Peste 34.000 de cetățeni au semnat petiția Declic intitulată „Vrem primari aleși în 2 tururi”, cerând Parlamentului României să revină la alegeri locale desfășurate în două tururi de scrutin. Petiția, lansată de comunitatea Declic, a strâns semnăturile în doar câteva zile, conform unui comunicat al organizației.

Comunitatea Declic argumentează că modificarea legii pentru a permite alegerea primarilor în două tururi este esențială pentru a asigura că aceștia reprezintă un procent reprezentativ al locuitorilor. Campania vine în contextul în care ultimele alegeri locale au demonstrat că un singur tur de scrutin poate avea consecințe grave asupra democrației.

„Primarii aleși cu mai puțin de 50% din voturile celor prezenți la urne nu reprezintă voința majorității cetățenilor,” susțin reprezentanții Declic.

Potrivit Declic, alegerile într-un singur tur sunt vulnerabile la fraude electorale, care pot schimba semnificativ rezultatele finale. Într-un singur tur, câteva sute de voturi pot face diferența, în timp ce în două tururi, aceste fraude ar avea un impact mult mai redus.

Cătălina Hopârteanu, campaigner Declic, explică: „Sunt localități unde primarul a câștigat la diferență de 1 vot față de contracandidat. Sau alte localități unde primarul a fost ales cu 20% din voturi, iar contracandidații de pe locurile 2 și 3 au adunat 50% dintre voturi. E evident că astfel de aleși nu pot reprezenta voința majorității alegătorilor.”

Al doilea tur de scrutin pentru alegerea primarilor a fost eliminat în 2011 de către PDL, sub pretextul crizei economice și a reducerii cheltuielilor. Această schimbare a redus, de fapt, nivelul de democrație, susțin criticii. La acea vreme, PNL și PSD s-au opus proiectului, dar ulterior au observat că formula avantajează marile partide și nu mai doresc revenirea la două tururi.

În multe situații, o mare parte dintre alegători se simt nereprezentați de primarul ales într-un singur tur. Dacă ar exista două tururi, inevitabil, un candidat ar strânge o majoritate care îl legitimează în fața tuturor alegătorilor.

„În aceste situații, o parte uriașă dintre cei ce votează ajung să se simtă nereprezentați de viitorul primar. Cu totul altfel ar sta lucrurile dacă alegerile ar avea 2 tururi. Inevitabil, un candidat ajunge să strângă o majoritate care-l legitimează în fața tuturor alegătorilor,” se arată în petiția Declic.

Petiția Declic reflectă dorința a zeci de mii de cetățeni de a asigura un proces electoral mai democratic și reprezentativ pentru alegerile locale. Comunitatea Declic continuă să militeze pentru schimbarea legii electorale, invitând cetățenii să se alăture demersului și să semneze petiția pentru alegeri în două tururi.

Situația dezastruoasă dintr-un centru de plasament din Cluj a atins un punct critic. Copiii care trăiesc în aceste condiții precare sunt aproape de a-și pierde viața, preferând mai degrabă să moară decât să continue să trăiască în asemenea mediu.

”Condițiile de aici amintesc de lagărele de concentrare (…), o pagină neagră a istoriei”, a declarat VIȘINEL BĂLAN, de la Vocea Copiilor Abandonați. 

Am discutat personal cu doamna director general a DGASPC Cluj, care a confirmat că acești copii vor fi mutați în maxim două săptămâni. Cu toate acestea, este inacceptabil și de neînțeles faptul că acești copii sunt încă ținuți în acest centru care arată înfiorător. Cum este posibil ca, în ciuda promisiunilor, acești copii să fie lăsați să sufere în continuare?

Începând cu 1 octombrie 2024, toate centrele de plasament funcționează ilegal, iar directorii acestora trebuie să răspundă și să plătească amenzi. Este necesar ca aceștia să fie trași la răspundere pentru incompetența și nepăsarea lor.

Este revoltător să constatăm că, în timp ce copiii sunt lipsiți de orice formă de apărare, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție pare să mimeze preocuparea pentru acești copii. În loc să ia măsuri concrete, autoritățile se complac într-o atitudine pasivă, lăsându-i pe acești copii să sufere.

Asistăm la un veritabil genocid în masă, iar imaginile vorbesc de la sine. Solicit de urgență intervenția autorităților competente pentru a rezolva această situație intolerabilă. Copiii noștri merită să trăiască în condiții demne și să fie protejați de stat, nu abandonați în centre insalubre care le pun viața în pericol.

Simona Ciulavu, o femeie de afaceri condamnată anterior pentru participare la un grup infracțional organizat în dosarul Clanului Sportivilor, este acum una dintre beneficiarele unui contract de 5 milioane de euro atribuit de Primăria Sectorului 3 pentru montarea de garduri. Contractul a fost atribuit fără licitație, conform documentelor consultate de G4Media.ro.

În decurs de trei luni, firma deținută de Ciulavu a facturat deja 1,9 milioane de lei pentru montarea a zeci de kilometri de garduri în Sectorul 3. Procedura a stârnit scandal în Consiliul Local, dar a fost aprobată în februarie 2024. Primăria a folosit o metodă cunoscută pentru a evita licitațiile publice: a atribuit direct contractul unei societăți din subordine, Algorithm Construcții S3 SRL, care ulterior a împărțit banii discreționar.

Anul trecut, Primăria condusă de Robert Negoiță a folosit aceeași metodă pentru a direcționa 6 milioane de euro către propagandă în mass-media. După ce G4Media.ro a dezvăluit această inginerie, Algorithm Construcții S3 a încetat să mai posteze facturile pe site-ul propriu.

În februarie 2024, Consiliul Local al Sectorului 3 a aprobat un proiect de hotărâre prin care Algorithm Construcții S3 SRL a primit direct un contract de 25 de milioane de lei. Compania trebuia să execute „lucrări de împrejmuire cu gard metalic galvanizat tratat anticoroziv prin zincare” și să demonteze vechile garduri din sector.

Deși Algorithm Construcții S3 ar fi trebuit, teoretic, să execute contractul, în realitate, compania a subcontractat lucrările către doi operatori economici. Unul dintre aceștia este Central Board of Smart Consultants SRL, deținută de Simona Ciulavu, care a primit deja 1,9 milioane de lei pentru montarea a peste 4.000 de metri liniari de gard.

Simona Ciulavu a avut probleme cu legea în trecut. În 2006, a fost arestată pentru participare la un grup infracțional organizat și a petrecut șapte luni în arest preventiv. În 2014, a fost condamnată la 1 an și 8 luni de închisoare cu suspendare. De-a lungul timpului, Ciulavu a ocupat diverse funcții în administrația publică și a fost implicată într-o rețea de furnizare a unor măști neconforme în perioada pandemiei.

Metoda prin care fonduri din bugetul Sectorului 3 au fost direcționate către firme fără licitație nu este nouă. Anul trecut, G4Media.ro a dezvăluit că același Consiliu Local a aprobat un contract de 30 de milioane de lei pentru „servicii de promovare instituțională”. Aceste atribuiri directe sunt permise de o prevedere a Legii achizițiilor publice dacă societatea beneficiară este deținută de autoritatea contractantă.

Un expert în licitații consultat de G4Media.ro a explicat că aceste practici produc distorsiuni ale pieței, deoarece contractele sunt atribuite fără licitație, iar edilii folosesc aceste firme pentru a ascunde procedurile.

Atribuirea fără licitație a contractelor în Sectorul 3, care implică sume considerabile de bani publici, ridică serioase întrebări privind transparența și legalitatea acestor proceduri. Implicarea Simonei Ciulavu, cu un trecut problematic, adaugă o dimensiune suplimentară acestui scandal, accentuând necesitatea unei monitorizări stricte a utilizării fondurilor publice.

Afacerile celor mai mari dezvoltatori imobiliari din România au înregistrat o creștere spectaculoasă, de 145,9%, în perioada 2019-2023. Profiturile nete ale acestora s-au triplat, conform rapoartelor financiare furnizate de AlertaCUI.ro pentru Libertatea.

Această creștere impresionantă a avut loc în contextul scumpirilor continue de locuințe, de la începutul pandemiei până în prezent.

Veniturile celor mai mari 81 de companii din domeniu au crescut de la 3,75 miliarde de lei în 2019 la 9,23 miliarde de lei în 2023. Profitul net a înregistrat o creștere de 245,59%, de la 377 milioane de lei în 2019 la 1,3 miliarde de lei în 2023. Dacă adăugăm rezultatele financiare ale altor 14 companii nou-înființate după 2019, veniturile totale cresc cu 1,625 miliarde de lei, iar profitul net cu 185,3 milioane de lei.

CTP Invest Bucharest este cea mai mare companie imobiliară din România, și-a dublat veniturile de la 255 milioane de lei în 2019 la 596 milioane de lei în 2023. De la o pierdere netă de 9 milioane de lei în 2019, compania a raportat un profit net de 18 milioane de lei în 2023.

Warehouses de Pauw Romania se clasează pe poziția a doua, cu venituri triplate de la 172,6 milioane de lei în 2019 la 490,3 milioane de lei în 2023. Profitul net a crescut de la o pierdere de 11,2 milioane de lei la un profit de 156 milioane de lei, un salt procentual de 1.490%.

Edificia Star Construct ocupă locul trei, cu o creștere de peste zece ori a veniturilor, de la 34,5 milioane de lei în 2019 la 399,9 milioane de lei în 2023. Profitul net a trecut de la o pierdere de 922.000 de lei la un plus de 136,2 milioane de lei, cu o marjă netă de 34,07%.

One United Properties, un dezvoltator de top, are două firme în top 10: One Cotroceni Park și One Verdi Park. One Cotroceni și-a crescut veniturile de 30 de ori, de la 10,3 milioane de lei în 2019 la 303,2 milioane de lei în 2023, cu un profit net de 23,1 milioane de lei. One Verdi Park a crescut de peste 20 de ori, de la 9,9 milioane de lei la 221 milioane de lei, cu un profit net de 135,3 milioane de lei.

Performanțele procentuale remarcabile au fost înregistrate de companii mai puțin cunoscute. Nusco City a trecut de la venituri de 26 de lei în 2019 la 114,4 milioane de lei în 2023, o creștere de 440.108.646%. Profitul net a crescut de la o pierdere de 6.000 de lei la 50,1 milioane de lei, o creștere procentuală de 826.158%. Gran Via Ghencea Sud a crescut de la 41 de lei la 102 milioane de lei, un salt de 248.931.209%.

Compania Națională de Investiții (CNI), care construiește diverse lucrări edilitare cu finanțare guvernamentală, a crescut veniturile de la 46,1 milioane de lei în 2019 la 262 milioane de lei în 2023, cu un profit net de 124,7 milioane de lei.

Creșterea profiturilor dezvoltatorilor imobiliari este alimentată de scumpirile continue ale locuințelor. Prețul pe metru pătrat a crescut de la 1.118 euro în decembrie 2019 la 1.598 de euro în mai 2024, o majorare de 43%. Acest fenomen este amplificat de creșterea prețurilor materiilor prime și de majorarea dobânzilor de către Banca Națională a României.

Dezvoltatorii imobiliari din România au înregistrat creșteri spectaculoase ale veniturilor și profiturilor în ultimii cinci ani, susținuți de scumpirea locuințelor și de cererea crescută pe piață, în ciuda provocărilor economice globale.

Sub conducerea controversatei judecătoare Lia Savonea, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a devenit sinonimă cu o serie de achitări și eliberări din arest care ridică semne de întrebare.

Achitările în cazul corupților, criminalilor sau judecătorilor drogați au devenit obișnuite, în timp ce solicitările Direcției Naționale Anticorupție (DNA) sunt respinse pe bandă rulantă, scrie Defapt.

Vineri, un complet de trei judecători, printre care și Lia Savonea, a constatat neregularitatea rechizitoriului în dosarul Revoluției, în care fostul președinte Ion Iliescu și alți doi complici erau acuzați.

Savonea, cunoscută pentru averea sa impresionantă și legăturile suspecte, speră să-i ia locul Alinei Corbu la conducerea ÎCCJ. De-a lungul carierei, ea a fost implicată în decizii controversate, inclusiv o sentință prin care un bărbat de 41 de ani, care a agresat sexual o minoră de 13 ani, a fost condamnat la doar opt luni de închisoare cu suspendare.

Ajunsă la ÎCCJ, Savonea a continuat să ia hotărâri favorabile marilor corupți. Iată câteva exemple din deciziile recente:

1. Eliberarea din arest a judecătoarei Ana Maria Chirilă – La 25 aprilie, Savonea a eliberat-o pe judecătoarea drogată din Suceava, plasând-o în arest la domiciliu.
2. Respingerea recursului DNA în cazul Bogdan Olteanu – În decembrie 2023, completul din care făcea parte Savonea a respins recursul DNA, încetând procesul penal împotriva fostului viceguvernator BNR Bogdan Olteanu pe motiv de prescripție.
3. Achitarea într-un dosar de fraude cu fonduri europene – În 10 iunie, completul condus de Savonea a achitat toți inculpații dintr-un dosar de fraude cu fonduri europene, prejudiciul fiind de 216.164 de lei.
4. Achitarea fostului șef APIA, Bogdan Dumitrașcu – La 28 mai, Savonea și colega sa au dispus achitarea fostului șef APIA, care fusese condamnat pentru mită.
5. Revizuirea condamnării a doi avocați – În aprilie, Savonea a admis cererea de revizuire a condamnării a doi avocați pentru trafic de influență.
6. Sesizarea CCR în cazul Ingrid Mocanu – Echipa Savonea a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) cu o excepție de neconstituționalitate care ar putea deschide calea revizuirii dosarului de corupție al baronului PSD de Constanța Nicușor Constantinescu.

La 20 iunie, completul din care face parte Savonea va decide dacă Mario Iorgulescu scapă de pedeapsa de 13 ani și opt luni de închisoare. În mod sistematic, echipa Savonea a respins recursurile în casație solicitate de DNA pentru a anula deciziile de prescriere a unor fapte de corupție.

Sub conducerea Liei Savonea, ÎCCJ a devenit un loc unde achitările și eliberările din arest pentru corupți și criminali sunt la ordinea zilei. Deciziile sale ridică semne de întrebare asupra imparțialității și integrității sistemului judiciar din România, punând în pericol încrederea publicului în justiție.

România este poarta principală de intrare a freonului ilegal în Uniunea Europeană, iar autoritățile par să facă strategii de combatere a acestui trafic chiar cu ajutorul traficanților dovediți.

SNOOP a investigat traseul tonelor de freon care pătrund ilegal în România, legăturile dintre companiile importatoare de freon și autoritățile române, precum și lipsa de monitorizare a statului român a gazelor cu efect de seră de pe piața neagră.

21 aprilie 2024, Dorohoi, Botoșani. Un echipaj de Poliție oprește un Mercedes Sprinter. Un pasager coboară, iar șoferul apasă accelerația, declanșând o urmărire spectaculoasă. Polițiștii trag 61 de focuri, iar după o urmărire de patru minute, reușesc să oprească duba. În interior, descoperă aproape 100 de butelii de freon de contrabandă, aduse din Ucraina.

Transportul capturat valora aproape 20.000 de euro pe piața neagră românească, iar în orașe europene precum Berlin sau Viena, ar fi putut fi vândut pentru 50.000 de euro.

Acesta nu este un incident izolat. În 2018, în județul Suceava, o altă dubă cu 1,5 tone de freon a fost urmărită de polițiști. Deși șoferul nu a fost împușcat, transportul a fost oprit după o urmărire lungă și câteva focuri de armă. Anul trecut, în SUA, New York Times relata despre primul traficant de gaze HFC condamnat pentru contrabandă cu gaze cu efect de seră.

În 2021, ONG-ul Environmental Investigation Agency (EIA) a publicat un raport despre traficul global cu freon, identificând România ca principala poartă de intrare în UE a acestor chimicale toxice.

15 noiembrie 2023, București.

La hotelul Marriott, șeful Gărzii de Mediu, Andrei Corlan, și șeful Vămilor, Ion Cupă, participă la lansarea Asociației Firmelor F-Gas, condusă de Amalia Păvălucă și Emre Gunay. Aceștia reprezintă „industria frigului” și au legături suspecte cu importurile de freon ilegal. Păvălucă și Gunay sunt asociați în peste 10 companii de comerț cu ridicata de freon, inclusiv grupul de firme EMG Invest.

Raportul EIA din 2021 documenta cum grupul EMG vindea freon de contrabandă. În urma unui transport ilegal interceptat, Ministerul Mediului a sesizat DNA, însă dosarul s-a plimbat între instituții fără să fie rezolvat.

În 2022, autoritățile spaniole au confiscat peste 100 de tone de freon în cadrul „Operacion Marum”, iar printre traficanți se număra și Jorge Gutierrez Marmol, căruia grupul EMG îi livra freon încă din 2018.

Freonul este un gaz cu efect de seră care contribuie la încălzirea globală. În România, statul nu reușește să monitorizeze eficient piața neagră a freonului. Garda de Mediu și Vama se plâng de lipsa unui cadru legislativ eficient, în timp ce freonul ilegal este vândut liber pe site-uri de anunțuri precum OLX sau Publi24.

Freonul de contrabandă este mult mai ieftin decât cel reciclat, iar reciclarea este o procedură costisitoare pe care puține companii și-o permit. România nu a reușit să acceseze fondurile europene destinate fabricilor de reciclare a freonului, iar statul nu monitorizează eficient recuperarea și reciclarea acestor gaze.

Comercianții ilegali de freon folosesc documente false pentru a acoperi importurile de contrabandă. În 2019, un transport ilegal de freon cu documente false a fost oprit la Vama Petea, dar dosarul a fost clasat. Garda de Mediu și Poliția de Frontieră nu colaborează eficient pentru a combate acest trafic.

Traficul ilegal de freon continuă să fie o problemă majoră în România, afectând atât mediul, cât și economia. Autoritățile române trebuie să îmbunătățească colaborarea și să implementeze măsuri mai stricte pentru a combate acest fenomen și pentru a proteja mediul înconjurător.

PSD-PNL a cheltuit într-o lună cât cheltuiește într-un an pe reclame o mare companie din primele 20 din România. Este fără precedent ca un partid sau o coaliție să investească atât de mulți bani într-o campanie electorală, precizează SNOOP.

• 37 de județe cucerite din 41
• 19 mandate europarlamentare câștigate din 33

Aceasta este performanța politică a Coaliției de guvernare, obținută cu o investiție colosală în publicitate.

Noutatea alegerilor din 9 iunie 2024 a fost comasarea alegerilor europarlamentare și locale. Legea a permis televiziunilor să încaseze bani doar pentru europarlamentare, iar partidele au plătit pentru „factura de europarlamentare,” deși unele mesaje din spațiul public erau legate de alegerile locale.

Documentarea Snoop arată sumele cheltuite de partide pe publicitate, raportate către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Aceste sume sunt defalcate pe TV și online sau puse la comun, variind în funcție de partid.

Pe lângă aceste sume, se adaugă peste 250 de milioane de lei (50 de milioane de euro) plătite de PSD și PNL în ultimii trei ani pentru „cumpărare de imagine favorabilă” pe site-urile de știri, în special pe cele ale televiziunilor.

PSD a cheltuit cele mai mari resurse financiare pentru promovare pe televiziuni și online, cheltuind 6 milioane de euro. Aceste sume provin din contribuțiile candidaților și nu din subvenția de la stat. Totuși, statul român va rambursa aceste sume partidelor care au trecut pragul electoral de 3%, transformând astfel cheltuielile inițiale private în bani publici.

Omul de afaceri George Becali a împrumutat PSD cu 500.000 de euro, sumă ce urmează să fie returnată după alegeri, când partidul va primi rambursarea de la stat.

PSD

PSD a folosit agenții de publicitate pentru a încheia contracte cu televiziunile și site-urile. Principala agenție utilizată a fost Concept Media Management SRL, deținută de Brândușa Vlanga și Ciprian-Gabriel Scrieciu. Spoturile PSD au fost difuzate pe Antena 3, RTV, Digi24, Realitatea și B1.

Spoturi populare:

• „Dacă nu vrei să-ți crească prețurile la energie, gaze și alimente, dacă vrei să-ți crească pensia sau salariul, pe 9 iunie, oriunde te-ai afla, pune ștampila pe cei trei trandafiri. Votează românește! Votează PSD!”
• Clipuri cu mesajele de campanie au adunat milioane de vizualizări pe Youtube și rețelele sociale.

PNL

PNL a folosit firma Avandor Internațional SRL pentru promovarea online, cheltuind 4.86 milioane de lei. Contractele pentru televiziuni au fost încheiate cu DBV Media House (grupul Realitatea) și Campus Media TV SRL (grupul Digi24).

AUR

AUR a cheltuit peste 15 milioane de lei pentru promovarea la TV și online, utilizând firma DGI Multimedia Design SRL. Alte contracte au fost încheiate cu Global Impex Distribution SRL, condusă de Claudiu-Florin Asimionesei.

Nicio companie din România nu își permite o investiție lunară în publicitate echivalentă cu cea realizată de Alianța PSD-PNL în campania din 2024.

Investițiile masive în publicitate de către coaliția PSD-PNL au contribuit semnificativ la obținerea unui scor electoral impresionant, demonstrând puterea resurselor financiare în influențarea rezultatelor electorale.