Partidul condus de Marcel Ciolacu a fost obligat să-i plătească lui Voiculescu despăgubiri de 25.000 de euro pentru afirmațiile lansate în legătură cu achiziția vaccinurilor, conform unui comunicat oficial.
Minuta ședinței Tribunalului București arată că PSD trebuie să plătească 25.000 de euro daune morale lui Vlad Voiculescu pentru o postare pe Facebook din 23 noiembrie 2023. De asemenea, judecătorii au obligat PSD să șteargă postarea și să publice decizia instanței în două publicații de circulație națională, pe site-ul oficial al PSD și pe rețelele de socializare Facebook și Telegram.
Decizia tribunalului include următoarele măsuri:
PSD este obligat să plătească 25.000 de euro daune morale lui Vlad Voiculescu.
Partidul trebuie să șteargă postarea ofensatoare de pe Facebook.
PSD trebuie să publice decizia instanței în două publicații naționale, pe site-ul oficial al partidului și pe rețelele de socializare Facebook și Telegram.
Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel de PSD.
PSD a publicat postarea după ce DNA a deschis un dosar penal împotriva lui Vlad Voiculescu, Florin Cîțu, Ioana Mihăilă și Andrei Baciu, pentru presupus abuz în serviciu în legătură cu achiziția vaccinurilor împotriva Covid-19.
„Pentru minciunile oribile la adresa mea – cele cu «miliardul furat din vaccinuri» – PSD este obligat de instanță să îmi plătească despăgubiri în valoare de 25.000 euro cu titlu de daune morale. Mai mult, instanța obligă pârâtul să retragă postările mizerabile de pe Facebook și să publice, pe propria cheltuială, dispozitivul prezentei hotărâri, după rămânerea sa definitivă, în două publicații de circulație națională, pe site-ul pârâtului PSD și pe rețelele de socializare Facebook și Telegram”, a declarat Vlad Voiculescu.
Procurorii DNA au deschis dosarul în noiembrie 2023, iar toți inculpații au respins acuzațiile. Dosarul nu a fost încă trimis în instanță pentru judecare.
Vlad Voiculescu câștigă procesul cu PSD! Câți bani trebuie să-i plătească partidul lui Marcel Ciolacu europarlamentarului USR
Mai mulți șefi din justiție au declarat anul trecut venituri din salarii și restanțe salariale care depășesc 1 milion de lei, echivalentul unor venituri lunare între 17.000 și 22.000 de euro.
Cel mai înstărit dintre aceștia este George Cătălin Șerban, secretar de stat în Ministerul Justiției, care are aproape 2 milioane de euro în conturi și investiții, precizează G4Media.
George Cătălin Șerban, fost președinte al Tribunalului Călărași și actual secretar de stat în Ministerul Justiției, a declarat aproape 10 milioane de lei (aproape 2 milioane de euro) în conturi, fonduri de pensii și investiții, titluri de stat și obligațiuni. Soția sa, notar, a raportat venituri din onorarii notariale de peste 1,6 milioane de lei.
Corina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), a raportat venituri de peste 1,1 milioane de lei din salarii și restanțe salariale. Ea a obținut daune de 200.000 de lei după achitarea într-un dosar în care fusese trimisă în judecată de DNA. Corbu deține bijuterii în valoare de 40.000 de euro.
Judecătoarea Denișa Stănișor, șefa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a raportat venituri de peste 1 milion de lei. Ea a declarat și venituri din chirii de peste 300.000 de lei, deținând un spațiu comercial de producție în București.
Carmen Popoiag, adjuncta șefei ÎCCJ, a declarat venituri de aproape 750.000 de lei, în timp ce soțul său, judecător pensionar, a raportat peste 470.000 de lei din pensie și salariu. Cuplul deține proprietăți în Dâmbovița și Grecia, inclusiv o casă de vacanță în Kamariotisa, Grecia.
Judecătorul Marian Budă, fost șef al CSM, a raportat venituri de peste 750.000 de lei și alte venituri din chirii. Soția sa a declarat venituri din arenda terenurilor agricole din Dolj.
Judecătoarea Diana Mihaela Micu Cheptene a raportat venituri de peste 375.000 de lei și credite de aproape 700.000 de lei. În 2022, ea a încasat peste 1,2 milioane de lei.
Judecătoarea Loredana Lenuța Albescu a declarat venituri de peste 700.000 de lei. Ea deține 7 terenuri, 2 apartamente și o casă, având conturi de peste jumătate de milion de lei, peste 50.000 de euro și peste 11.000 de dolari.
Florica Roman a raportat venituri de peste jumătate de milion de lei. În 2022, ea a încasat 375.000 de lei din salarii.
Procurorul general Alex Florența a declarat venituri de aproape 480.000 de lei, iar soția sa, judecătoare la CSM, a raportat un venit similar. Ei dețin un apartament în Sibiu și o casă de vacanță în Caraș-Severin.
Marius Voineag a raportat venituri de aproape 400.000 de lei din salarii. Soția sa, judecătoare, a raportat venituri de aproape 300.000 de lei. Familia deține o casă și trei apartamente în Voluntari și Galați.
Daniel Horodniceanu a declarat venituri de peste 480.000 de lei și conturi de 620.000 de lei. El deține case în Iași și Ceahlău, având trei mașini de lux.
Bogdan Licu a declarat venituri de peste 830.000 de lei din pensie și salarii. Soția sa, fost ofițer SRI, a raportat venituri de 180.000 de lei. Familia deține o casă în Balotești și trei apartamente.
Cristian Deliorga a declarat venituri de peste 1,3 milioane de lei, echivalentul a peste 22.000 de euro pe lună.
Gheorghe Stan, cunoscut și ca Geani, și-a cumpărat un apartament în Marbella, Spania. El a raportat venituri de aproape 900.000 de lei.
Topul SALARIILOR URIAȘE din justiția română! Cât poate câștiga un magistrat în România: ”Depășesc 1 milion de lei”
Tensiunile la Romarm, compania de armament de stat, au atins un punct critic. Directorul general Emanuel Ioana, protejatul ministrului Economiei, Radu Oprea, este acuzat de directorii fabricilor de armament că blochează nejustificat investițiile necesare pentru a onora contractele esențiale, inclusiv cele destinate Ucrainei. Această situație a generat o criză majoră, iar șefii fabricilor de armament cer demiterea lui Ioana, scrie Defapt.
Constantin Bucuroiu, președintele Alianței Sindicatelor din Industria de Apărare și Aeronautică, a ridicat semne de întrebare cu privire la motivele din spatele acțiunilor lui Emanuel Ioana. Bucuroiu sugerează că Ioana ar putea sabota industria de apărare din prostie sau pentru a servi interese meschine.
„Toată lumea e nemulțumită de blocajul pe care îl creează actualul director general. În Consiliul de Administrație am atras atenția că foarte mulți directori de societăți reclamă faptul că lucrurile merg foarte greu. Parcă sunt blocaje intenționate asupra documentelor care trebuie să circule mult mai rapid”, a declarat Bucuroiu.
TENSIUNI la Romarm! Compania de armament de stat, la un punct critic. Directorul general, acuzat că blochează nejustificat investițiile pentru încheierea contractelor
Ministrul Economiei, Radu Oprea, încearcă să minimalizeze scandalul, deși acesta a ajuns la urechile premierului Marcel Ciolacu. Până acum, nicio măsură nu a fost luată.
„Am solicitat managementului companiei Romarm să ia urgent măsuri pentru situația actuală. Echipa managerială are toate pârghiile legale să ia deciziile administrative necesare pentru a evita astfel de blocaje și pentru a preveni repetarea lor. Aștept o comunicare publică detaliată a Directorului General al Romarm prin care să anunțe soluțiile identificate”, a transmis Grindeanu pe rețelele de socializare.
Șefii fabricilor de armament de stat au solicitat, în urmă cu trei săptămâni, demiterea lui Emanuel Ioana. Motivul principal este blocarea fără temei legal a investițiilor necesare dezvoltării fabricilor de armament, esențiale pentru onorarea contractelor cu Ministerul Apărării Naționale și partenerii străini, inclusiv Ucraina.
„Băiatul ăsta, care e acum așa-zis director general la Romarm, spune că nu are încredere în nimeni din jurul său și verifică singur toate documentele. Dacă spui că nu ai încredere în angajații companiei, creezi foarte mari neajunsuri fabricilor de armament. Contractele nu ajung la timp, iar partenerii nu așteaptă să semnezi, ci se duc în alte țări unde lucrurile se mișcă mai repede”, a adăugat Bucuroiu.
Premierul Marcel Ciolacu a fost informat despre situația de la Romarm. Bucuroiu a menționat că mulți directori au reclamat că nu pot lucra cu Ioana. Există temeri că blocajele sunt intenționate și că ministrul Economiei ar trebui să ia măsuri de schimbare a directorului pentru a aduce un profesionist capabil să îmbunătățească situația.
„Nu poți să te joci cu bani societăților și nici cu soarta oamenilor. Directorii fabricilor de armament fac tot posibilul să respecte contractele, dar meritul este al lor, nu al Romarm. E o încercare de a bloca contractele cu Ucraina”, a subliniat Bucuroiu.
DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere atât de la Emanuel Ioana, cât și de la ministrul Radu Oprea. Ambii au refuzat să răspundă întrebărilor transmise.
Corneliu Vișoianu, directorul general al Uzinei de Produse Speciale Dragomirești, s-a plâns de blocajele create de Ioana. Vișoianu a declarat că are lista de investiții depusă, dar aceasta nu este aprobată, deși există urgențe legate de contracte și creșterea capacității de producție.
„Nu știu de ce nu vrea să semneze. Sunt documente care, din păcate, întârzie. Am fost la ministru săptămâna trecută și vom merge și săptămâna viitoare încă o dată”, a spus Vișoianu.
Există riscul ca industria de armament românească să piardă numeroase contracte în favoarea altor state, precum Cehia, Ungaria, Polonia sau Serbia. Vișoianu a atras atenția că fiecare zi contează și că procedura de achiziție este esențială pentru creșterea capacității de producție.
„În felul ăsta nu putem lucra cu el. Sunt niște urgențe, sunt niște presiuni din partea celor pe care îi deservim, fie că discutăm de parteneri din Ucraina sau din România, MApN etc. Trebuie să îmi cresc capacitatea și asta presupune procedura de achiziție. Evident, fiecare zi contează”, a precizat Vișoianu.
TENSIUNI la Romarm! Compania de armament de stat, la un punct critic. Directorul general, acuzat că blochează nejustificat investițiile pentru încheierea contractelor
Reprezentanții companiei TAROM au anunțat crearea unei adrese de e-mail dedicate unde călătorii afectați de anularea zborurilor din 8 iulie pot trimite cererile și documentele necesare pentru a obține despăgubiri, transmite News.ro.
Compania TAROM s-a confruntat cu o situație fără precedent pe 8 iulie, când numeroase zboruri au fost anulate ca urmare a declarațiilor individuale de inapt pentru zbor ale personalului navigant. Această situație, independentă de voința și acțiunile companiei, a afectat numeroși pasageri. TAROM a oferit alternative pentru călători și echipa de asistență este în contact direct cu aceștia pentru a oferi informații detaliate privind reprogramarea zborurilor, rambursările sau alte opțiuni disponibile.
Pentru a facilita procesul de compensare al călătorilor afectați, TAROM a creat o adresă de e-mail dedicată: despagubire8iulie@tarom.ro. Pasagerii pot trimite cererile și documentele necesare pentru obținerea despăgubirilor, în conformitate cu Regulamentul EC 261/2004.
Pasagerii afectați trebuie să transmită următoarele informații:
Nume și prenume pasager
Număr de zbor
Copia biletelor de călătorie și codul rezervării
Dovada plății pentru cheltuieli suplimentare (dacă este cazul) privind cazarea, masa, transportul de la aeroport la unitatea de cazare și de la unitatea de cazare la aeroport
Modalitatea de compensare preferată (bani/voucher electronic)
Voucherul electronic poate fi utilizat pentru achiziționarea de bilete TAROM emise pe zboruri operate de TAROM (cu număr de zbor RO) în termen de un an de la data emiterii. Contravaloarea voucherului nu este rambursabilă.
Pentru pasagerii care optează pentru plata compensației în bani, este necesar să transmită următoarele date bancare:
Nume și prenume beneficiar cont
Denumirea băncii
Sucursala
Adresa băncii
IBAN
Cod SWIFT/BIC
Monedă cont
Compania TAROM își cere scuze pasagerilor săi pentru tot disconfortul creat și depune toate eforturile pentru a reduce impactul pe care această situație îl are asupra planurilor lor de călătorie. Pentru informații suplimentare, pasagerii pot contacta centrul de suport TAROM la numerele de telefon: (004) 021 9978, (004) 0800500 131 (TelVerde), (004) 0371 529 000 sau pe adresele de e-mail: contact@tarom.ro, rezervari@tarom.ro.
TAROM a anunțat marți dimineață că a ajuns la un acord cu reprezentanții personalului navigant pentru derularea operațiunilor în regim normal, după ce luni zeci de curse au fost anulate din cauza „indisponibilității temporare a membrilor echipajului”.
Pentru mai multe detalii și actualizări, urmăriți comunicările oficiale ale TAROM.
Despăgubiri pentru clienții TAROM afectați pe data de 8 iulie 2024. Adresa de e-mai unde îți poți recupera banii
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat la Digi24 că piloții TAROM au ajuns la o înțelegere cu conducerea companiei și au semnat un acord, punând capăt grevei mascate care a lăsat mii de pasageri blocați în aeroporturi.
„Aseară au stat până târziu și au semnat un acord, dar eu aș face un apel pe viitor, indiferent cine va fi la guvernare, sau cine va fi în managementul companiei, să fie aleasă calea normală, când sunt asemenea revendicări, să nu mai pună pasagerii în situația pe care am avut-o luni”, a declarat Sorin Grindeanu. El a subliniat că, dacă piloții ar fi anunțat din timp greva, pasagerii și-ar fi putut găsi alternative, evitând să doarmă în aeroporturi.
În urma calculelor, TAROM va trebui să achite aproximativ 2 milioane de euro pasagerilor afectați. Aceasta sumă include returnarea costurilor biletelor și despăgubirile conform normelor europene, care variază între 200 și 600 de euro. „În ziua respectivă, TAROM a încasat 1 milion de euro. Acum, pe lângă acest milion, mai trebuie să pună încă unul ca să le achite oamenilor despăgubirile”, a explicat Grindeanu.
Ministrul a reamintit că s-au obținut cu greu 100 de milioane de euro de la Comisia Europeană pentru restructurarea companiei TAROM, exprimându-și încrederea că, în perioada următoare, conducerea companiei va face demersuri pentru a implementa un plan de restructurare. „Noi am primit 100 milioane de euro, cu eforturi, de la Comisia Europeană (…) După 15 ani de pierderi, sper ca TAROM să intre pe un făgaș corect. Banii s-au dat în acest scop, ca această companie să fie salvată”, a adăugat Grindeanu.
Ministrul Transporturilor a exprimat nemulțumirea față de greva mascată a piloților, subliniind că, deși revendicările erau în mare parte justificate, modul în care a fost gestionată acțiunea nu poate fi aprobat. „Nu înseamnă că n-am înțeles că mare parte din revendicări erau fundamentate, dar modul în care s-a întâmplat această acțiune nu am cum să o aprob. O spun încă o dată, arată lipsă de respect față de oameni”, a afirmat Grindeanu.
Greva mascată a piloților a lăsat mii de pasageri blocați în aeroporturi, generând nemulțumiri și disconfort major. Ministrul a subliniat importanța unei comunicări eficiente și a unor soluții de rezervă pentru a evita astfel de situații pe viitor.
Greva ”mascată” a piloților de la TAROM a ajuns la final! S-a reluat cursul normal după intervenția ministrului Sorin Grindeanu: ”După 15 ani de pierderi”
Cristi Danileț, fost judecător la Tribunalul Cluj, a oferit un bilanț emoționant de Ziua Justiției, reflectând asupra provocărilor și transformărilor prin care a trecut sistemul judiciar din România în ultimii ani.
Fostul magistrat a reamintit de încercările de subminare a justiției prin măsuri legislative și politice, precum și de sacrificiile făcute de magistrații care au luptat pentru integritatea sistemului, scrie G4Media.
Danileț a evidențiat momentele critice din istoria recentă a justiției românești, inclusiv celebra Ordonanță 13, care a fost o tentativă de modificare a legilor justiției în timpul guvernării lui Liviu Dragnea și Tudorel Toader. Această ordonanță a fost un simbol al eforturilor de subminare a independenței justiției, provocând proteste masive și sancțiuni pentru magistrații care s-au opus.
„Când Sorin Ovidiu Vântu a spus să ne întărim statul, l-am luat în râs. Când Dan Voiculescu a spus că până când ei nu cuceresc justiția, nu au nimic, ne-am distrat. Când și-au pus hăitașii din presă pe noi, v-ați delectat. Când Liviu Dragnea și Tudorel Toader au gândit planul de cucerirea a justiției împreună cu o parte a CSM-ului, am reacționat, dar cu ce preț: sancționări în serie, împiedicarea promovării, pensionări forțate”, a spus Danileț.
El a adus în discuție și numirile politice ale magistraților la Curtea Constituțională, fenomenul doctoratelor plagiate, prescripția dosarelor și averile nejustificate care nu au fost confiscate, în ciuda deciziilor judecătorești.
„Când și-au pus oameni în CCR fără vreun studiu de specialitate scris în viața lor sau care au plagiat în teza de doctorat, nu ați zis absolut nimic. Apoi ați acceptat ca PNL să facă alianță cu PSD și avem: o generație de magistrați care au părăsit în masă justiția, două generații de polițiști care au părăsit poliția, redeschiderea unor dosare cu mari, 5000 de dosare închise ca urmare a prescripției, suspendări în masă ale condamnărilor, averi nejustificate neconfiscate, neîncasarea de către stat a banilor furați, deși judecătorii au dispus asta”, a continuat Danileț.
În discursul său, Danileț a transmis „La mulți ani” magistraților onești și a subliniat dificultățile cu care se confruntă aceștia.
„Aș vrea să urez la mulți ani oamenilor onești din Justiție, dar știu sigur că de abia așteaptă să se pensioneze. Din păcate, politicienii din marele partid bicefal care ne conduce au legitimat injustiția. Iar poporul e bine-mersi și îi votează tot pe ei. Prin urmare, le convine starea în care suntem. Probabil că, urmând exemplul conducătorilor mult iubiți, fiecare speră să facă cel puțin o mică șmecherie și să nu fie prins. Sau, dacă e prins, să fie premiat cu o suspendare și să rămână cu banii furați. La mulți ani Justiției, dar numai acelei părți care încă mai funcționează grație unor colegi (magistrați, grefieri, consilieri de probațiune) față de care am tot respectul”, a transmis fostul judecător.
Cristi Danileț a fost judecător la Tribunalul Cluj, de unde s-a pensionat în luna ianuarie a acestui an, la vârsta de 48 de ani. Decizia sa de a se pensiona a venit după ce a fost exclus de trei ori din magistratură și a câștigat de fiecare dată.
Cunoscut pentru mesajele sale civice și acțiunile pro-reformă, Danileț a fost exclus pentru prima dată de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în decembrie 2021, din cauza a două postări pe TikTok care nu aveau legătură cu justiția. În mai și iulie 2022, CSM l-a exclus din nou, acuzându-l de implicare în activități politice prin participarea la ONG-uri și exercitarea funcției cu gravă neglijență.
Toate deciziile de excludere au fost contestate și, în final, anulate de instanțe, Danileț câștigând definitiv în toate cele trei cazuri.
Bilanțul prezentat de Cristi Danileț de Ziua Justiției este un apel la conștientizare și acțiune pentru apărarea independenței sistemului judiciar. În ciuda provocărilor și presiunilor, există încă magistrați dedicați care luptă pentru integritatea justiției din România. Susținerea lor este esențială pentru construirea unui sistem juridic echitabil și funcțional.
Cristi Danileț, fost judecător, dezvăluiri din culisele sistemului judiciar din România în ultimii ani: ”Și-au pus oameni”
Consiliul Superior de Medicină Legală și-a exprimat opoziția față de Ordonanța de Urgență 84/2024, care prevede retragerea permisului șoferilor testați pozitiv la droguri cu teste rapide.
Aceștia acuză că nu au fost consultați în procesul de elaborare a ordonanței și subliniază că multe dintre prevederile acesteia sunt neclare și pot conduce la abuzuri. De asemenea, medicii legiști consideră că realizarea testelor în afara sistemului medico-legal poate duce la rezultate improprii și contestabile, scrie stirileprotv.
Consiliul a transmis că nu a fost consultat cu privire la prevederile OUG 84/2024 și a subliniat că ordonanța introduce obligații pentru personalul medical care nu sunt prevăzute în curricula de pregătire profesională. De asemenea, documentul introduce prevederi neclare privind cine trebuie testat de către polițiști, ceea ce poate duce la abuzuri.
Medicii legiști afirmă că testarea în afara sistemului medico-legal va duce la rezultate improprii, care vor fi contestate, deoarece creează un dublu standard. Ei subliniază că organizarea centrelor de testare în cadrul MAI ar necesita investiții majore, angajări de personal și ani de zile pentru implementare. În plus, aceștia consideră că rezultatele obținute ar fi dificil de contestat, având în vedere că aceeași instituție realizează atât testarea inițială, cât și confirmarea rezultatelor.
Un punct controversat al ordonanței este obligativitatea medicilor de a evalua capacitățile psihologice ale șoferilor. Consiliul consideră că această sarcină ar trebui să revină psihologilor sau medicilor psihiatri, nu tuturor medicilor. În plus, medicii din majoritatea specialităților nu au competența de a evalua capacitățile psihologice de a conduce vehicule, ceea ce face ca această prevedere să fie nepractică.
Ordonanța prevede obligativitatea conducătorilor auto de a se supune testării pentru substanțe psihoactive la solicitarea polițistului rutier. Cu toate acestea, textul legislativ nu precizează clar situațiile în care polițistul poate solicita testarea, lăsând loc pentru posibile abuzuri.
Consiliul a subliniat că testările de toxicologie realizate în afara sistemului medico-legal sunt improprii pentru probațiunea judiciară. Ei consideră că testările trebuie să fie realizate în cadrul rețelei medico-legale, care are infrastructura necesară și metodologii de lucru ce permit o valoare probatorie în justiție a acestor analize.
Medicii legiști au transmis că determinările cantitative sunt cele utile pentru identificarea consecințelor clinice ale consumului de substanțe psihoactive, în timp ce determinările calitative pot duce la identificarea substanțelor în cantități infinitezimale, fără relevanță clinică. Aceștia au explicat că unele substanțe psihoactive pot fi prezente în cantități foarte mici în alimente sau medicamente, ducând la rezultate fals pozitive.
Consiliul consideră că realizarea de analize toxicologice în laboratoarele MAI va genera neîncredere la nivel social și va duce la o încărcătură suplimentară pe sistemul de toxicologie. Ei au subliniat că proiectul nu a făcut o analiză de impact financiar pe termen lung și că pregătirea personalului și achiziția de echipamente vor necesita investiții semnificative.
Medicii legiști au făcut mai multe propuneri pentru îmbunătățirea ordonanței:
Eliminarea sau modificarea obligativității evaluării psihologice de către toți medicii.
Clarificarea situațiilor în care polițistul poate solicita testarea pentru substanțe psihoactive.
Concentrarea pe creșterea capacității de analiză toxicologică în cadrul rețelei medico-legale.
Stabilirea unor valori cantitative cut-off pentru determinarea influenței substanțelor psihoactive asupra capacității de a conduce vehicule.
Consiliul Superior de Medicină Legală consideră că OUG 84/2024 necesită o reevaluare pentru a asigura că prevederile sale sunt clare, aplicabile și nu duc la abuzuri. Ei subliniază importanța consultării cu profesioniștii din domeniu și a concentrării pe metodele și infrastructura deja existente pentru realizarea testărilor toxicologice.
Guvernul amână OUG 48 pentru testarea antidrog a șoferilor. Consiliul Superior de Medicină Legală s-a opus după ce nu a fost consultat, se pot produce abuzuri
TAROM, compania de stat cu pierderi financiare continue de 16 ani, se confruntă cu o criză majoră în plin sezon turistic. Luni, mai multe zboruri au fost anulate după ce piloții au anunțat că ar fi bolnavi.
În absența unui conflict de muncă declarat public, surse din interiorul companiei sugerează posibilitatea unei greve iminente. În acest context, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a dat un ultimatum conducerii companiei, scrie G4Media.
TAROM se află într-o situație financiară dificilă, înregistrând pierderi consecutive de 16 ani. Aceste pierderi sunt acoperite din taxele și impozitele contribuabililor, ceea ce face ca situația companiei să fie o problemă națională. Luni, numeroase zboruri au fost anulate, inclusiv o cursă spre Paris, care urma să transporte o delegație guvernamentală către summitul NATO de la Washington. Membrii guvernului au fost nevoiți să plece în cele din urmă cu o aeronavă militară.
Printre zborurile anulate se numără:
București → Paris
București → Istanbul
București → Oradea
București → Budapesta
București → Bruxelles
București → Madrid
București → Frankfurt
București → Amsterdam
Zborurile spre Cairo, Amman și Beirut au fost de asemenea anulate după ce câte un membru din echipajul fiecărei aeronave s-a declarat „inapt de zbor”.
Ministrul Sorin Grindeanu a reacționat rapid la criza din TAROM, solicitând echipei de management să ia măsuri urgente pentru a remedia situația. Într-o postare pe rețelele de socializare, Grindeanu a transmis:
„Am solicitat managementului companiei TAROM să ia urgent măsuri pentru situația actuală. Echipa managerială, selecționată în baza prevederilor Ordonanței privind managementul corporativ, are toate pârghiile legale să ia decizii administrative necesare pentru evitarea unor astfel de blocaje și pentru a preveni repetarea lor. De aceea, echipa managerială trebuie să vină urgent cu un plan eficient de restructurare, prin care să asigure capacitatea operativă a companiei TAROM.
Accentul trebuie pus pe asigurarea personalului navigant și nu pe menținerea în schemă a unor persoane care nu au o contribuție la buna funcționare a TAROM. Aștept o comunicare publică aplicată și detaliată a Directorului General al TAROM prin care să anunțe soluțiile identificate.”
În luna mai, guvernul a aprobat un ajutor de stat de aproape 100 de milioane de euro pentru a salva TAROM, o companie cunoscută pentru ineficiența și nepotismul său. Directorul general al TAROM, Costin Iordache, este acum sub presiunea de a prezenta un plan concret de restructurare și de a asigura operativitatea companiei.
TAROM trebuie să răspundă rapid crizei actuale pentru a evita perturbarea majoră a serviciilor în plin sezon turistic. Managementul companiei trebuie să ia măsuri decisive pentru a stabiliza situația, inclusiv reevaluarea personalului și restructurarea operațiunilor. În același timp, implicarea activă a guvernului și monitorizarea atentă a situației sunt esențiale pentru a preveni o eventuală grevă și pentru a asigura continuitatea zborurilor.
TAROM în colaps! Companii a anulat mai multe curse după ce piloții au anunțat că ar fi bolnavi. Se anunță o grevă iminentă
Circulația rutieră pe DN 7, Valea Oltului, va fi închisă zilnic între orele 06:00 și 20:00 timp de o lună, începând de luni dimineață. Măsura este necesară pentru efectuarea lucrărilor de defrișare a versantului în zona de protecție a drumului național.
Excepție fac vehiculele instituțiilor de intervenție, care vor fi însoțite de echipaje ale constructorului. Riveranii beneficiază de intervale speciale pentru a se deplasa la și de la locul de muncă. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a stabilit rute ocolitoare fără restricții, iar CFR a suplimentat numărul de trenuri, scrie G4Media.
Pentru realizarea lucrărilor de defrișare între km 242+600 și km 250+000 pe DN 7, CNAIR a anunțat închiderea circulației rutiere între orele 06:00 și 20:00. Aceste lucrări sunt esențiale pentru construcția autostrăzii Sibiu – Pitești, parte din Coridorul 4 Paneuropean (Coridorul Rin – Dunăre), crucială pentru transportul de persoane și mărfuri pe ruta Est – Vest (Constanța – Nădlac). Secțiunea 2 (Boița – Cornetu) necesită aceste operațiuni pentru a continua construcția, care trebuie finalizată până în 2028.
Circulație închisă pe DN 7 Valea Oltului. Care este orarul de circulație rutieră și feroviară, ce alternative sunt. Foto: cotidianul.ro
Rute ocolitoare propuse
Pentru autovehiculele cu MTMA > 7,5 tone:
Relația București – Veștem (Sibiu) și retur:
București → A3 → Ploiești → DN1A → Brașov → DN 1 → Veștem – intersecție cu DN 7
Relația Pitești – Brașov și retur:
Pitești → DN73 – A3 → Râșnov → Brașov
Relația București – A1 Simeria (zonele de vest, centru și nord ale țării) și retur:
București → DN6 → Alexandria → DN6 → Craiova → DN6 → Dr. Tr. Severin → DN6 → Lugoj → A6 → Nod Rutier Lugoj A1
Pentru autovehiculele cu MTMA < 7,5 tone:
Pot fi utilizate drumurile naționale și județene din proximitatea sectorului închis circulației pe DN7.
În intervalele orare 7:30 – 8:00 și 16:30 – 17:00, lucrările vor fi suspendate temporar pentru a permite tranzitarea sectorului de drum de către riveranii care lucrează în localitățile din apropiere. Circulația se va desfășura sub supravegherea constructorului pentru a elimina riscul accidentelor.
Pe durata închiderii circulației rutiere, vor fi permise vehiculele cu regim de circulație prioritară și cele de transport pacienți, conform art.32 alin 2 lit. a) și b) din OUG 195/2002.
CFR a anunțat modificări și suplimentări ale trenurilor pentru a compensa închiderea circulației rutiere:
Trenul Regio 13081 cu plecare din Râmnicu Vâlcea la ora 11:08, din Lotru la ora 12:00 și sosire la Sibiu la ora 14:15.
Trenul Regio 13082 pe tronsonul Sibiu – Lotru: plecare din Sibiu la ora 23:40 și sosire la Lotru la ora 2:01.
Trenul Regio 13083 pe tronsonul Lotru – Sibiu: plecare din Lotru la ora 20:15 și sosire la Sibiu la ora 22:30.
Programul de circulație feroviar va fi definitivat în cursul zilei de luni, 8 iulie, pentru a asigura continuitatea transportului pe toată perioada închiderii circulației rutiere.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a afirmat că decizia închiderii circulației este asumată alături de CNAIR, subliniind importanța autostrăzilor pentru România. Specialiștii Asociației Pro Infrastructură au criticat această măsură, considerând că există soluții alternative, cum ar fi devierea traficului pe celălalt mal al Oltului.
Circulație închisă pe DN 7 Valea Oltului. Care este orarul de circulație rutieră și feroviară, ce alternative sunt
Mihai Sebe, șeful Administrației Județene a Finanțelor Publice Giurgiu, a fost reținut joi de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) într-un dosar de trafic de influență. Alături de el, au fost reținuți și doi oameni de afaceri acuzați de cumpărare de influență, scrie Digi24.
Conform unui comunicat al DNA, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus începerea urmăririi penale și reținerea pentru 24 de ore a lui Mihai Sebe. Acesta este acuzat de comiterea a două infracțiuni de trafic de influență. Cei doi oameni de afaceri sunt cercetați pentru cumpărare de influență.
Procurorii DNA au precizat că, în perioada februarie – mai, Mihai Sebe, în calitatea sa de șef al Administrației Județene a Finanțelor Publice Giurgiu, ar fi pretins, printr-un intermediar, suma totală de 30.000 de euro de la cei doi oameni de afaceri. Sebe ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra unor funcționari publici din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală și că îi poate determina pe aceștia să nu ia măsurile legale care se impuneau în urma controalelor efectuate la societățile comerciale ale afaceriștilor.
„În contextul menționat, suspectul Mihai Sebe ar fi primit, prin același intermediar, suma totală de 21.250 de euro (15.000 de euro de la un om de afaceri și 6.250 de euro de la celălalt)”, arată anchetatorii.
Vineri, după punerea în mișcare a acțiunii penale, cele trei persoane urmează să fie prezentate Tribunalului București cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile.
În cursul zilei de joi, procurorii DNA, cu autorizarea instanței competente, au efectuat percheziții domiciliare în șase locații din județul Giurgiu. Aceste locații includ sediile unor societăți comerciale și domiciliile unor persoane fizice implicate în dosar.
Șeful Administrației Județene a Finanțelor Publice Giurgiu, reținut de DNA într-un dosar de trafic de influență
