, oferindu-i astfel o poziție deosebit de favorabilă în cadrul unei instituții publice. Deși tânăra nu avea experiență, numirea sa nu a fost un caz izolat, ci parte dintr-o practică mai largă, de numire a unor persoane apropiate liderilor PSD în funcții publice.

Robert Marius Modan, ginerele lui Paul Stănescu, este un alt membru al familiei care a beneficiat de o sinecură politică. El este secretarul general al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), instituția care reglementează piața asigurărilor din România. Modan a ajuns la ASF prin delegare, nu prin concurs, în anul 2020, datorită relațiilor sale cu fostul președinte al ASF, Nicu Marcu, un apropiat al lui Stănescu.

Până la angajarea sa la ASF, Robert Marius Modan a activat într-un post de specialist în relații publice la o organizație a fermierilor locali, Asociația GAL „Orizonturi 2012” Vișina Nouă, o legătură clară cu familia Stănescu și cu interesele acestora din județul Olt. După ce a activat și în Ministerul Fondurilor Europene și la Camera Deputaților, Modan a ajuns să conducă una dintre cele mai importante instituții din domeniul asigurărilor, demonstrând cum carierele politice din PSD sunt adesea promovate pe baza relațiilor și nu pe baza meritelor profesionale.

Ștefan Stănescu, fiul lui Paul Stănescu, este și el implicat în afaceri cu statul, de această dată într-un domeniu mai controversat. În 2024, Parchetul European a cerut documente de la instituțiile statului legate de modul în care două firme controlate de fiul lui Stănescu și un fost consilier PSD au solicitat subvenții europene de aproape 6 milioane de euro pentru stuful din Delta Dunării. Aceste subvenții europene au fost solicitate în urma unei legi care a modificat statutul Deltei Dunării, transformând-o într-o pajiște pentru care se pot acorda subvenții.

Legea a fost modificată pe ascuns în 2023 de Florin Barbu, președintele Comisiei de agricultură din Camera Deputaților și un apropiat al familiei Stănescu. În urma acestei modificări, doar firmele deținute de fiul lui Paul Stănescu au avut acces la subvențiile europene, ceea ce ridică întrebări serioase privind legalitatea acestei manevre politice.

În mijlocul acestor controverse legate de sinecuri și afaceri cu statul, Paul Stănescu a lansat un atac la adresa guvernului Bolojan, acuzându-l de aplicarea unor reforme prin „teroare administrativă”. El a subliniat că PSD trebuie să decidă rapid dacă mai rămâne la guvernare, având în vedere noile măsuri anunțate, care ar afecta grav administrațiile locale și investițiile publice.

Stănescu a afirmat că reformele nu se fac prin teroare administrativă, ci prin dialog, echilibru și responsabilitate. În acest context, declarațiile sale pot fi interpretate ca o încercare de a proteja rețelele de influență politică din cadrul PSD și de a combate măsurile care vizează eliminarea sinecurilor politice.

Familia Stănescu reprezintă un exemplu flagrant al cum se poate transforma o funcție politică într-o afacere de familie, cu beneficii directe de la stat. Aceasta este o practică periculoasă care subminează principiile de transparență și meritocrație în instituțiile publice, afectând astfel încrederea cetățenilor în guvernarea democratică. În fața acestor abuzuri, este esențial ca reformele administrativ-economice să nu fie doar o schimbare de fațadă, ci o adevărată reformă structurală, care să elimine sinecurile și să aducă un nou spirit de responsabilitate în administrația publică.

Sursă: G4Media

Foto: Paul Stănescu ți fiica sa, Alina Modan / Colaj InquamPhotos

Mario Marian – Dincolo de limite: De la sportiv de elită la vizionar în film și afaceri

Redacția Normedia
-
0
Mario Marian – Dincolo de limite: De la sportiv de elită la vizionar în film și afaceri

De vorbă cu un om care transformă visuri în realitate și idei în proiecte: sportiv, antreprenor, producător de film. O discuție deschisă despre ambiție, creativitate și sens, cu Mario Marian.

  1. Îți mulțumim că ai acceptat invitația noastră. Spune-ne, cum a început totul pentru tine?

Mulțumesc pentru invitație. Totul a început cu o dorință profundă de a da sens efortului meu zilnic. Am fost sportiv de performanță la Clubul Sportiv al Armatei Steaua, unde nu doar că am învățat ce înseamnă competiția la cel mai înalt nivel, dar am început să îmi definesc și caracterul. Sportul mi-a oferit un cadru rigid, dar în același timp eliberator – m-a învățat autodisciplina, răbdarea și respectul pentru muncă. Acolo am învățat că rezultatele nu vin peste noapte, ci sunt construite prin repetiție, prin sacrificii și prin asumare totală. În fiecare zi era o nouă provocare – să-mi depășesc limitele, să fiu mai bun decât ieri. Sportul mi-a format mentalitatea care mă ghidează și astăzi: dacă vrei performanță, trebuie să alegi în fiecare zi să dai tot ce ai. Și mai ales, să nu renunți niciodată.

  1. Ai trecut de la sport la construcții, apoi la marketing, management și film. Cum s-a produs această tranziție?

Tranziția s-a produs natural, chiar dacă la prima vedere pare un salt mare. Eu nu am văzut niciodată aceste domenii ca fiind complet separate, ci ca extensii ale aceleiași dorințe: de a construi, de a crea. După sport, am intrat în domeniul construcțiilor, unde am învățat lecțiile concrete ale realității – gestionarea echipelor, organizarea resurselor, lucrul cu termene limită. A fost o școală practică intensă. De acolo, am trecut către zona de strategie, branding și marketing, unde creativitatea și gândirea de ansamblu sunt esențiale. M-a atras ideea de a construi nu doar clădiri, ci percepții, emoții, comunități. Iar cinematografia a venit ca o continuare firească a nevoii mele de expresie și impact. Filmul este pentru mine o formă de antreprenoriat creativ, în care ai ocazia să spui povești care inspiră și schimbă ceva real în oameni.

  1. Povestește-ne despre câteva dintre proiectele tale cinematografice.

Unul dintre cele mai dragi proiecte ale mele este „Coborâm la prima”. E genul de film care nu doar că te pune pe gânduri, dar îți și deschide inima. Vorbește despre oameni, despre empatie, despre acele momente de conexiune umană pe care le ignorăm prea ușor. Un alt proiect important este documentarul „Doina și Ion Aldea Teodorovici”, o poveste despre curaj și identitate culturală. A fost o onoare să pot spune povestea lor. Iar „Mai departe”, despre George Baltă, este poate cea mai personală dintre toate. E o lecție despre viață, reziliență și puterea de a te reinventa când totul pare pierdut. Fiecare proiect are o amprentă a mea și transmite ceea ce cred că e esențial: că oamenii au o putere extraordinară de a depăși greul și de a merge mai departe, cu fruntea sus.

  1. Ai dus filmele aproape de oameni, prin caravane în toată țara. Cum a fost acea experiență?

A fost una dintre cele mai umane și autentice experiențe din cariera mea. Am luat filmele și le-am dus acolo unde oamenii nu au întotdeauna acces – în orașe mici, sate, locuri uitate de infrastructura culturală. Am organizat proiecții în școli, case de cultură, piețe publice. Am întâlnit oameni care nu mai fuseseră niciodată la cinema și care au trăit fiecare scenă cu o emoție incredibilă. Am văzut lacrimi, râsete, aplauze sincere. Fiecare oprire a fost o dovadă că filmul poate fi un instrument de apropiere și educație. A fost și un efort logistic imens, dar fiecare kilometru a meritat. Cred că misiunea noastră ca artiști și antreprenori e să coborâm conținutul de pe piedestal și să-l punem în mijlocul comunității.

  1. Cum ai integrat educația în parcursul tău?

Educația a fost mereu o prioritate pentru mine. Deși m-am format întâi în lumea practică, am simțit mereu nevoia să-mi rafinez cunoștințele și să înțeleg mecanismele din spatele deciziilor. Am urmat un MBA în Antreprenoriat la University of Savoy Mont Blanc, unde am învățat cum să gândesc global, dar să acționez local. Apoi, Masterul în Marketing Strategic la Universitatea din București m-a ajutat să îmi clarific și mai bine viziunea despre poziționare, comunicare și impact. Nu văd educația ca pe o colecție de diplome, ci ca pe un proces continuu de adaptare. M-a ajutat să privesc fiecare proiect din mai multe unghiuri, să-mi asum decizii strategice și să îmbin creativitatea cu rigoarea. Astăzi, ceea ce știu e un amestec între ceea ce am trăit și ceea ce am învățat.

  1. Ce valori te ghidează în munca ta?

Am patru valori fundamentale care mă însoțesc în tot ce fac: onestitatea, responsabilitatea, solidaritatea și perseverența. Onestitatea înseamnă pentru mine transparență și autenticitate – să fii tu însuți, indiferent de context. Responsabilitatea vine din conștientizarea faptului că deciziile tale influențează oameni, echipe, comunități. Solidaritatea e o valoare rară, dar esențială – cred că succesul nu are sens dacă nu e împărțit. Iar perseverența este combustibilul care mă face să nu renunț, chiar și atunci când apar piedici. Aceste principii sunt pentru mine mai importante decât orice obiectiv financiar sau de imagine. Ele sunt busola care mă ține pe direcție, indiferent cât de agitat devine drumul.

  1. Ce înseamnă pentru tine inovația?

Inovația nu înseamnă doar tehnologie sau idei spectaculoase. Pentru mine, înseamnă curajul de a regândi tot ce credeai că știi. Înseamnă să privești un proiect dintr-un unghi nou, să cauți soluții acolo unde alții văd doar obstacole. Înseamnă să fii dispus să greșești public, dar să înveți rapid. Înseamnă să creezi un spațiu în care oamenii din jurul tău au voie să vină cu idei nebune, nefinisate, dar promițătoare. Eu cred că inovația e un proces, nu un eveniment. Și cred că orice pas mic făcut în afara zonei de confort e un act de inovație. A fi inovator nu înseamnă să reinventezi roata zilnic, ci să fii mereu într-o căutare lucidă de mai bine.

  1. Ai o filozofie personală: „Viața este drumul către viață.” Ce înseamnă asta?

Pentru mine, această expresie e un adevăr profund și personal. Ne petrecem prea mult timp alergând după rezultate, fără să observăm drumul. Ori tocmai drumul ne definește. Viața înseamnă toate acele zile în care înveți, cazi, te ridici și mergi mai departe. Înseamnă relațiile pe care le construiești, lecțiile pe care le asimilezi și transformările prin care treci. Eu cred că nu există o destinație finală – există doar următorul pas. Dacă înțelegi asta, capeți răbdare, curaj și înțelepciune. Începi să te bucuri mai mult de prezent, să fii recunoscător și să trăiești cu intenție.

  1. Ce sfat ai da cuiva care vrea să urmeze un traseu profesional la fel de divers ca al tău?

În primul rând, să aibă curajul de a începe. Să nu aștepte „momentul perfect”, fiindcă nu vine niciodată. Apoi, să fie dispus să învețe în fiecare etapă – nu doar din cărți, ci din oameni, din eșecuri, din greșeli proprii. Să nu se teamă să revină de la zero dacă simte că a obosit pe un drum greșit. Să fie curios, adaptabil și sincer cu sine. Diversitatea profesională nu e un moft, ci o oportunitate uriașă de a-ți extinde orizonturile și competențele. Și mai ales, să nu uite că fiecare domeniu în care pășește vine cu propriul ritm – ai nevoie de răbdare, dar și de viziune.

  1. Ce urmează pentru Mario Marian?

Urmează proiecte care îmi pun în mișcare toate pasiunile de până acum. Am în plan producții cinematografice cu teme istorice, dar și educaționale, dar și campanii creative pentru branduri care au ceva de spus. Vreau să construiesc o platformă educațională care să aducă antreprenoriatul creativ mai aproape de tineri. Îmi doresc să creez spații în care oamenii să se exprime liber, să învețe prin practică și să își asume inițiativa. E timpul să mutăm focusul de la „a consuma” către „a crea”. Cred că lumea are nevoie de povești noi, dar mai ales de oameni care să le facă reale. Asta vreau să fiu și eu – un catalizator.

  1. Un ultim mesaj pentru cititorii noștri?

Nu renunțați la visurile voastre, oricât de departe sau neclare ar părea. Fiți curajoși, disciplinați și conectați la ceea ce vă mișcă cu adevărat. Viața nu e o repetiție generală – fiecare zi contează. În fiecare zi putem construi, în fiecare zi putem schimba ceva, oricât de mic. Înconjurați-vă de oameni care vă susțin și învățați să transformați obstacolele în oportunități. Iar când lucrurile nu merg conform planului, amintiți-vă că progresul real e deseori invizibil, dar nu mai puțin valoros.

Acest interviu face parte din proiectul „Poveste, viață și antreprenoriat”, o serie de conversații cu oameni care schimbă lumea în felul lor. Mario Marian nu doar că visează – el pune în mișcare visele. Cu determinare, strategie și suflet.

Parcul Herăstrău: Practici ilegale în parcare ale angajaților Companiei Municipală Parking București

Redacția Normedia
-
0
Parcul Herăstrău: Practici ilegale în parcare ale angajaților Companiei Municipală Parking București

La ora 20:10 ( până la 21.30-22.00) în parcarea Parcului Herăstrău – Regele Mihai I al României, angajați ai Companiei Municipale Parking București S.A. colectează sume de bani pentru parcare – înafara orelor – zic ei –  strâng și ei pentru o cafea , într-o practică care, pe lângă faptul că este complet ilegală, pune sub semnul întrebării integritatea unei instituții care ar trebui să servească interesul public.

Conform regulamentului intern și al reglementărilor legale, toți angajații trebuie să respecte normele stabilite și să își îndeplinească atribuțiile fără a se abate de la lege. Cu toate acestea, situația semnalată în Parcul Herăstrău sugerează o realitate total diferită: angajații companiei colectează sume de bani „neoficial” și, cel mai probabil, pentru beneficii proprii.

Aceste practici sunt în mod evident ilegale, contravine reglementărilor interne și ar putea constitui o încălcare gravă a legislației care guvernează funcționarea instituțiilor publice.

Conform Regulamentului de Organizare și Funcționare (ROF) al companiei, angajații sunt obligați să respecte un set de norme, inclusiv în ceea ce privește gestionarea și operarea parcărilor publice. Compania este un monopol al statului, ceea ce înseamnă că are o responsabilitate suplimentară de a acționa transparent și corect. Însă, ceea ce s-a întâmplat în Parcul Herăstrău sugerează o lipsă totală de transparență și responsabilitate.

În mod normal, aceștia ar trebui să urmeze proceduri clare pentru colectarea taxelor și penalităților pentru parcările neregulamentare, iar orice abatere de la acest sistem ar trebui sancționată sever. Colectarea de bani pentru „cafea” sau alte activități neoficiale nu doar că încalcă principiile de bună administrare a fondurilor publice, dar poate genera și riscuri semnificative în ceea ce privește imaginea companiei și încrederea cetățenilor.

De asemenea, conform reglementărilor interne, în orice activitate de colectare, există proceduri bine stabilite de evidență și transparență a taxelor și impozitelor, iar banii colectați ar trebui să fie înregistrați și depuși într-un cont oficial. Orice altă practică care ocolește acest proces este un abuz de putere și o încălcare directă a legislației fiscale.

Atunci când asemenea abuzuri sunt semnalate, o companie de stat are obligația de a interveni rapid pentru a restabili ordinea și pentru a preveni alte practici ilegale. Cu toate acestea, o întrebare legitimă rămâne: ce măsuri de corectare sunt luate de către conducerea Companiei Municipale Parking București S.A.? Este evident că, deși există un regulament bine stabilit, aplicarea acestuia este la fel de deficitară ca și monitorizarea activităților angajaților.

Directorii și responsabilii companiei ar trebui să ofere un punct de vedere clar cu privire la ce măsuri vor lua pentru a preveni astfel de practici. Ar trebui implementate mecanisme de control intern mai riguroase, inclusiv audite periodice și verificări inopinate ale modului în care angajații își îndeplinesc atribuțiile. De asemenea, ar fi important ca angajații să fie educați și instruiți în privința respectării regulilor legale, iar orice abatere de la normele etice și profesionale să fie sancționată sever.

Mai mult decât atât, având în vedere că activitatea companiei implică interacțiuni frecvente cu publicul, transparența ar trebui să fie o prioritate. Este imperativ ca procesul de colectare al taxelor să fie complet deschis, iar orice fel de tranzacție să poată fi urmărită și verificată cu ușurință, atât de autoritățile competente, cât și de cetățeni.

Compania Municipale Parking București S.A. este reglementată de un set de norme stricte privind transparența financiară, iar o parte importantă a acestora este controlul intern. Cu toate acestea, raportul Curții de Conturi din anul anterior a evidențiat mai multe nereguli financiare, inclusiv plăți ilegale și abateri de la procedurile standard. Este evident că, în acest context, compania nu are un sistem eficient de monitorizare a comportamentului angajaților săi, iar acest lucru creează un climat favorabil abuzurilor.

Controlul financiar intern ar trebui să fie mult mai strict, iar auditul public intern ar trebui să devină o practică permanentă. Orice abuz sau practică ilegală ar trebui să fie identificat imediat și sancționat în conformitate cu reglementările în vigoare. Din păcate, până în prezent, aceste mecanisme de control nu au reușit să prevină apariția unor astfel de incidente.

Având în vedere neregulile semnalate și impactul negativ asupra imaginii companiei, este necesar ca autoritățile competente să implementeze măsuri corective eficiente. Aceste măsuri trebuie să vizeze atât un control mai riguros asupra activităților angajaților, cât și o evaluare a conducerii companiei. Restructurarea acestora sau chiar demiterea unor membri ai managementului ar putea fi o soluție eficientă pentru a restabili ordinea și încrederea publicului în serviciile publice de parcare.

În plus, o schimbare fundamentală în modul în care sunt gestionate aceste activități poate contribui la prevenirea abuzurilor și la crearea unui mediu de lucru mai responsabil și mai transparent pentru toți angajații. Astfel, ar trebui introduse noi proceduri de verificare internă și sancțiuni mai severe pentru cei care încalcă legislația, inclusiv retragerea dreptului de a exercita activități în cadrul instituției.

Transelectrica: Paradisul de stat cu bonusuri ilegale și cheltuieli abuzive

Redacția Normedia
-
0
Transelectrica: Paradisul de stat cu bonusuri ilegale și cheltuieli abuzive

Transelectrica, compania de stat care deține monopolul transportului de energie electrică în România, a fost recent pusă sub lupa Curții de Conturi, care a descoperit o serie de abuzuri și privilegii oferite celor din conducere, de la bonusuri ilegale la cheltuieli nejustificate.

În perioada 2020-2022, compania a acordat bonusuri și prime de aproximativ 29 de milioane de lei, fără a respecta criterii clare de performanță și fără a ține cont de reglementările legale. În acest context, autoritățile au decis să includă în al doilea pachet fiscal de măsuri o restructurare a companiilor de stat, iar Transelectrica este un exemplu clar al abuzurilor și ineficienței sistemului public.

Conform raportului Curții de Conturi din 2023, Transelectrica a acordat bonusuri de performanță și prime nejustificate care au totalizat aproape 29 de milioane de lei. Acestea au fost distribuite într-o perioadă în care nu s-au stabilit criterii clare de performanță, iar unele dintre plăți au fost făcute chiar și angajaților recenți, fără a exista justificări obiective pentru aceste recompense. În plus, instituția de control a descoperit că anumite clauze stipulau plăți ilegale, inclusiv sume pentru arbitrale externe, care nu respectau reglementările naționale, ceea ce a dus la cheltuieli suplimentare nejustificate.

Una dintre cele mai discutabile practici a fost acordarea unor clauze de neconcurență, remunerate cu echivalentul a 12 indemnizații lunare brute, la încheierea contractului, deși Transelectrica deține monopolul în sectorul transportului de energie din România. În mod evident, nu exista o concurență reală în acest domeniu, iar această clauză a fost considerată inutilă și ilegală de către autoritățile de control.

Un alt aspect important semnalat de Curtea de Conturi este creșterea ilegală a indemnizațiilor pentru membrii Consiliului de Supraveghere și Directoratul Transelectrica. Astfel, indemnizațiile fixate inițial au fost majorate fără respectarea legislației, ceea ce a generat o pagubă de aproximativ 152.000 de lei pentru companie. În mod specific, indemnizația lunară brută a membrilor Consiliului de Supraveghere a fost crescută de la 13.976 lei la 15.532 lei, iar cea a membrilor Directoratului a fost majorată de la 46.567 lei la 55.050 lei. Aceste majorări nu au avut niciun temei legal, iar plățile suplimentare efectuate au fost o cheltuială nejustificată din fondurile companiei de stat.

Un alt subiect de controversă l-a reprezentat cheltuielile legate de chiria locuințelor membrilor directoratului. În contractele de mandat, Transelectrica a prevăzut decontarea cheltuielilor cu chiria în valoare de 780 de euro pe lună, deși mulți dintre cei care beneficiază de aceste sume au locuințe situate la o distanță mai mică decât cei 75 de kilometri stipulați în contractele lor. În plus, aceste cheltuieli erau plătite din banii companiei, deși aceștia aveau deja locuințe în apropierea Bucureștiului, iar valoarea decontată depășea semnificativ costurile reale ale unei chirii în acea zonă.

Pe lângă chirie, Transelectrica a plătit și cheltuieli de transport în valoare de 400 de euro pe lună pentru fiecare dintre acești membri ai conducerei, în total aproximativ 2.000 de lei pe lună pentru fiecare angajat, ceea ce constituie o altă cheltuială inutilă și nejustificată. Aceste sume ridicate plătite pentru chirii și transport aduc în discuție lipsa unei gestionări eficiente a resurselor companiei de stat, mai ales în condițiile în care multe dintre aceste cheltuieli sunt făcute pe seama contribuabililor.

Curtea de Conturi a mai menționat că Transelectrica a acordat sume nejustificate pentru membrii Consiliului de Supraveghere care erau implicați în activitățile Comitetului pentru Securitate Energetică. În această perioadă, membrii comitetului au beneficiat de indemnizații suplimentare de aproximativ 12.600 lei fiecare, adică mai mult decât limita legală stabilită pentru aceștia. Aceasta a dus la o majorare nejustificată a cheltuielilor companiei și la o diminuare a profitului impozabil, afectând astfel bugetul de stat.

Aceste practici reflectă o cultură a cheltuielilor necontrolate și a plăților nejustificate în cadrul unei companii de stat. Transelectrica, ca monopol în sectorul energetic, ar trebui să gestioneze resursele publice cu un mai mare grad de responsabilitate și transparență, însă, în ciuda acestui statut, compania a continuat să acorde beneficii financiare nesustenabile pentru conducerea sa.

Un alt punct criticat de Curtea de Conturi a fost procesul de recrutare și promovare al personalului din cadrul Transelectrica. În acest sens, autoritățile de control au constatat că nu s-au respectat condițiile legale de transparență în evaluarea candidaților și în stabilirea cerințelor minime pentru ocuparea funcțiilor. De asemenea, au fost numiți în funcții de conducere angajați care nu îndeplineau cerințele din fișa postului, ceea ce pune sub semnul întrebării integritatea și eficiența procesului de selecție al personalului.

Această practică de angajare pe bază de pile și relații, în loc de merit și competență, contribuie la perpetuarea unei culturi de ineficiență și nepotism în cadrul unei instituții care ar trebui să fie un exemplu de bună guvernare.

Un alt punct important subliniat de Curtea de Conturi este faptul că Transelectrica nu a reușit să recupereze sumele stabilite prin hotărâri arbitrale sau sentințe civile definitive. Astfel, compania a pierdut aproape 4,66 milioane de lei, ca urmare a neexecutării deciziilor judiciare legate de revocarea unor membri ai Consiliului de Supraveghere și ai Directoratului. În plus, Transelectrica nu a reușit să recupereze alte 11,13 milioane de lei, plăți care ar fi trebuit recuperate în urma unor sentințe civile. Aceste neglijențe reflectă o lipsă de eficiență în gestionarea resurselor companiei și o nerespectare a legii.

În fața acestor descoperiri, se impune cu necesitate o reformă profundă a Transelectrica și a altor companii de stat. Restructurarea acestora trebuie să includă atât o revizuire a politicilor de remunerație și cheltuieli, cât și o schimbare fundamentală a modului în care sunt gestionate resursele publice. În plus, este esențial să se introducă criterii clare și transparente de recrutare și promovare, pentru a asigura că angajații sunt selectați pe baza meritelor și nu a relațiilor de partid.

În contextul în care Transelectrica a fost subiectul mai multor scandaluri și controverse în ultimii ani, guvernul trebuie să acționeze rapid și eficient pentru a pune capăt abuzurilor financiare și pentru a restabili încrederea cetățenilor în gestionarea fondurilor publice.

Sursă: Libertatea

Foto: Agerpres

 

 

Chiriașii speciali ai Justiției: Magistrați și pensionari care plătesc chirie între 60 și 200 de lei pe lună în centrul Capitalei

Redacția Normedia
-
0
Chiriașii speciali ai Justiției: Magistrați și pensionari care plătesc chirie între 60 și 200 de lei pe lună în centrul Capitalei

În centrul Capitalei, în apropierea Palatului Parlamentului, există o serie de locuințe de serviciu destinate angajaților Ministerului Justiției, printre care magistrați activi și pensionari, avocați sau notari.

Deși chiria pe piața liberă pentru un apartament în acea zonă variază între 250 de euro pentru o garsonieră și 550 de euro pentru un apartament cu trei camere, cei care locuiesc în aceste imobile plătesc chirii care variază între 60 și 197 de lei. Această practică, în care chiria este extrem de scăzută, a stârnit controverse, în special în contextul în care beneficiarii acestor locuințe sunt, în majoritatea lor, persoane cu funcții de decizie în sistemul de justiție.

Într-un context economic unde prețurile la chirii sunt în continuă creștere, aceste beneficii acordate magistraților activi și pensionari au fost criticate ca fiind o formă de privilegiu. Potrivit unor surse din sistemul judiciar, 81 de persoane beneficiază de aceste locuințe de serviciu, iar 36 dintre ele sunt pensionari, unele dintre ele beneficiind de chirii preferențiale chiar și la mulți ani după ce au ieșit la pensie.

Ministerul Justiției a explicat că aceste locuințe sunt atribuite în funcție de nevoile angajaților, iar chiria se stabilește pe baza unei reglementări vechi, din 2007, care stipulează sume modice, de aproximativ 0,84 lei/mp pentru suprafețele locuibile și mult mai puțin pentru spațiile de depozitare sau garaje. De exemplu, pentru o garsonieră, chiria nu depășește 60 de lei, iar pentru un apartament cu trei camere, chiria maximă este de 197 de lei, o sumă cu mult mai mică decât chiria de pe piața liberă.

Această practică a fost posibilă datorită unei reglementări care permite ca, în anumite condiții, magistrații să beneficieze de aceste locuințe și după pensionare. Legea permite ca, atunci când un magistrat ajunge la pensie pentru limită de vârstă, să rămână în locuința de serviciu pe toată durata vieții, iar acest beneficiu este valabil și pentru soțul acestuia, chiar și după decesul partenerului.

Deși în teorie această reglementare ar fi beneficiat doar magistraților aflați în activitate și care nu aveau propriile locuințe, în realitate, unii dintre aceștia au păstrat locuințele de serviciu chiar și după ce au ieșit la pensie, în ciuda faptului că aveau proprietăți în alte localități.

Printre cei care beneficiază de aceste chirii preferențiale se numără foști magistrați de rang înalt. De exemplu, Ingrid Luciana Mocanu, fostă vicepreședintă a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), se află pe lista chiriașilor Ministerului Justiției, chiar și după pensionarea sa, beneficiind de un apartament în centrul Bucureștiului. Aceasta a ieșit la pensie după 25 de ani de carieră, iar, în urma schimbării legislației în 2022, a avut dreptul să rămână în locuința de serviciu, conform normelor tranzitorii.

În mod similar, Valentin Bădiță, judecător la Curtea Militară de Apel, și soția sa, grefier la Tribunalul Militar, beneficiază de un apartament în București, deși au și proprietăți în județul Ilfov. Cei doi au declarat că venitul lor anual este suficient pentru a-și permite o locuință de serviciu, având și mai multe proprietăți deținute în diverse localități.

Un alt caz notabil este Mihail Dafina, fost magistrat militar, care, după pensionare, a păstrat locuința de serviciu și beneficiază de chiria modică, chiar și după ce a cumpărat un apartament în Chitila, județul Ilfov.

În decembrie 2022, a fost adoptată Legea 303/2022, care interzice închirierea locuințelor de serviciu după pensionare, în încercarea de a reduce privilegile magistraților. Potrivit noii reglementări, angajații din justiție nu mai pot încheia noi contracte de închiriere pe viață, iar locuințele de serviciu vor fi disponibile doar celor aflați în activitate. De asemenea, noile norme stabilesc că, la pensionare, magistrații trebuie să restituie locuințele de serviciu, iar aceste drepturi nu se vor mai extinde și asupra soților acestora.

Cu toate acestea, reglementările nu afectează persoanele care aveau deja contracte active la momentul intrării în vigoare a legii, iar aceștia continuă să beneficieze de chirii modice. Această măsură a fost una controversată, mai ales în contextul în care magistrații și pensionarii din Justiție au continuat să beneficieze de chirii preferențiale mult după încheierea activității lor profesionale.

Măsurile care permit magistraților și altor funcționari din justiție să rămână chiriași în locuințele de serviciu chiar și după pensionare au fost criticate dur de experți și de politicieni. Monica Macovei, fost ministru al Justiției, consideră că „perpetuarea acestor situații nu ajută la restabilirea stării de echitate și dreptate în societate”. Ea subliniază că locuințele de serviciu ar trebui să fie destinate celor aflați la începutul carierei, care nu dispun de resurse financiare pentru a închiria sau cumpăra o locuință, nu celor care au pensii speciale și venituri mari.

De asemenea, politologul Andrei Țăranu susține că România are o tradiție de „excepționalism” pentru funcțiile publice, iar privilegii de genul celor acordate magistraților reflectă o mentalitate de elitism care nu ajută la crearea unui sistem echitabil. „Magistrații, ca și alte categorii privilegiate, trebuie să răspundă pentru avantajele de care beneficiază, într-un context în care majoritatea cetățenilor nu au parte de aceleași beneficii”, afirmă Țăranu.

Pe lângă locuințele de serviciu, Ministerul Justiției decontează și chirii pentru angajații săi care nu locuiesc în locuințele de serviciu. Potrivit unui ordin din 2012, Ministerul de Justiție poate plăti până la 600 de euro pe lună pentru chiria unui magistrat, în funcție de localitate. În 2024, instituția a decontat aproximativ 340.000 de euro pentru chiria magistraților, iar această sumă nu include plata chiriilor pentru angajații din alte structuri judiciare.

În ciuda schimbărilor legale și a reglementărilor recente, sistemul de locuințe de serviciu pentru magistrați continuă să fie un subiect sensibil în România. Beneficiile oferite magistraților activi și pensionari sunt percepute de mulți ca fiind inechitabile și contrare principiilor de echitate. Reforma acestui sistem este esențială pentru a asigura transparența și corectitudinea în utilizarea resurselor publice, iar schimbările recente, deși importante, trebuie să fie însoțite de o monitorizare constantă pentru a preveni orice abuzuri.

Articol integral pe Romania.europalibera.org

Pachetele 2 și 3 de măsuri fiscale: Noile reguli și reforme pentru administrarea locală și impozitare

Redacția Normedia
-
0
Pachetele 2 și 3 de măsuri fiscale: Noile reguli și reforme pentru administrarea locală și impozitare

În contextul necesității de a îmbunătăți colectarea veniturilor la buget și a eficienței administrației publice, autoritățile române au pregătit două pachete de măsuri fiscale care vizează atât impozitarea, cât și reforme administrative la nivel local.

Aceste măsuri, care vor intra în vigoare în curând, urmăresc să îmbunătățească sistemul fiscal și să sprijine autoritățile locale în gestionarea mai eficientă a resurselor financiare. Vicepremierul Tanczos Barna și premierul Ilie Bolojan au prezentat noile propuneri, care includ reglementări importante legate de amenzile de circulație, impozitele locale și reforma administrativă.

În cadrul celor două pachete de măsuri fiscale, autoritățile române propun modificări importante pentru a sprijini autoritățile locale în colectarea veniturilor și a îmbunătăți gestionarea resurselor financiare. Printre principalele măsuri care vor influența viața de zi cu zi a cetățenilor se numără:

  1. Suspendarea permisului de conducere pentru neplata amenzilor de circulație:
    O schimbare semnificativă va fi faptul că persoanele care nu își achită amenzile de circulație în termen de un an vor avea permisul de conducere suspendat. Această măsură are scopul de a încuraja plata la timp a amenzilor și de a reduce numărul de datorii neîncasate de către autoritățile locale.

  2. Radierea autovehiculelor din circulație condiționată de plata datoriilor:
    Radierea unui autovehicul din circulație va fi permisă doar după plata tuturor datoriilor către administrația locală. Astfel, se va elimina posibilitatea ca cetățenii să scape de responsabilitățile fiscale, lăsând autoritățile locale să gestioneze mai eficient taxele și impozitele.

  3. Reorganizarea numărului de angajați în administrația locală:
    Se va reveni la sistemul proporționalității între numărul de locuitori și numărul de posturi disponibile în unitățile administrativ-teritoriale. De asemenea, administrațiile locale vor putea ajusta numărul de angajați în funcție de creșterea sau scăderea populației dintr-o localitate. Aceste măsuri vor ajuta la creșterea eficienței administrativă și la reducerea cheltuielilor cu personalul în zonele în care populația scade.

  4. Plata taxelor locale și autorizațiile de construcție:
    Autoritățile locale vor putea elibera autorizații de construcție doar dacă solicitantul nu are datorii la bugetul local. Mai mult, va fi introdusă o măsură prin care autoritățile pot reține la sursă sumele datorate de beneficiarii ajutoarelor sociale, ceea ce va contribui la reducerea datoriilor și la o colectare mai eficientă a veniturilor locale.

  5. Impozitarea imobilelor și mașinilor:
    Reglementările privind impozitarea imobilelor și a mașinilor vor fi revizuite. De asemenea, măsurile propun o mai bună sincronizare între datoriile fiscale și activitatea autorităților locale, astfel încât cetățenii să plătească taxele la timp.

Pe lângă măsurile fiscale, un alt obiectiv important al guvernului este eficientizarea administrației publice locale. Pachetul de reformă administrativă, prezentat de premierul Ilie Bolojan, cuprinde o serie de măsuri menite să reducă birocrația și să asigure o mai bună utilizare a resurselor publice:

  1. Plafonarea numărului de angajați:
    Se va stabili un număr maxim de angajați pentru fiecare localitate, în funcție de numărul de locuitori. Aceasta măsură vizează reducerea cheltuielilor publice prin limitarea numărului de posturi în administrațiile locale. De asemenea, va exista o grilă de salarizare unică pentru localitățile care nu își acoperă cheltuielile de personal din veniturile proprii.

  2. Colaborarea între primării mici:
    Se va permite ca funcționarii publici să aibă norma de lucru împărțită între 2-3 primării. Astfel, funcționarii publici pot acoperi mai multe primării, iar micile localități vor putea beneficia de expertiza necesară fără a fi nevoie să angajeze personal suplimentar.

  3. Reducerea cabinetelor aleșilor locali și demnitarilor:
    O altă măsură care va contribui la reducerea cheltuielilor publice este reducerea numărului de cabinete aleșilor locali, inclusiv la nivel central. Aceasta va permite un control mai strict al cheltuielilor administrative și va reduce risipa de resurse.

  4. Descentralizarea autorizațiilor de jocuri de noroc:
    Autoritățile locale vor putea decide dacă permit sau nu organizarea de jocuri de noroc pe teritoriul lor și vor avea posibilitatea de a stabili zone specifice pentru aceste activități. În plus, primăriile vor putea impune o taxă anuală specială pe jocurile de noroc, generând venituri suplimentare pentru bugetele locale.

  5. Măsuri pentru creșterea capacității financiare a autorităților locale:
    Un alt obiectiv este creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale prin reținerea la sursă a veniturilor unor persoane cu datorii către autoritățile locale. De exemplu, dacă o persoană primește un venit din partea statului, acesta va putea fi folosit pentru plata datoriilor către primării sau autoritățile locale.

Un alt set de măsuri va viza eficientizarea încasării taxelor și impozitelor, pentru a sprijini autoritățile locale în colectarea datoriilor și reducerea evaziunii fiscale:

  1. Înființarea unui sistem de rețineri la sursă:
    În cazul datoriilor neplătite, autoritățile locale vor putea să rețină direct din veniturile beneficiarilor ajutoarelor sociale, iar acestea vor fi virate direct în contul unității administrativ-teritoriale.

  2. Sisteme de monitorizare a construcțiilor ilegale:
    Autoritățile locale vor putea utiliza drone pentru a verifica existența și mărimea imobilelor construite cu sau fără autorizație de construcție. Aceasta va permite o monitorizare mai eficientă a construcțiilor ilegale și va sprijini procesul de impozitare corectă a proprietăților.

  3. Externalizarea încasării debitelor scadente:
    Primăriile vor putea externaliza încasarea debitelor către firme de executare fiscală, iar cheltuielile aferente executării vor fi suportate de debitor. Aceasta va reduce sarcina administrativă a primăriilor și va accelera recuperarea datoriilor.

Sursă: Adevărul

 

Dosare grele aflate de 12 ani în instanță, cu prejudicii de zeci de milioane de euro. Judecătorii se plâng de volumul de muncă, dar țin dosarele pe loc până la prescrierea faptelor

Redacția Normedia
-
0
Dosare grele aflate de 12 ani în instanță, cu prejudicii de zeci de milioane de euro. Judecătorii se plâng de volumul de muncă, dar țin dosarele pe loc până la prescrierea faptelor

Industria justiției românești este sub o presiune constantă, în contextul unui sistem suprasolicitat și cu un număr de judecători mult mai mic decât ar fi necesar pentru a face față unui volum atât de mare de dosare.

În acest peisaj, mai multe dosare de corupție și evaziune fiscală cu prejudicii de zeci de milioane de euro sunt lăsate să zacă în instanțe, uneori chiar mai mult de zece ani, fără ca justiția să ajungă la o soluție finală. Aceste întârzieri generează nu doar frustrări, dar riscă și să lase mulți inculpați să scape de răspunderea penală datorită prescripției. În ciuda numărului tot mai mare de dosare și al apelurilor din partea judecătorilor privind volumul de muncă, sistemul judiciar pare să nu fi găsit soluțiile necesare pentru a accelera procesele.

În cadrul unui sistem judiciar deja copleșit de o încărcătură imensă, sunt multe cazuri celebre care rămân nerezolvate de ani buni. Printre acestea se numără dosare de corupție, evaziune fiscală și alte infracțiuni grave, care implică prejudicii de zeci de milioane de euro. Unele dintre aceste dosare au fost inițiate chiar acum 10-12 ani și nu au ajuns încă la o soluție finală. În acest timp, inculpații și-au pierdut aproape orice teama de pedeapsă, pentru că, odată cu trecerea timpului, există riscul ca faptele să se prescrie, iar persoanele implicate să scape de pedeapsă.

Un exemplu relevant este cazul Oniga, care se judecă de 12 ani. Fosta șefă a comisiei pentru evaluarea persoanelor cu handicap din cadrul DGASPC Prahova, Viorica Oniga, a fost trimisă în judecată în 2013 de DNA pentru luare de mită și abuz în serviciu. După 12 ani, dosarul este încă pe rol, cu termene amânate periodic și cu martori care sunt chemați la instanță pentru a da declarații despre evenimente din 2006. Prejudiciul estimat la data trimiterii în judecată a fost de peste 3 milioane de lei și nu a fost recuperat până în prezent.

Un alt dosar care se judecă de mai bine de zece ani este dosarul socrului lui Vlad Cosma, aflat pe rolul Tribunalului Prahova din 2014. Acesta implică persoane cunoscute, precum Marcel Păvăleanu și Alexe Răzvan, precum și alte figuri controversate ale județului. Dosarul este bazat pe acuzații de evaziune fiscală, cu un prejudiciu estimat la peste 30 de milioane de euro. După aproape 11 ani de procese, instanța nu a dat încă un verdict. Ultimul termen din acest dosar a avut loc la sfârșitul lunii iunie 2025, iar judecătorii au amânat din nou procesul pentru finalul lunii august, în vederea exprimării poziției procesuale de către inculpați. Astfel, rămâne de văzut dacă în următorii ani se va ajunge vreodată la o sentință finală.

În afară de volumul enorm de muncă, care este una dintre principalele cauze ale tergiversării proceselor, există și probleme legate de profesionalismul anumitor magistrați. Într-un caz celebru, un judecător de la Judecătoria Ploiești a motivat o sentință folosindu-se de informații dintr-un alt dosar, cu totul diferit. Aceasta gafă a fost descoperită de Curtea de Apel Ploiești, care a dispus rejudecarea procesului. În motivarea sentinței, judecătorul a inclus informații despre un accident rutier care nu avea niciun fel de legătură cu cazul pe care îl judeca, iar întreaga sentință a fost practic un „copy-paste” din rechizitoriul procurorului. Greșelile de acest tip, deși extrem de grave, continuă să facă parte dintr-un sistem subfinanțat și supraaglomerat, unde „judecătorii copy-paste” nu sunt o excepție, ci o realitate.

În ciuda faptului că Inspecția Judiciară are atribuții clare în verificarea procedurilor judecătorești, mulți dintre cei responsabili nu par să fi luat măsuri pentru a accelera soluționarea proceselor. Într-un răspuns adresat presei, judecătorul Paul Mihai Frățilescu, președintele Curții de Apel Ploiești, a evitat să comenteze direct despre cauzele aflate pe rolul instanțelor de mai bine de zece ani. Acesta a făcut doar un apel general privind „susținerea demersurilor comune ale tuturor curților de apel” și a subliniat că Inspecția Judiciară este responsabilă pentru a analiza eventualele încălcări ale normelor procedurale. Această atitudine pasivă este un exemplu elocvent al lipsei de responsabilitate din partea unor funcționari de rang înalt care nu reușesc să implementeze măsuri concrete pentru a remedia situația.

Sistemul judiciar românesc este copleșit nu doar de volumul uriaș de dosare, dar și de un număr insuficient de magistrați și personal administrativ. În 2023, Curtea de Apel Ploiești a anunțat că instanțele din județele Prahova, Buzău și Dâmbovița au avut de soluționat aproape 240.000 de dosare, o creștere semnificativă față de anul anterior. Din păcate, situația este departe de a fi rezolvată, iar judecătorii continuă să se plângă de suprasolicitare și de stresul profesional cronic, care afectează nu doar sănătatea acestora, dar și eficiența întregului sistem.

În aceste condiții, numeroase dosare rămân suspendate, iar condamnații, indiferent de gravitatea faptei, pot scăpa de răspunderea penală din cauza depășirii termenelor de prescripție. Acest sistem ineficient și birocratic riscă să adâncească criza în care se află justiția română și să submineze încrederea cetățenilor în integritatea și eficiența procesului de judecată.

În contextul în care procesele sunt tergiversate timp de zeci de ani, iar dosarele rămân nerezolvate până când faptele se prescriu, este evident că un sistem judiciar aflat în criză nu poate face față provocărilor actuale. În fața acestor realități, este esențial ca autoritățile să implementeze reforme urgente pentru a eficientiza activitatea instanțelor, a reduce presiunea asupra judecătorilor și a garanta că justiția va fi livrată într-un termen rezonabil.

Sursă: Libertatea

1...858687...560Pagina 86 din 560