Acasă Blog Pagina 87

Cine conduce industria de apărare aeronautică: Sinecuriști cu salarii de zeci de mii de lei, o cârciumăreasă și o fostă directoare de creșă

Redacția Normedia
-
0
Cine conduce industria de apărare aeronautică: Sinecuriști cu salarii de zeci de mii de lei, o cârciumăreasă și o fostă directoare de creșă

Industria de apărare aeronautică din România se află într-o perioadă de stagnare, afectată de management defectuos și de o politizare evidentă. În ciuda importanței strategice a acestui sector, afacerea aeronautică românească este condusă de persoane mai preocupate de sinecuri decât de dezvoltarea tehnologică și operativă a companiilor.

În acest context, 25 de companii de stat din domeniu, dintre care 16 sunt filiale ale Romarm SA, sunt plasate sub conducerea unor politicieni sau apropiați ai acestora, care primesc salarii de zeci de mii de lei pentru a-și îndeplini funcțiile formale.

Romaero SA, unul dintre jucătorii istorici ai industriei de apărare aeronautică, se află într-o situație critică. Compania, care a fost cândva un lider în construcția de aeronave și echipamente pentru aviația civilă și militară, este acum în insolvență și suferă pierderi de sute de milioane de lei. Totuși, Romaero mai deține un bun extrem de valoros: terenul de 34 de hectare situat în nordul Capitalei. Aici se află fabrica, iar acest teren, evaluat la aproximativ 300 de milioane de euro, reprezintă singura valoare reală a companiei.

Deși compania este în insolvență, conducerea sa continuă să fie asigurată de persoane cu legături politice. Ionel Daniel Butunoi, fost senator PSD și expert în cadrul ANRE, este președintele Consiliului de Administrație al Romaero. Acesta câștigă aproximativ 89.500 de lei pe lună din mai multe funcții publice și din consilii de administrație, inclusiv de la Romaero, unde primește 30.000 de lei lunar. Bogdan Costaș, directorul general al Romaero, are o carieră diversificată, fiind implicat în multiple funcții publice și private, inclusiv în sectorul transporturilor și al telecomunicațiilor. La Romaero, el câștigă aproape 82.600 de lei pe lună, iar din alte activități, încă 27.700 de lei din dividende.

Avioane Craiova SA este o altă companie din sectorul aeronautic românesc care suferă din cauza lipsei de specialiști și a managementului politizat. Deși este deținută de Ministerul Economiei și se află într-un oraș condus de primărița Olguța Vasilescu, Avioane Craiova se confruntă cu dificultăți în îndeplinirea contractelor cu Armata Română, în special în ceea ce privește modernizarea avioanelor IAR-99. În ciuda acestui fapt, compania are un consiliu de administrație bine plătit, format din persoane cu legături politice.

Oana Elena Nemțeanu, președinta Consiliului de Administrație al Avioane Craiova, este angajată la Primăria Municipiului Craiova ca șef serviciu Resurse Umane, iar înainte a lucrat la Salubritate Craiova SRL. De asemenea, ea este membră în consiliile de administrație ale Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Victor Babeș din Craiova și al Grădiniței cu program prelungit Ion Creangă din Craiova. Andra Teodora Dina, membră a CA-ului, are un trecut în afaceri și media din Craiova, fiind asociată în afacerea de catering și restaurant Hanul Andriței din oraș, în timp ce Simona Smarandache, membră în consiliul de administrație, are afaceri de consultanță, inclusiv contracte cu autoritățile locale din Oltenia. Iulian Diaconu, ofițer militar și fost președinte al CA al Companiei de Apă Oltenia, a fost numit în Consiliul de Administrație al Avioane Craiova, o numire politică care continuă tradiția de angajare a unor oameni din afaceri și administrație fără legătura directă cu domeniul aeronautic.

IAR SA Brașov este un alt exemplu de companie aeronautică românească care suferă de pe urma lipsei unui management eficient și a unei politizări masive. În trecut, IAR SA era cunoscută pentru producția de planoruri, motoplanoare și elicoptere, iar în prezent se concentrează pe reparații și modernizări de elicoptere. Cu toate acestea, compania se află în continuare sub controlul Ministerului Economiei, iar conducerea politizată nu reușește să revitalizeze producția națională.

Constantin Alexie Cotan Bodolan, președintele Consiliului de Administrație al IAR, este, de asemenea, președintele Romarm SA și are un CV plin de funcții politice și administrative. În trecut, Bodolan a fost angajat la Ministerul Economiei, la Primăria București și la Garda de Mediu, și a fost implicat în mai multe consilii de administrație, inclusiv la Romaero SA și Fabricile de Arme Cugir. Potrivit declarației sale de avere, Bodolan câștigă 70.720 de lei anual din funcția sa de la minister, în timp ce alte funcții îi aduc venituri suplimentare.

Construcții Aeronautice SA din Ghimbav a fost înființată în 2004 după divizarea IAR SA și a avut un destin similar altor companii de stat din sectorul aeronautic. Compania producea componente pentru avioane, dar din cauza managementului defectuos și a datoriilor istorice, aceasta a intrat în insolvență și, în cele din urmă, în faliment. Aceasta este o altă dovadă a lipsei de viziune strategică și a politizării managementului în industria de apărare aeronautică din România.

În ciuda potențialului uriaș al industriei aeronautice din România, majoritatea companiilor din acest sector sunt ținute pe linia de plutire doar datorită numirilor politice. Aceste sinecuriști, care primesc salarii mari și își mențin pozițiile în consiliile de administrație, nu au niciun interes în revitalizarea sectorului. Acest sistem, care favorizează angajarea politică și nu performanța profesională, riscă să submineze orice șansă de dezvoltare a unei industrii de apărare aeronautică competitive și eficiente.

Sursă: Libertatea

Lansare proiect “DforD-Dezvoltare pentru digitalizare”, Cod SMIS 332247

Redacția Normedia
-
0
Lansare proiect “DforD-Dezvoltare pentru digitalizare”, Cod SMIS 332247
                                         
Program: Programul Educație și Ocupare
Prioritate: P09 Consolidarea participării populației în procesul de învățare pe tot parcursul vieții pentru facilitarea tranzițiilor și a mobilității
Obiectiv specific: ESO4.7. Promovarea învățării pe tot parcursul vieții, în special a oportunităților flexibile de actualizare a competențelor și de recalificare pentru toți, ținând seama de competențele antreprenoriale și digitale, printr-o mai bună anticipare a schimbării și a cerințelor de noi competențe bazate pe nevoile pieței muncii, precum și prin facilitarea tranzițiilor profesionale și promovarea mobilității profesionale (FSE+)
Operațiune: Implementarea programului „Competențe digitale pentru piata muncii”
Titlul proiectului: ”DforD – Dezvoltare pentru digitalizare”
Contract PEO/375/PEO_P9/OP4/ESO4.7/PEO_A34/332247

 

 COMUNICAT DE PRESĂ

Centrul Național de Învățământ Turistic S.A., în calitate de Beneficiar, implementează proiectul “DforD – Dezvoltare pentru digitalizare” – Cod SMIS 332247, în parteneriat cu Asociația Ecoforest – Susana Geangalău, în calitate de Partener.

Proiectul este finanțat din Fondul Social European Plus prin Programul Operațional Educație și Ocupare 2021-2027, în cadrul apelului PEO/375/PEO_P9/OP4/ESO4.7/PEO_A34  “Competențe digitale pentru piața muncii”, prioritatea P09 „Consolidarea participării populației în procesul de învățare pe tot parcursul vieții pentru facilitarea tranzițiilor și a mobilității” (ESO4.7).

Obiectivul general al proiectului constă în creșterea numărului de participanți la programe de formare profesională continuă care să dobândească competențe digitale, pentru atingerea unui grad de alfabetizare digitală care să permită oricărui utilizator să folosească aplicațiile digitale necesare cu încredere și fără asistență și până la dobândirea de competențe digitale avansate, anticipând cerințele de noi competențe, prin implicarea unui număr de minimum 604 persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 64 de ani, care dețin calitatea de angajați cu contract individual de muncă (cu normă întreagă sau cu timp parțial), inclusiv persoane care ocupă poziții de management, ce provin din întreprinderi publice și private care activează în cadrul următoarelor diviziuni CAEN: 10, 41, 55 și 56 din județul Neamț, Regiunea NE.

Activitățile derulate în cadrul proiectului vor conduce la următoarele rezultate preconizate:

  1. 604 persoane vor fi recrutate și înregistrate în grupul țintă al proiectului;
  2. 604 persoane vor beneficia de evaluare inițială a competențelor;
  3. 550 de persoane vor primi certificate de calificare sau de participare, eliberate în urma evaluării (absolvenți), la cursurile organizate prin proiect.

Proiectul se va derula pe o perioadă de 30 de luni, în intervalul 01.05.2025 – 31.10.2027.

Valoarea totală a proiectului este de 4.958.108,66 lei.

Pentru înscrieri sau orice informații cu privire la activitățile desfășurate în cadrul proiectului, ne puteți contacta la:

Centrul Național de Învățământ Turistic S.A – office@cnit.ro

  • 0743716769 Marius OPREA, Expert grup țintă

Asociația Ecoforest-Susana Geangalău – ecoforest.pp@gmail.com

                                                 

Lansare proiect “TINERI CALIFICAȚI = VIITORI ANGAJAȚI !” Cod SMIS 336847

Redacția Normedia
-
0
Lansare proiect “TINERI CALIFICAȚI = VIITORI ANGAJAȚI !” Cod SMIS 336847
                                                 

Program: Programul Educație și Ocupare

Prioritate: P2. Valorificarea potențialului tinerilor pe piața muncii

Obiectiv specific: ESO4.1_Îmbunătățirea accesului la piața muncii și măsuri de activare pentru toate persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, în special pentru tineri, îndeosebi prin implementarea Garanției pentru tineret, pentru șomerii de lungă durată și grupurile defavorizate de pe piața muncii și pentru persoanele inactive, precum și prin promovarea desfășurării de activități independente și a economiei sociale

Operațiune: Pregătirea şi furnizarea ofertei de servicii de formare/ocupare pentru tineri, inclusiv pentru tineri NEET, prin pachete integrate de măsuri active personalizate în funcție de profilul tinerilor

Titlul proiectului: ”TINERI CALIFICAȚI = VIITORI ANGAJAȚI !”

Contract PEO/440/PEO_P2/OP4/ESO4.1/PEO_A47/336847

 

COMUNICAT DE PRESĂ

Asociația Ecoforest – Susana Geangalău, în calitate de Beneficiar, implementează proiectul “TINERI CALIFICAȚI = VIITORI ANGAJAȚI !” – Cod SMIS 336847, în parteneriat cu Centrul Național de Învățământ Turistic S.A., în calitate de Partener.

Proiectul este finanțat din Fondul Social European Plus prin Programul Operațional Educație și Ocupare 2021-2027, în cadrul apelului PEO/440/PEO_P2/OP4/ESO4.1/PEO_A47 “Măsuri active de ocupare pentru tineri, inclusiv pentru tineri NEET – Regiuni mai putin dezvoltate”, prioritatea P2 Valorificarea potențialului tinerilor pe piața muncii.

Obiectivul general al proiectului constă în creșterea oportunităților de ocupare și facilitarea integrării durabile pe piața muncii prin îmbunătățirea competențelor pentru 280 de tineri sub 30 ani, inclusiv tineri NEETs și tineri aparținând minorității romă din regiunea Nord-Est, județul Neamț, prin oferirea unor servicii integrate de măsuri active și personalizate de ocupare, cuprinzând servicii specializate de informare și consiliere profesională, mediere și servicii de formare profesională astfel încât să se asigure o adaptare cât mai eficientă a tinerilor, întreprinderilor și antreprenorilor la schimbare.

Activitățile derulate în cadrul proiectului vor conduce la următoarele rezultate preconizate:

  • 280 persoane participante la procesul de informare și consiliere profesională
  • 280 persoane participante la serviciile de mediere pe piața muncii
  • 85 persoane care și-au găsit un loc de muncă sau desfașoară o activitate independentă
  • 280 tineri care participă la un program de formare profesională în vederea dabândirii de competențe profesionale necesare pe piața muncii
  • 240 persoane vor primi certificate eliberate în urma evaluării (calificați)

Proiectul se va derula pe o perioadă de 24 de luni, în intervalul 01.06.2025 – 31.05.2027.

Valoarea totală a proiectului este de 4.973.069,08 lei.

Pentru înscrieri sau orice informații cu privire la activitățile desfășurate în cadrul proiectului, ne puteți contacta la:

Asociația Ecoforest-Susana Geangalău – ecoforest.pp@gmail.com

  • 0743716769 Marius OPREA, Expert grup țintă

Centrul Național de Învățământ Turistic S.A – office@cnit.ro

                                     

 

Dosarul Cristian Burci în pragul prescrierii: Schimbarea judecătorului și reluarea procesului

Redacția Normedia
-
0
Dosarul Cristian Burci în pragul prescrierii: Schimbarea judecătorului și reluarea procesului

Dosarul Romvag Caracal în care este implicat omul de afaceri Cristian Burci se află într-un moment crucial, având în vedere că termenul de prescripție pentru unele dintre faptele de care este acuzat se apropie.

Colegiul de conducere al Curții de Apel București a luat decizia de a înlocui judecătorul Mircea Cătălin Pavel cu Irina Petre, motivându-se necesitatea echilibrării volumului de muncă al instanței. Schimbarea completului a avut o consecință semnificativă: procesul va trebui să fie reluat, ceea ce ar putea duce la tergiversarea unei judecăți deja aproape de final.

În urma recuzării judecătorului Pavel de către Cristian Burci, cererea acestuia a fost respinsă de instanță pe 11 martie 2025. Pe 13 martie, Colegiul de conducere al CAB a decis schimbarea judecătorului din complet, înlocuindu-l cu Irina Petre. Această modificare a impus reluarea procedurilor judiciare, inclusiv reaudirea martorilor, întrucât conform principiilor stabilite de CEDO, un proces trebuie să fie judecat de același complet de judecată pentru a asigura continuitatea.

Cristian Burci, cunoscut pentru legăturile sale cu PSD și pentru afacerea media deținută (ziarul Adevărul și Prima TV), este judecat pentru mai multe infracțiuni grave, inclusiv gestiune frauduloasă, evaziune fiscală, spălare de bani, și constituire de grup infracțional organizat. În acest dosar, prejudiciul total se ridică la aproximativ 33 de milioane de euro. Deși procesul este aproape de finalizare, există riscul ca faptele să se prescrie în 2025, ceea ce ar limita posibilitatea de a aplica pedepse pentru aceste infracțiuni.

Avocații lui Burci se concentrează acum mai mult pe recuperarea prejudiciului civil, deoarece prescripția răspunderii penale ar putea încurca procesul juridic. Deși faptele de evaziune fiscală și delapidare riscă să se prescrie, statul poate continua să solicite recuperarea sumelor implicate în dosar, proces care nu este afectat de termenul de prescripție.

În trecut, în dosare similare, instanțele au aplicat termene scurte pentru a evita prescrierea, cum a fost cazul în dosarul Trofeul Calității, unde termenul de prescripție se apropia, iar procesul a fost accelerat. Comparativ, schimbarea judecătorului în dosarul Burci a avut efectul nedorit de a încetini procesul, cu potențiale consecințe asupra rapidității în judecarea acestuia.

Cristian Burci, cu un istoric juridic complex, continuă să fie un personaj controversat, implicat în mai multe anchete și dosare penale. Cu toate acestea, miza procesului rămâne recuperarea unei sume substanțiale de bani, iar decizia Curții de Apel București va avea un impact semnificativ asupra finalizării acestuia.

Sursă: G4Media

Lansarea proiectului “DIGITAL Impact”

Redacția Normedia
-
0
Lansarea proiectului “DIGITAL Impact”

COMUNICAT DE PRESĂ 

Societatea Comercială CSA TRAVEL SRL, în calitate de Beneficiar, în parteneriat cu CENTRUL NAȚIONAL de ÎNVĂȚĂMÂNT TURISTIC, în calitate de Partener, anunță lansarea proiectului cu titlul “DIGITAL Impact”, Cod SMIS: 332136, cofinanțat din Fondul Social European+ .

Proiectul ,,DIGITAL Impact” face parte din Programul Educație și Ocupare 2021 – 2027, Titlul Apel: Competențe digitale pentru piața muncii, Prioritate: P9-Consolidarea participării populației în procesul de învățare pe tot parcursul vieții pentru facilitarea tranzițiilor și a mobilității, Obiectiv specific: ESO4.7-Promovarea învățării pe tot parcursul vieții, în special a oportunităților flexibile de actualizare a competențelor și de recalificare pentru toți, ținând seama de competențele antreprenoriale și digitale, printr-o mai bună anticipare a schimbării și a cerințelor de noi competențe bazate pe nevoile pieței muncii, precum și prin facilitarea tranzițiilor profesionale și promovarea mobilității profesionale.

Proiectul va fi derulat în perioada 01.05.2025 – 30.04.2027, în regiunea Nord-Est și va avea o valoare totală de 4.966.225,13 RON din care valoarea eligibilă nerambursabilă din partea fondurilor va fi de 4.717.869,26 RON.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă dezvoltarea competențelor digitale pentru 602 angajați, care activează în întreprinderi private din regiunea Nord-Est, cu accent pe domeniul economic – diviziune CAEN 56, cu vârsta cuprinsă între 18 și 65 ani, cu nivel ridicat de formare (ISCED3), prin participarea la activități de informare, evaluare inițială a competențelor digitale și formare profesională, pe durata a 24 luni, în acord cu nevoile acestora de adaptare la noile tehnologii și cu cerințele angajatorilor, facilitând astfel tranzițiile profesionale ale angajaților din grupul țintă.

Proiectul propus CONTRIBUIE ÎN MOD DIRECT LA ATINGEREA OBIECTIVULUI SPECIFIC AL PROGRAMULUI EDUCAȚIE ȘI OCUPARE (PEO) 2021-2027 – (ii) optimizarea sistemelor de educație și formare pentru a răspunde cerințelor pieței muncii. În acest sens, Proiectul oferă cursuri de formare, aliniindu-se cu obiectivul PEO de a facilita accesul la educație și formare continuă, astfel încât angajații să poată dezvolta competențe digitale relevante pentru piața muncii – mai exact, 602 persoane din GT (EECO01) vor beneficia de sesiuni de evaluare inițială a nivelului de competențe digitale și de acces la un program de formare profesională în domeniul digital, iar 548 persoane care vor fi certificate ca urmare a sprijinului primit (5SR01 – 91.03%), din care 98 vor fi calificate (16,28%).

ACTIVITĂȚILE PROIECTULUI cuprind:

  1. evaluarea inițială a nivelului de competențe digitale a participantului și stabilirea profilului de utilizator digital; în funcție de rezultatele evaluării, se va întocmi un plan personalizat de formare profesională ce va fi pus la dispoziția participantului, care indică traseul și cursurile ce trebuie urmate pentru a dobândi competențele digitale solicitate pe piața muncii din regiune;
  2. formare profesională în vederea dobândirii /actualizării competențelor digitale ale angajaților: 43 de grupe de formare dintre care 7 grupe de calificare;
  3. crearea unei Comunități a Angajaților Digitali;
  4. elaborarea și diseminarea unui Studiu „Green Digital”;
  5. elaborarea unui Ghid privind bune practici de gestionare a situațiilor de discriminare de la locul de muncă;
  6. rețea de parteneriate și evenimente de identificare și recrutare la nivel regional menite să implice și alți factori interesați (autorități publice, autorități cu competențe în domeniul formării, experți în educație și lectori, angajatori relevanți pentru domeniul proiectului etc.). Parteneriatul creat va fi funcțional și în perioada de sustenabilitate, pentru a putea transmite beneficiile proiectului către alți angajatori/angajați în vederea valorificării oportunităților de finanțare nerambursabile viitoare, dedicate actualizării cunoștințelor în acord cu nevoia de pe piața muncii.

Proiectul ,,DIGITAL Impact” sprijină obiectivul specific al Programului Educație și Ocupare 2021-2027 prin furnizarea de educație și formare profesională adaptată, promovarea mobilității în carieră și asigurarea unei legături strânse între cerințele pieței muncii și competențele dezvoltate de angajați.

Persoană de contact:

Filip Cătălin – Administrator SC CSA TRAVEL SRL/E-mail: secretariat@csatravel.ro

CENTRUL NAȚIONAL de ÎNVĂȚĂMÂNT TURISTIC – office@cnit.ro

Expert GT, Emanuela MARCU – 0736 040 190.

Foști angajați ai Senatului, transferați în alte instituții: Ce se ascunde în spatele reformei lui Bolojan

Redacția Normedia
-
0
Foști angajați ai Senatului, transferați în alte instituții: Ce se ascunde în spatele reformei lui Bolojan

Venirea lui Ilie Bolojan la conducerea Senatului a adus cu sine promisiuni de reformă și eficientizare a administrației publice. Unul dintre obiectivele sale majore a fost reducerea semnificativă a personalului și reducerea cheltuielilor instituției.

Totuși, această reformă, care viza desființarea a aproape 200 de posturi, a fost marcată de controverse și acțiuni care au ridicat semne de întrebare, mai ales în privința relocării angajaților în alte instituții publice. De la transferuri în alte ministere și agenții publice, până la secretomanie și tăcere instituțională, procesul nu a fost lipsit de dificultăți. Cine sunt acești foști angajați ai Senatului și unde au ajuns? Aflăm în continuare.

Venirea lui Ilie Bolojan la conducerea Senatului în 2025 a fost privită ca un început al reformei structurale a instituției. Una dintre primele măsuri a fost reducerea personalului angajat la Senat. Bolojan a propus desființarea a aproape 200 de posturi, reducerea numărului de mașini și a cotelor de combustibil, un semn clar că sinecurile din instituțiile publice trebuie să dispară. La sfârșitul lunii mai, Bolojan anunța că reforma a fost finalizată, iar din cele 796 de posturi, au rămas 649, dintre care 31 sunt vacante, rezervate persoanelor suspendate.

Totuși, în realitate, lucrurile nu au fost atât de clare. Deși reforma a fost adoptată, o mare parte din personalul lăsat fără posturi nu a fost lăsat „fără loc de muncă”. Mulți dintre angajați au fost transferați în alte instituții publice, iar procesul a fost acoperit de o secretomanie instituțională, având în vedere opacitatea cu care Senatul a tratat aceste mutări.

La solicitările mai multor instituții de presă de a afla cine sunt acești angajați transferați și în ce instituții activează aceștia, Senatul a răspuns generic, invocând protecția datelor cu caracter personal. „Ministere, agenții, autorități, case de pensii, primării, consilii județene” – acesta a fost răspunsul standard al instituției, care a evitat să ofere detalii concrete despre identitatea angajaților sau locurile unde au fost transferați.

În ciuda acestui răspuns vag, sursele noastre din interiorul administrației publice au reușit să identifice unele instituții cheie în care angajați ai Senatului au fost relocați, printre care AEP (Autoritatea Electorală Permanentă), ANAF și Primăria Sectorului 1.

Între persoanele transferate, se numără o serie de funcționari publici care au avut roluri esențiale în activitatea Senatului și care acum activează în alte instituții publice. Printre aceștia se află:

  • Baragan-Pătrulescu Iulia Elena, fostă angajată la Comisia pentru Administrație Publică a Senatului, care a fost transferată la Autoritatea Națională pentru Cetățenie ca consilier superior în martie 2025.

  • Bote Corina, fostă secretar general adjunct al Senatului și membră PNL, care acum este consilier la Ministerul Apărării Naționale.

  • Bucur Ciprian, fost șef-serviciu la Grupul Parlamentar al Partidului Conservator, fost ministru în Guvernul Cioloș, care este acum consilier parlamentar la Comisia Juridică a Camerei Deputaților.

  • Căpățână Eugen, angajat al Senatului din 2017 la Comisia pentru Buget, Finanțe și Contabilitate, care a fost transferat ca consilier la Direcția Națională de Probațiune, unde câștigă un salariu lunar net de 11.125 lei.

  • Cojocaru Irina Andreea, care a lucrat pentru Senat începând cu 2023 și a părăsit instituția în iunie 2025, fiind transferată la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

  • Coman Ana Luiza, angajată a Senatului din 2014, care a lucrat la cancelaria lui Călin Popescu Tăriceanu și a fost transferată în mai 2025 la Ministerul Energiei.

Acești angajați au avut funcții cheie și s-au mutat în instituții unde experiența lor în administrația publică centrală le-a permis să își continue carierele fără a suferi repercusiuni majore. De exemplu, Bucur Ciprian, un om de încredere al fostului ministru Voiculescu, a continuat să fie un actor important în politica din România, chiar și după reformele anunțate de Bolojan.

Reforma lui Ilie Bolojan la Senat a fost, fără îndoială, o victorie de etapă pentru CV-ul său politic, dar, în același timp, a demonstrat că instituțiile publice din România sunt extrem de rezistente la schimbare. În loc să se pună capăt la sinecurile politice și să se implementeze o gestionare mai eficientă a resurselor umane, multe dintre posturile eliminate au fost doar transferate în alte instituții publice, unde aceiași oameni au continuat să aibă acces la salarii generoase și privilegii.

Este evident că reforma nu a reușit să atingă obiectivele de transparentizare și eficientizare a administrației publice. O parte semnificativă din foștii angajați ai Senatului au reușit să își găsească locuri de muncă în instituții cheie ale statului, ceea ce a condus la o restructurare formală mai degrabă decât la o schimbare reală a modului în care sunt gestionate resursele umane în administrația publică.

Reforma administrativă anunțată de Ilie Bolojan rămâne, pentru moment, incompletă. În ciuda reducerea posturilor și a dispariției sinecurilor politice, realitatea sistemului public arată că există un circuit paralel prin care angajații din instituțiile publice sunt relocați în alte posturi, păstrându-și avantajele financiare și statutul. Viitorul reformei va depinde de capacitatea autorităților de a implementa măsuri suplimentare care să prevină migrarea personalului între instituțiile publice, astfel încât reformele administrative să producă efecte durabile și reale în managementul resurselor publice.

În acest context, transparența și legalitatea procesului de reorganizare vor fi esențiale pentru a asigura că reforma lui Bolojan nu rămâne doar o realitate politică de etapă, ci o schimbare structurală care să îmbunătățească eficiența administrației publice din România.

Sursă: Oficiuldeștiri

 

Dosarul Ayahuasca: Fostul șef al DGIPI, Gelu Oltean, implicat în trafic de droguri și rețeaua de ceremonii ilegale de Ayahuasca

Redacția Normedia
-
0
Dosarul Ayahuasca: Fostul șef al DGIPI, Gelu Oltean, implicat în trafic de droguri și rețeaua de ceremonii ilegale de Ayahuasca

Într-un dosar care a captat atenția publicului și a autorităților, fostul șef al Direcției Generale de Protecție Internă (DGIPI), Gelu Oltean, este implicat într-o rețea de trafic de droguri care a organizat ceremonii ilegale de consum de ayahuasca, o substanță psihotropă interzisă.

Alături de afacerista Vanessa Youness și de șamanul britanic Thomas Lishman, Gelu Oltean face parte dintr-o grupare infracțională care a fost recent judecată pentru trafic de droguri și constituire de grup infracțional organizat.

În data de 10 iulie 2025, Curtea de Apel Ploiești a respins cererile de ridicare a sechestrului pe bunurile inculpaților, inclusiv pe sumele de bani provenite din traficul de droguri. Aceste cereri fuseseră depuse de Gelu Oltean și Vanessa Youness, iar soluția instanței de fond a fost menținută. Totodată, instanța a dispus sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate referitoare la articolul 250 indice 2 din Codul de procedură penală, care reglementează verificarea periodică a măsurilor asiguratorii.

Dosarul în care sunt judecați cei trei inculpați este legat de traficul de droguri, în special de consumul de ayahuasca, un drog puternic care conține DMT (dimetiltriptamină) și care a fost administrat în cadrul unor ceremonii organizate în România și alte state europene. Gelu Oltean, partener al Vanessei Youness, a obținut cel puțin 23.800 de euro din aceste ceremonii, unde participanții consumau ceaiul psihotrop, sub coordonarea lui Thomas Lishman, șamanul britanic.

Potrivit datelor din dosar, Oltean și Youness au desfășurat activități ilegale de trafic cu droguri pe întreaga durată a activităților lor infracționale, având o rețea bine pusă la punct care implica nu doar România, ci și alte țări din Europa, precum Spania, Olanda, Franța și Mexic. Rețeaua a fost creată cu scopul de a organiza ceremonii în cadrul căror participanții consumau ayahuasca în mod ilegal. De asemenea, suma totală din tranzacțiile efectuate pentru aceste ceremonii ajunge la aproximativ 80.000 de euro, conform datelor din anchetă.

Vanessa Youness, cunoscută în cercurile implicate în trafic de droguri drept „preoteasa Ayahuasca”, a fost principalul organizator al acestor ceremonii. Ea a utilizat clinica sa Youness Medical SRL pentru a desfășura activitățile ilegale, promovând evenimentele în mod confidențial doar în rândul unor persoane de încredere. Ceremoniile de ayahuasca erau descrise ca având un caracter spiritual, dar în realitate, acestea reprezentau un mijloc de a distribui droguri de mare risc, iar participanții consumau ceaiul cu DMT în scopul de a experimenta efecte halucinogene.

În trecut, Vanessa Youness a fost condamnată la 3 ani de închisoare pentru trafic de influență, după ce a primit aproximativ 1,5 milioane de euro de la afaceriștii Dinu Pescariu și Claudiu Florică în schimbul unei „intervenții” la premierul Emil Boc. De asemenea, în aceiași perioadă, Vanessa Youness a primit și aproape 3 milioane de euro de la un lanț de farmacii, promițându-le acestor afaceriști un „sprijin” în fața oficialilor guvernamentali, printre care și ministrul Sănătății, Cseke Attila. Din păcate pentru ea, acest dosar a fost prescris și nu a ajuns în instanță, însă sumele respective fac obiectul confiscării speciale.

Fostul șef al DGIPI, Gelu Oltean, a fost un element esențial în protejarea rețelei de trafic de droguri, având rolul de a garanta legalitatea aparenței în fața autorităților și de a asigura securitatea ceremoniiilor unde se consuma ceaiul cu DMT. Acesta a fost implicat direct în facilitarea accesului participanților la aceste ceremonii, sprijinind activitatea infracțională și creând o mască de legalitate pentru rețeaua de trafic de droguri.

Potrivit procurorilor DIICOT, Oltean a fost direct responsabil cu protejarea grupului infracțional, iar pentru acest rol, a obținut și 23.800 de euro din activitățile ilegale. Oltean, alături de Vanessa Youness și Thomas Lishman, a format o structură de crimă organizată care a acționat pe o perioadă lungă de timp și care a obținut profituri considerabile din comercializarea și consumul de substanțe interzise.

Pe 10 iulie 2025, Curtea de Apel Ploiești a confirmat menținerea sechestrului asupra bunurilor inculpaților, inclusiv asupra sumelor de bani obținute din trafic de droguri, după ce aceștia au solicitat ridicarea măsurii. Instanța a motivat decizia prin faptul că verificarea temeiniciei măsurii confiscării este prematură, iar faptul că au trecut mai mult de 5 ani de la instituirea sechestrului nu justifică o revocare a măsurii. Mai mult, instanța a remarcat că instanțele de judecată și autoritățile competente au acționat cu celeritate în proces, iar tergiversările nu se datorează procurorilor, ci inculpaților care au ridicat diverse excepții în timpul procedurilor.

Potrivit rechizitoriului DIICOT, cei trei inculpați, Vanessa Youness, Gelu Oltean și Thomas Lishman, au fost acuzați că, în perioada 2017-2019, au constituit o rețea infracțională care a organizat ceremonii de consum de droguri (ayahuasca) în scopul obținerii de profituri financiare. În cadrul acestor ceremonii, ceaiul de ayahuasca conținând DMT a fost administrat participanților, care erau racolați în mod confidențial. În plus, Vanessa Youness a fost implicată și în importul de substanțe toxice din străinătate, inclusiv 7,5 kg de frunze și rezină cu conținut de DMT, iar grupul a obținut în urma acestor activități aproape 80.000 de euro.

Dosarul „Ayahuasca” rămâne unul dintre cele mai complexe și discutate cazuri de trafic de droguri din România. Chiar dacă inculpații au solicitat ridicarea sechestrului și au contestat măsurile luate împotriva lor, procesul continuă și este de așteptat ca instanțele să stabilească cu claritate responsabilitatea acestora. Gelu Oltean, Vanessa Youness și Thomas Lishman vor trebui să răspundă pentru acțiunile lor, iar sechestrul aplicat va rămâne în vigoare până la finalizarea procedurilor judiciare.

Sursă: Libertatea

Fotografii: INQUAM Photos

Probleme în achizițiile publice și pierderea finanțării PNRR pentru loturile de autostradă din România: A3, A7 și A8 în pericol

Redacția Normedia
-
0
Probleme în achizițiile publice și pierderea finanțării PNRR pentru loturile de autostradă din România: A3, A7 și A8 în pericol

Într-o perioadă în care România depinde în mare măsură de fondurile europene din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), apar noi dificultăți financiare care ar putea afecta finalizarea unor proiecte de infrastructură esențiale, precum Autostrada Transilvania A3, Autostrada Moldovei A7 și Autostrada Unirii A8.

Potrivit unor informații obținute de Economedia, 12 contracte de achiziție publică pentru loturi de autostradă au probleme semnificative, care riscă să ducă la pierderea finanțării din PNRR, dacă nu se rezolvă rapid necorelările dintre procedurile de achiziție naționale și europene.

În urma unei analize detaliate a documentelor disponibile, autostrăzile A3 (Transilvania), A7 (Moldovei) și A8 (Unirii) sunt cele mai afectate de neregulile în procedurile de achiziție. Printre loturile de autostradă care riscă să piardă finanțarea se numără:

  1. Lotul UMB de pe Autostrada A3 Transilvania;

  2. Întregul tronson de pe A7 Autostrada Moldovei, între Ploiești și Focșani;

  3. Capetele din Autostrada Unirii A8, între Târgu Mureș și Târgu Neamț.

Aceste segmente au fost identificate ca având proceduri de achiziție publică cu probleme, iar autoritățile se tem că nerespectarea termenelor și a reglementărilor poate duce la pierderea finanțării din PNRR.

Conform documentelor consultate de Economedia, în ultimele luni au fost semnalate probleme grave la procedurile de achiziție publică pentru aceste loturi de autostradă. În special, există necorelări între documentele publicate în platforma națională SICAP (Sistemul Informatic Colaborativ pentru Achiziții Publice) și platforma europeană JOUE (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene), ceea ce poate determina pierderea eligibilității pentru fonduri nerambursabile din PNRR.

Mai exact, 12 dintre aceste contracte au fost afectate de erori în ceea ce privește publicarea anunțurilor de licitație și de modificările ulterioare, cum ar fi suspendarea procedurilor de achiziție fără a fi anunțate oficial în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, ceea ce poate duce la invalidarea procedurilor și, implicit, la pierderea fondurilor europene destinate acestor proiecte.

În urma investigațiilor, s-a constatat că 8 contracte de achiziție publică nu au respectat procedura de publicare a eratelor (modificări sau suspendări) în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Iată câteva exemple din lista celor mai afectate proiecte:

  1. Contractul nr. 92/40142/01.07.2020 – pentru „Proiectare și execuție Autostrada Brașov – Tg. Mureș – Cluj – Oradea, Secțiunea 3B”, cu o valoare de 836,9 milioane lei, unde procedura de achiziție a fost suspendată între 12.08.2019 – 10.03.2020, dar fără publicarea în JOUE a acestei suspendări;

  2. Contractul nr. 92/87629/28.12.2020 – pentru „Proiectare și execuție Autostrada Brașov – Tg. Mureș – Cluj – Oradea, Secțiunea 3A2 și 3B1”, cu o valoare de 1,5 miliarde lei, unde procedura a fost suspendată între 14.08.2019 – 24.06.2020, din nou fără publicarea suspendării în JOUE.

În plus, alte 4 contracte nu au fost complet corect modificate în ceea ce privește termenele sau criteriile de atribuire și nici nu au fost publicate modificările în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, ceea ce pune în pericol validitatea acestor contracte și, implicit, alocarea fondurilor pentru autostrăzile menționate.

În fața acestei situații critice, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a confirmat public existența acestor probleme de achiziție pentru unele segmente din autostrăzile A7 și A8, dar a subliniat că se vor căuta soluții alternative de finanțare pentru a nu lăsa proiectele prioritare, cum sunt cele din Autostrada Moldovei și Autostrada Unirii, să rămână fără suport financiar. Acesta a precizat că problemele de achiziție nu sunt legate de progresul fizic al lucrărilor, ci de neregulile procedurale din cadrul achizițiilor publice.

Cristian Pistol, directorul general al CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere), a declarat pentru Economedia că necorelarea între SICAP și JOUE nu se datorează CNAIR, subliniind că CNAIR a respectat procedurile legale și că nu a fost responsabilă de întârzierea publicării eratelor sau a modificărilor cerute de Uniunea Europeană. De asemenea, el a menționat că procesul de licitație a fost prelungit pentru a răspunde clarificărilor solicitate de ofertanți.

Potrivit oficialilor guvernamentali, se caută soluții alternative de finanțare pentru segmentele de pe A7 și A8 care nu vor mai fi susținute din PNRR. Dragoș Pîslaru a dat asigurări că proiectele prioritare din aceste autostrăzi nu vor fi abandonate, dar că va fi necesar un proces de realocare a fondurilor sau chiar găsirea unor surse externe de finanțare pentru a susține continuarea lucrărilor.

De asemenea, Guvernul României se află în discuții cu Comisia Europeană pentru a rezolva aceste probleme de achiziție, pentru a se asigura că autostrăzile A7 și A8 vor beneficia de finanțare în continuare, iar lucrările nu vor suferi întârzieri semnificative.

Având în vedere aceste dificultăți, autoritățile române vor analiza implementarea unor măsuri suplimentare pentru a îmbunătăți procedurile de achiziție publică în viitor. Corelarea mai bună între SICAP și JOUE va fi o prioritate pentru autoritățile contractante, pentru a evita astfel de necorelări care pot duce la pierderea finanțării europene.

În concluzie, pierderea unor segmente din Autostrada Moldovei și Autostrada Unirii din PNRR ar reprezenta o lovitură serioasă pentru proiectele de infrastructură ale României, cu efecte majore asupra dezvoltării economice și mobilității în regiunile respective. Totuși, autoritățile sunt hotărâte să găsească soluții alternative pentru a preveni blocajele și pentru a asigura continuarea lucrărilor.

Sursa foto: Apix

Sursă: Economedia

Senatorii PNL și USR propun eliminarea „ajutorului de pensionare” al judecătorilor Curții Constituționale

Redacția Normedia
-
0
Senatorii PNL și USR propun eliminarea „ajutorului de pensionare” al judecătorilor Curții Constituționale

Într-o mișcare legislativă care a stârnit discuții ample, senatorii PNL și USR au depus recent o inițiativă care vizează abrogarea unui privilegiu financiar controversat acordat judecătorilor Curții Constituționale a României.

Aceștia doresc eliminarea „ajutorului de pensionare” de 36.000 de euro, sumă care este plătită judecătorilor Curții la încetarea mandatului, indiferent de motivele acestuia. Inițiativa vine într-un context economic dificil, în care Guvernul Ciolacu a fost nevoit să adopte măsuri de austeritate pentru a reduce deficitul bugetar record.

Potrivit inițiativei legislative, senatorii PNL și USR solicită abrogarea alineatului 5 al articolului 71 din Legea nr. 47/1992, privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Alineatul respectiv prevede că „la încetarea mandatului, ca urmare a expirării termenului acestuia sau a imposibilității exercitării sale din motive de sănătate, judecătorii Curții Constituționale beneficiază de o sumă egală cu indemnizația netă de 6 luni de activitate”.

Inițiativa vizează eliminarea acestei sume, pe care unii o consideră un privilegiu financiar nejustificat, având în vedere contextul economic actual și măsurile de austeritate adoptate de guvern. Judecătorii Curții Constituționale beneficiază astfel de o sumă considerabilă la finalul mandatului, ceea ce ridică întrebări despre oportunitatea acestora în fața crizei bugetare și a tăierilor de cheltuieli impuse de Guvernul României.

Potrivit informațiilor obținute de G4Media, în luna iulie 2025, trei judecători ai Curții Constituționale, Marian Enache, Livia Stanciu și Attila Varga, urmează să încaseze fiecare câte aproximativ 180.000 de lei. Această sumă se ridică la un total de aproximativ 540.000 de lei (aproape 110.000 de euro), bani ce vor fi alocați din bugetul de stat. Sumele uriașe nu sunt doar o povară pentru bugetul public, dar mai sunt și în disonanță cu măsurile de austeritate implementate la nivel național.

Inițiativa legislativă vine în contextul în care Guvernul Ciolacu a început deja să aplice măsuri drastice de tăiere a cheltuielilor publice, inclusiv printr-o Ordonanță de Urgență care a blocat astfel de ajutoare pentru restul bugetarilor. Prin OUG 156/2024, cunoscută și ca „Ordonanța trenuleț”, Guvernul a interzis acordarea de ajutoare sau indemnizații la ieșirea la pensie pentru toate instituțiile publice din România.

În cadrul aceluiași pachet de măsuri, Guvernul Ciolacu a restricționat acordarea ajutoarelor pentru pensionare în rândul majorității funcționarilor publici. Astfel, începând cu 2025, conform articolului IX al alineatului (1) din OUG 156/2024, instituțiile publice nu mai pot acorda ajutoare pentru pensionare, retragere, încetarea raporturilor de muncă sau trecerea în rezervă. Aceste măsuri sunt menite să ajute statul să facă față unui deficit bugetar-record, provocat în mare parte de cheltuielile mari cu pensiile speciale și alte beneficii acordate funcționarilor publici de top.

Pe de altă parte, continuarea acordării unor sume considerabile pentru judecătorii Curții Constituționale, în contextul în care restul funcționarilor publici nu beneficiază de aceleași privilegii, creează o discrepanță semnificativă între diferitele categorii de angajați ai statului. Acest lucru a generat nemulțumiri în rândul opiniei publice, care consideră că este incorect ca, într-o perioadă de austeritate economică, funcționarii din cadrul Curții Constituționale să beneficieze de astfel de ajutoare financiare.

În plus, G4Media a raportat că, în 2025, Curtea Constituțională nu a prevăzut suma necesară pentru achitarea „ajutoarelor de pensionare” ale judecătorilor în bugetul său. Ca urmare, discuțiile din cadrul CCR au inclus opțiunea de a transfera banii necesari din altă linie bugetară, probabil din bugetul de investiții al instituției. Această situație ridică întrebări și îngrijorări cu privire la gestionarea eficientă a fondurilor publice alocate unei instituții fundamentale a statului.

Pe lângă aceste aspecte financiare, în trecut, Curtea Constituțională a fost implicată în controverse publice și legate de gestionarea bugetului. De exemplu, în februarie 2025, deputatul USR Claudiu Năsui a atras atenția asupra unui amendament care a dus la includerea unui buget semnificativ pentru medicamente în cadrul bugetului Curții Constituționale, suma fiind de aproximativ 700.000 de lei. După intervenția publică a parlamentarilor, s-a adoptat un amendament prin care această sumă a fost redusă, dar cazul a subliniat unele disfuncționalități și lipsa de transparență din cadrul instituției.

Inițiativa depusă de senatorii PNL și USR reprezintă doar începutul unui proces mai amplu de revizuire a statutului și privilegiilor acordate judecătorilor Curții Constituționale. În contextul în care deficitul bugetar a fost declarat o problemă majoră a economiei românești, este de așteptat ca și alte măsuri similare să fie luate în viitorul apropiat pentru a reduce cheltuielile publice în rândul funcționarilor de stat. Dacă inițiativa va fi adoptată, se va pune astfel capăt unui privilegiu financiar semnificativ acordat judecătorilor Curții Constituționale, dar și altor funcționari publici care beneficiază de indemnizații mari la finalul mandatului.

Abrogarea alineatului 5 al articolului 71 din Legea 47/1992 va adresa o problemă de echitate în cadrul sistemului public din România, eliminând un privilegiu financiar semnificativ pentru judecătorii Curții Constituționale, care beneficiază deja de indemnizații și pensii speciale. Această măsură se aliniază cu politica guvernamentală de reducere a cheltuielilor publice și va avea un impact direct asupra bugetului alocat acestei instituții.

În plus, această decizie va întări mesajul transmis de autoritățile guvernamentale și parlamentare cu privire la necesitatea de a revizui privilegiile din sectorul public, mai ales în condițiile economice actuale. Oricare ar fi rezultatul final al acestei inițiative, este clar că discuțiile pe tema indemnizațiilor și privilegiilor funcționarilor publici vor continua să fie un subiect intens dezbătut în România.

Inițiativa PNL și USR pentru eliminarea „ajutoarelor de pensionare” ale judecătorilor Curții Constituționale vine într-un context economic sensibil și reflectă o tendință mai largă de reformă a sectorului public în România. Așteptările sunt mari ca această inițiativă să fie urmată de măsuri suplimentare de eficientizare a cheltuielilor publice, mai ales în rândul instituțiilor care beneficiază de fonduri substanțiale din bugetul de stat.

Curiosul caz de la Curtea de Conturi: Angajarea fiicei soferului procurorului-sef DNA ridica semne de intrebare

Redacția Normedia
-
0
Curiosul caz de la Curtea de Conturi: Angajarea fiicei soferului procurorului-sef DNA ridica semne de intrebare

Angajarea Anamariei Constantin, o tânără de 28 de ani cu studii medii, pe postul de „șefă de cabinet” al consilierului Călin Ion din cadrul Curții de Conturi, readuce în atenție o problemă sistemică din administrația publică românească: accesul la funcții prin relații personale, în defavoarea competenței profesionale.

Faptul că Anamaria Constantin este fiica șoferului lui Marius Voineag, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), alimentează suspiciuni cu privire la criteriile reale ale angajării. Informația a fost confirmată recent de surse media, iar contextul ridică serioase semne de întrebare legate de transparența procesului de selecție și integritatea instituțiilor publice.

Potrivit declarațiilor consilierului Călin Ion, funcția ocupată de Anamaria Constantin este una cu atribuții de secretariat: „răspunde la telefon, face legătura, invită demnitari.” Tot el precizează că a numit-o pe Constantin „șef de cabinet cu studii medii”, justificând că la Curtea de Conturi nu există secretari, iar atribuțiile sunt administrative, nu executive.

Salariul brut al doamnei Constantin este de 8.000 de lei, la care se adaugă un spor pentru condiții vătămătoare, de 447 lei. Informațiile oficiale arată că ea a fost angajată la data de 5 mai 2025, fără ca postul să fi fost anunțat public sau să existe transparență asupra procedurii de selecție.

Anterior, Anamaria Constantin a lucrat ca operator de introducere date la grupul Digi România, funcție de nivel entry-level, pentru care nu sunt necesare studii superioare. De altfel, nici la Curtea de Conturi nu a fost angajată pe un post care impune o diplomă universitară. Cu toate acestea, titulatura de „șef de cabinet” este una care, în alte instituții publice, presupune experiență profesională consistentă și, cel mai adesea, studii superioare.

Consilierul Călin Ion, fost deputat PSD, a fost decorat la sfârșitul anului trecut de președintele Klaus Iohannis cu Ordinul „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer. El susține că nu a primit nicio recomandare privind angajarea Anamariei Constantin: „Fiecare înerși alege oamenii în funcție de atribuțiile necesare în cabinet. Pot să vă arăt și oameni cu două licențe și doctorat.”

Suspiciunile publice se amplifică din cauza relațiilor dintre persoane cu funcții cheie. Marius Voineag, procurorul-șef al DNA, este vecin cu Ion Mocioalcă, actual vicepreședinte al Curții de Conturi, într-un ansamblu rezidențial de lux din Voluntari, dezvoltat de Eden Capital Development – companie cu legături strânse în zona politicului.

Voineag a achiziționat și un al doilea apartament premium în Pipera, într-un alt ansamblu construit de aceeași firmă împreună cu o entitate controlată de finul lui Mocioalcă. La scurt timp după această tranzacție, Voineag a intervenit administrativ într-un dosar ce-l viza pe Mocioalcă, dosar care a fost clasat, potrivit surselor media.

Atât Ion Mocioalcă, cât și Marius Voineag au negat orice legătură cu angajarea Anamariei Constantin. Mocioalcă a spus: „Chiar nu știu și nu cunosc personajul”. La rândul său, Voineag a răspuns: „Poftim? Exclus, nu știu despre așa ceva!”.

Totuși, coincidențele geografice, istoricul relațiilor personale și natura funcțiilor ocupate ridică un semnal de alarmă: cât de mult contează competența reală în sistemul public și cât contează, de fapt, conexiunile personale?

Cazul Anamariei Constantin nu este singular. Administrația publică din România se confruntă de ani buni cu problema angajărilor pe criterii informale, netransparente.

Sursă: Riseproject

1...868788...560Pagina 87 din 560