Curtea de Apel București a anulat vineri sentința de condamnare la 7 ani de detenție a omului de afaceri Puiu Popoviciu și a dispus achitarea acestuia în procesul de revizuire, pe motiv că fapta nu există.
Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de zece zile. Curtea a ridicat măsurile asigurătorii dispuse în cauză în ceea ce privește confiscarea terenului din Băneasa, scrie G4Media.
În 2017, Puiu Popoviciu a fost condamnat definitiv la 7 ani de detenție și a fost dat în urmărire internațională. România a cerut extrădarea acestuia de la Londra.
Anul trecut, judecătoarea Adriana Pencea de la Curtea de Apel București a admis cererea de revizuire formulată de Popoviciu, a dispus rejudecarea dosarului și a suspendat executarea sentinței de condamnare de 7 ani de detenție. Decizia judecătoarei Pencea a rămas definitivă la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Consecința a fost că judecătoarea Liana Arsene, care judeca latura civilă a dosarului Băneasa, a retras mandatul european de arestare emis pe numele lui Popoviciu. Înalta Curte de Justiție a Marii Britanii a respins astfel definitiv extrădarea omului de afaceri în România.
Puiu Popoviciu scapă pentru moment de cei 7 ani de detenție. Curtea de Apel București a anulat sentința de condamnare
Puiu Popoviciu este ginerele fostului ministru comunist de Interne, Ion Dincă, și fost patron de la Dinamo. Este proprietarul mallului Băneasa și dezvoltator imobiliar. În trecut, alături de un alt magnat, Radu Dimofte, a fost co-proprietar al francizelor KFC și Pizza Hut și al hotelurilor Howard Johnson (acum Sheraton) și Ramada. Cei doi și-au separat ulterior afacerile.
Puiu Popoviciu a mobilizat în apărarea sa case puternice de avocatură și personaje extrem de influente la nivel global, precum Hunter Biden (fiul președintelui SUA, Joe Biden), Louis Freeh (fost șef al FBI) și Rudy Giuliani (fost primar al New York-ului și avocat al lui Donald Trump).
Publicația britanică Daily Mail a publicat în mai și iunie 2021 mai multe schimburi de e-mailuri din 2016 și 2017 între Hunter Biden, Louis Freeh și mai mulți avocați americani pe tema apărării lui Puiu Popoviciu.
Sentința penală nr. 110/F din 12.07.2024
În temeiul dispozițiilor art. 462 C. proc. pen, admite cererea de revizuire formulată de revizuentul Popoviciu Gabriel Aurel, ale cărei efecte au fost extinse și cu privire la inculpații Alecu Ioan Niculae, Bejenaru Andrei Mihai, Diaconescu Ștefan, Șerban Ilie Cornel, Pitcovici Petru Daniel, Luican Mihai Ion Florin, Toader Gabriel Răsvan, Todiraș Ioan, Minea Lizeta, Petrulian Gheorghe. Anulează sentința penală nr. 115/F/23.06.2016 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția I Penală, în dosarul nr. 9577/2/2012, definitivă prin decizia penală nr. 266/A/02.08.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și în rejudecarea, laturii penale reunite cu latura civilă ce face obiectul dosarului penal nr. 46/1/2020:
Achită inculpații pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, complicitate la abuz în serviciu, dare de mită și favorizarea infractorului, întrucât faptele nu există.
Ridică măsurile asigurătorii dispuse în cauză față de persoanele responsabile civilmente și față de inculpați.
Respinge ca neîntemeiate acțiunile civile formulate în cauză de Statul Român prin Ministerul Finanțelor – ANAF și USAMV.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Puiu Popoviciu scapă pentru moment de cei 7 ani de detenție. Curtea de Apel București a anulat sentința de condamnare
Managerul spitalului CF2 din București, Șerban Bucur, este cercetat sub control judiciar de procurorii DNA pentru luare de mită. Procurorii îl acuză că ar fi luat un procent de 5-10% din valoarea fiecărei facturi din contractele încheiate de firme cu spitalul și că ar fi încheiat 25 de contracte de achiziții cu firme pe care le controla, scrie G4Media.
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Secția de combatere a corupției, au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar, începând cu data de 11 iulie 2024, față de BUCUR ȘERBAN, manager al Spitalului Clinic CF Nr.2 București, pentru săvârșirea a șase infracțiuni de luare de mită, din care cinci în formă continuată, și a unei infracțiuni de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane, în formă continuată”, a anunțat vineri DNA într-un comunicat de presă.
Luarea de mită
Potrivit procurorilor, „în perioada septembrie 2022 – martie 2024, inculpatul Bucur Șerban, în calitatea menționată mai sus, ar fi pretins și primit de la mai mulți oameni de afaceri aflați în relație contractuală cu Spitalul CF Nr.2, sume de bani, reprezentând un procent variabil cuprins între 5% și 10% din valoarea fără TVA a fiecărei facturi plătite furnizorului/prestatorului de servicii de către unitatea medicală”.
Banii ar fi fost pretinși de manager pentru a asigura derularea în bune condiții a contractelor încheiate de oamenii de afaceri cu spitalul.
„În mod concret, după ce unitatea medicală efectua plățile facturilor emise de societățile comerciale, inculpatul Bucur Șerban i-ar fi contactat pe oamenii de afaceri, de regulă prin apel pe WhatsApp, și i-ar fi atenționat că s-a făcut plata, aceștia înțelegând din acest mesaj că trebuiau să se prezinte la biroul acestuia și să-i remită procentul cuvenit. Sumele de bani ar fi fost primite direct de inculpat, în biroul acestuia, iar, după plecarea oamenilor de afaceri, managerul Bucur Șerban ar fi verificat cu atenție plicurile primite și ar fi procedat la numărarea sumelor de bani, de regulă sub birou, distrugând ulterior plicurile”, mai susțin procurorii.
Contracte frauduloase
În perioada august 2019 – aprilie 2021, Șerban Bucur, în aceeași calitate, ar fi încheiat 25 de contracte de achiziții publice cu două societăți comerciale pe care le controla, fapt ce ar fi avut ca urmare obținerea pentru sine a unor foloase patrimoniale în sumă de aproximativ 10.107.439,73 lei, reprezentând contravaloarea produselor și serviciilor livrate către unitatea medicală.
Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte o serie de obligații, între care să nu părăsească teritoriul României, să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar și să nu exercite funcția de manager, în exercitarea căreia inculpatul a săvârșit faptele.
Inculpatului i s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar pe cauțiune se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
Inculpatului i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile penale, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
DNA: Managerul spitalului CF2 din București, cercetat pentru luare de mită și contracte frauduloase
Doar 8 din 17 companii de stat din Energie și-au ales șefii „corporatiști” conform reformei asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Însă, toate aceste proceduri prezintă probleme majore, conform informațiilor obținute în exclusivitate de Economedia.
Există suspiciuni de conflict de interese din cauza suprapunerilor, relațiilor ierarhice sau influențelor politice între candidați și membrii comitetului de selecție. De asemenea, anunțurile de angajare au fost publicate în secțiunea „mica publicitate” a ziarelor, nu pe site-uri de specialitate, ceea ce a redus considerabil numărul de candidați.
România trebuia să selecteze șefi corporatiști printr-o procedură transparentă și predictibilă, conform PNRR. Până acum, doar 8 din cele 17 companii de stat din Energie au derulat proceduri de selecție și de numire a membrilor consiliului de administrație. Însă, aceste selecții ridică semne de întrebare serioase privind transparența și competiția.
Această reformă este încă considerată neîndeplinită și blochează cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare de 2 miliarde de euro. O altă problemă similară este selecția conducerii RAAPPS.
Hidroelectrica
Consiliul de Supraveghere
Dovezile arată că anunțurile au fost publicate în „mica publicitate” a ziarelor.
Dovezile sugerează suprapuneri sau relații ierarhice între candidați și membrii comitetului de selecție.
Trei membri au fost numiți fără o procedură competitivă și transparentă.
Comitetul de numire și remunerare a fost implicat în stabilirea remunerației și a indicatorilor de performanță.
Directoratul
Nu există dovezi clare că membrii consiliului de administrație au fost numiți pe baza unei proceduri transparente și competitive.
Nuclearelectrica
Consiliul de administrație
Anunțurile au fost publicate în „mica publicitate” a ziarelor.
Nu a existat un comitet de selecție, și nu s-au verificat conflictele de interese și influența politică.
Romgaz
Consiliul de administrație
Anunțurile au fost publicate în „mica publicitate” a ziarelor.
Dovezile indică suprapuneri și influențe politice între candidați și membrii comitetului de selecție.
Comitetul de numire și remunerare a fost implicat în stabilirea remunerației și a indicatorilor de performanță.
SAPE, CONPET, CNCIR, Oil Terminal și RATEN
Consiliile de administrație
Anunțurile au fost publicate în „mica publicitate” a ziarelor.
Selecția nu a fost efectuată pe baza unor proceduri transparente și competitive.
Există indicii de suprapuneri și relații ierarhice sau politice între candidați și membrii comitetului de selecție.
Ministerul Energiei a decis să transfere sau să fuzioneze alte trei întreprinderi de stat, pentru care nu vor fi efectuate proceduri de selecție. Nu a fost prezentată nicio dovadă care să justifice această decizie și să demonstreze că nu este o eludare a cerințelor.
Suspiciuni de conflict de interese după ce doar 8 din 17 companii de stat din Energie și-au ales șefii „corporatiști”, conform reformei PNRR
Mai mulți bugetari și-au achiziționat, în ultimii ani, apartamente în Dubai sau în diverse țări din Vestul Europei. Informațiile apar în declarațiile de avere completate de aceștia, relevând investițiile făcute de angajați ai unor societăți sau instituții de interes public.
Exoticul Dubai și stațiuni din Spania sunt destinațiile predilecte pentru astfel de achiziții, dar pe listă nu lipsesc Austria, Italia, Grecia sau Portugalia, precizează G4Media.
Proprietarii acestor imobile variază de la șefi din CFR, Transgaz și ANSVSA, la auditori din Curtea de Conturi și consilieri locali din comuna ilfoveană Ștefăneștii de Jos. Cel mai recent new-entry pe lista proprietarilor de imobile în străinătate este președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, care a achiziționat anul trecut în Italia o vilă impresionantă și un spațiu comercial/de producție.
Luna trecută, Vasile Iliuță a fost trimis în judecată de Direcția Națională Anticorupție într-o speță legată de atribuirea unui contract.
Dubai
Una dintre cele mai mediatizate achiziții în Dubai a fost realizată de Ion Sterian, directorul general al Transgaz – operatorul tehnic al sistemului național de transport de gaz metan. Sterian este unul dintre cei mai bine plătiți angajați ai unei societăți cu capital majoritar de stat, cu un venit net total de 1,9 milioane de lei în 2023. El a achiziționat în 2022 un apartament de aproape 100 de metri pătrați în Emiratele Arabe Unite (EAU).
Alți doi șefi ai unor instituții de stat au cumpărat apartamente în Dubai anul trecut. Traian Preoteasa, directorul general al CFR Călători, a achiziționat un imobil de 70,93 metri pătrați, în timp ce Valentin Voicu, directorul Institutului pentru Controlul Produselor Biologice și Medicamentelor de Uz Veterinar – structură subordonată ANSVSA, a cumpărat un apartament de 62,50 metri pătrați.
Personaje de rang mai mic din sistemul public au declarat, de asemenea, proprietăți în Dubai. Florin Matei, consilier local în comuna Ștefăneștii de Jos, a menționat în declarația de avere din 2023 că în anul anterior a achiziționat un apartament de 61,86 metri pătrați din închirierea căruia a încasat 10.000 de euro.
Elena Ildiko Joos, auditor la Camera de Conturi Covasna la acel moment, a menționat în declarația de avere o casă de 192,6 metri pătrați în Dubai, cumpărată în 2022. Joos a declarat și un credit scadent în 2025, de 1,56 milioane dirhami, echivalentul a aproape 2 milioane de lei.
Prețurile pentru astfel de locuințe variază în funcție de facilități și locație: 254.000 de euro pentru 79 de metri pătrați, 407.000 de euro pentru 80 de metri pătrați sau 430.000 de euro pentru 69 de metri pătrați, conform unui site autohton specializat în intermedierea achiziției de apartamente în Dubai.
Spania
Oana Babagianu, numită în 2022 consilier la Ministerul Energiei, deține o casă de vacanță de 250 de metri pătrați în Denia, achiziționată în 2021. În trecut, ea a declarat și o casă de 840 de metri pătrați în Madrid, care nu mai figurează în declarația sa de avere din iunie 2024.
Anna Marie Vasile, administrator public al Județului Prahova, deține o casă de vacanță de aproape 118 metri pătrați în Los Barrios, achiziționată în 2002. Ea este cercetată de DNA pentru fals în declarații, constând în faptul că nu a menționat în 29 de declarații de avere două terenuri deținute de soțul său.
Georgiana Paulica Cobianu, inspector asistent în Primăria Pucioasa, deține un apartament de 84 de metri pătrați achiziționat în 2010 în Torreblanca. Emilia Guran, medic coordonator la Spitalul Județean de Urgență Drobeta Turnu Severin, a cumpărat în 2022, alături de alte trei persoane, un apartament de 78 de metri pătrați în Castellon de la Plana.
Liana Manuela Liță, inspector la ITM Dâmbovița, a achiziționat în 2022 un apartament de 42 de metri pătrați în Ilamado Majon del Poniente. Giorgiana Mădălina Mureșan, consilier superior la Primăria Municipiului Carei, deține un apartament de 90 de metri pătrați în Santa Pola, contractul de vânzare-cumpărare fiind semnat în 2022.
Iuliana Stancu, consilier local în Alexandria și fost inspector școlar general în Teleorman, a achiziționat un apartament de 60 de metri pătrați în Cartagena în 2020. Anda Carmen Stoica, consilier superior la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București, a intrat în posesia unui apartament de 74 de metri pătrați în Las Palmas în 2019, coproprietar fiind soțul ei, polițist de frontieră.
Ana Maria Vasi, judecătoare la Tribunalul Buzău, a cumpărat în 2021 un apartament de 36 de metri pătrați în Benicassim. Corina Gabriela Zaharie, medic la Spitalul Județean Cluj și cadru didactic la Universitatea de Medicină din Cluj, deține o casă de vacanță de 99 de metri pătrați în Altos de Polop, achiziționată în 2022. Dan Mihu, medic și profesor universitar în Cluj-Napoca, deține un apartament de 75 de metri pătrați în Benidorm, cumpărat în 2019.
Cristian Oana Mărginean, medic și profesor universitar în Târgu Mureș, deține un apartament de 52 de metri pătrați în Benalmadena de pe Costa del Sol, achiziționat în 2003. Adina Raluca Olteanu, consilier la Secretariatul General al Guvernului, a cumpărat un apartament de 39 de metri pătrați în Almazora-Valencia în 2022.
Gheorghe Stan, judecător constituțional, a achiziționat alături de soția sa un apartament de 138 de metri pătrați lângă renumita stațiune Marbella.
Italia
Vasile Iliuță, președintele Consiliului Județean Călărași, a achiziționat în 2023, alături de soție, 6.623 metri pătrați de teren cu o casă de 950 de metri pătrați în Ventasso și un spațiu comercial/de producție de 900 de metri pătrați în Campo Moro.
Daniel Lucian Dobreci, conferențiar universitar la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, deține o casă de vacanță de 150 de metri pătrați în Imperia, cumpărată în 2018. Mirela și Aurel Flaviu Raitmaier, angajați la Ministerul Economiei și Antreprenoriatului și la Institutul Național de Statistică, au cumpărat în 2023 un apartament de 120 de metri pătrați în Copparo.
Portugalia
Oana Elena Stan Antonescu, fost director în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, a achiziționat în 2022 două case de vacanță în Silves-Portugalia, una de 291 metri pătrați și alta de 92,95 metri pătrați. Eugen Victor Cristian Rusu, profesor universitar la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, deține un apartament de 98 de metri pătrați în Costa de Caparica, achiziționat în 2019.
Grecia, Austria, Germania
Aurelian Bogheanu, fost director adjunct în Banca Națională a României, deține un apartament de 69 de metri pătrați în Skala Potamia, Thassos-Grecia, achiziționat în 2018. Mircea Cîrț, om de afaceri din Baia Mare, deține un apartament de 80 de metri pătrați în Viena.
Cosmin Lucian Gherghe, conferențiar universitar și avocat în Dolj, deține un teren de 358 de metri pătrați și o casă de 650 de metri pătrați în Zwickau-Germania, achiziționate în 2019. Alin Petre Tortolea, manager public la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a cumpărat două apartamente în Plauen-Germania, de 54 și 35 de metri pătrați, în 2021.
BUGETARI de la CFR, Transgaz și ANSVSA, apartamente de LUX în Dubai și Vestul Europei. Lista celor care și-au făcut avere din banii statului
România se confruntă cu un risc crescut de pene de curent din cauza dezechilibrelor din sistemul energetic național. Prețurile pe piața de echilibrare au atins un record european de 16.000 de lei pe MWh, o situație critică explicată de experții în energie consultați de Libertatea. Potrivit acestora, cauza principală a problemelor este gestionarea defectuoasă a necesarului de energie de către furnizorii de electricitate, scrie Libertatea.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a indicat energia regenerabilă și canicula drept factori principali pentru criza energetică. Energia regenerabilă, fiind intermitentă, necesită compensare din alte surse atunci când producția scade, ceea ce duce la creșterea prețurilor pe piața de echilibrare, un mecanism de penalizare pentru dezechilibre.
Totuși, un expert în energie a explicat pentru Libertatea că vina principală revine furnizorilor de energie. Aceștia nu își calculează corect necesarul de electricitate și nu achiziționează suficiente cantități de pe OPCOM, neavând echipe care să se ocupe non-stop de tranzacții, spre deosebire de Dispeceratul Energetic Național.
Furnizorii de energie au cerut plafonarea prețului pe piața de echilibrare, dar această măsură este imposibil de implementat din cauza restricțiilor europene. Plafonarea ar fi posibilă doar în stare de urgență. Furnizorii au solicitat Guvernului să socializeze pierderile cauzate de echilibrarea costisitoare, ceea ce a stârnit controverse în rândul experților din domeniu.
„Acum furnizorii au creat aceste dezechilibre și au mers la Guvern să socializeze pierderea pentru că îi costă prea mult echilibrarea. Părerea mea este că se merge pe fentă și sper ca ANRE și Ministerul Energiei să nu pună botul”, a declarat un expert energetic.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a subliniat că problema majoră este adaptabilitatea sistemului energetic național. Sistemul a fost proiectat acum 50-70 de ani pentru condițiile de atunci și nu poate face față variațiilor actuale de producție și consum.
„Avem un sistem energetic proiectat acum 50-70 de ani pentru situațiile de atunci. Acum, acestea s-au schimbat și avem variații mari de producție și consum, iar sistemul nu este pregătit pentru aceste variații. Este similar cu infrastructura rutieră proiectată acum 50 de ani, care acum nu mai face față”, a explicat Chisăliță.
Chisăliță avertizează că România se află într-un pericol real de a experimenta pene de curent, asemănător cu problemele energetice recente din Germania și Olanda. Acesta a menționat că transformatoarele pot exploda pe caniculă, cauzând pene locale, iar sistemul energetic românesc ar putea intra într-o spirală a morții în următorii 2-10 ani, ducând la un colaps similar cu cel al sistemului de termoficare.
Germania a anunțat în aprilie că are nevoie de dublarea capacității de echilibrare, ceea ce implică o întârziere a planurilor de închidere a centralelor pe cărbune.
România, în beznă! Pene de curent tot mai frecvente după ce sistemul energetic național nu mai face față consumului
Guvernul României a aprobat în ședința de joi mai multe măsuri de sprijin financiar pentru antreprenori, cultivatorii de tomate și compensarea creșterii accizei la motorină utilizată drept combustibil, a anunțat Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Executivului.
Aceasta reprezintă o inițiativă menită să susțină diverse sectoare economice afectate de creșterea costurilor și de dificultățile financiare recente, scrie Digi24.
Guvernul continuă să sprijine antreprenorii prin alocarea sumei de 300 de milioane de lei în luna iulie pentru plata ajutoarelor de stat destinate susținerii acestora. Fondurile sunt destinate stimulării investițiilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă și investiții cu impact major în economie.
„Guvernul continuă să asigure resurse financiare pentru plata ajutoarelor de stat destinate susținerii antreprenorilor. În acest sens, suma de 300 de milioane de lei, credite bugetare, va fi alocată pentru luna iulie”, a declarat Mihai Constantin într-o conferință de presă la Palatul Victoria.
Această sumă va finanța și programe de garantare în domenii prioritare pentru economia românească, inclusiv schema de ajutor de stat IMM Invest PLUS și componentele sale, menită să susțină IMM-urile în realizarea investițiilor și în crearea de noi locuri de muncă.
Guvernul a luat măsuri pentru compensarea creșterii accizei la motorina utilizată drept combustibil pentru motor, schema de ajutor de stat fiind instituită în luna februarie a acestui an după consultări cu sectorul transportatorilor. Până în prezent, au fost depuse aproximativ 1.600 de cereri de compensare, cu o valoare estimată de 15 milioane de euro.
„În prezent, transportatorii primesc 13 bani pentru fiecare litru de motorină, iar această sumă a fost majorată la 20 de bani pe litru, pentru a compensa majorarea accizei aplicată începând cu data de 1 iulie”, a explicat Mihai Constantin.
Sectorul agricol beneficiază și el de sprijin suplimentar, cu o alocare de 182 de milioane de lei pentru cultivatorii de tomate. Aceste fonduri vor susține aproximativ 25.000 de agricultori prin Programul tomata, asigurându-le resursele necesare pentru continuarea activităților de cultivare.
„Sectorul agricol va beneficia, de asemenea, de susținere pentru plata sprijinului de care beneficiază cultivatorii de tomate. Guvernul a suplimentat bugetul Ministerului Agriculturii cu 182 de milioane de lei și, în consecință, aproximativ 25.000 de agricultori primesc bani de la Guvern, prin Programul tomata, în continuare”, a transmis purtătorul de cuvânt al Executivului.
Guvernul a aprobat compensarea accizei de combustibil pentru antreprenori şi agricultori. Care sunt sumele alocate
One United Properties a pierdut definitiv procesul intentat împotriva publicației DeFapt.ro, prin care dezvoltatorul imobiliar cerea scoaterea de pe site a trei articole critice. Decizia a fost pronunțată de Curtea de Apel București pe 10 iulie 2024, confirmând hotărârea Tribunalului București, care a respins inițial cererea de ordonanță președințială formulată de One United, precizează Defapt.
Tribunalul București a respins inițial cererea One United Properties, argumentând că articolele contestate nu conțin judecăți de valoare, ci fapte obiective documentate de autori. „Verificând conținutul articolelor, tribunalul observă că acestea nu cuprind judecăți de valoare, ci doar imputări de fapt, fiind expuse anumite elemente, aparent obiective, care conturează, în același timp, o conduită prealabilă de minimă documentare a autorilor,” a motivat instanța.
Dezvoltatorul imobiliar a făcut apel la această hotărâre, susținând că „situațiile de fapt reale descrise în articole nu pot fi calificate ca și constituind o minimă bază factuală pentru afirmațiile autorilor articolelor în litigiu.” One United Properties a solicitat cenzurarea provizorie a articolelor până la clarificarea bazei factuale în cadrul litigiului de fond.
Apelul a fost judecat de Curtea de Apel București, care a menținut decizia Tribunalului București. „Respinge apelul ca nefondat. Obligă apelanta reclamantă la plata cheltuielilor de judecată către intimaţii pârâţi (…). Definitivă.”, se arată în minuta instanței.
One United Properties a cerut eliminarea următoarelor articole de pe DeFapt.ro:
„Dezvoltatorii imobiliari care au vrut să desființeze Asociația Salvați Bucureștiul au relansat organizația: donații de 130.000 de lei în doar șase zile”
„EXCLUSIV Dezvoltatorul imobiliar care a obținut dizolvarea Asociației Salvați Bucureștiul, credit de la o bancă internațională condusă de «finanțistul lui Putin»”
„Compania care vrea să desființeze Salvați Bucureștiul, asociată cu industria jocurilor de noroc: Sacha Dragic, fondatorul Superbet, a cumpărat acțiuni One United Properties”
One United Properties nu s-a limitat doar la cererea de eliminare a articolelor, ci solicită și daune morale în valoare de 100.000 de euro, susținând că articolele încalcă „drepturile la demnitate, reputație și imagine.” Deși procesul pe fond urmează să înceapă, avocații companiei nu au explicat încă modul în care au calculat suma cerută ca daune morale și prejudiciile suferite de companie în urma publicării articolelor.
One United pierde definitiv procesul cu DeFapt.ro pentru cenzurarea articolelor
Ministerul Finanțelor a publicat recent un proiect de act normativ în transparență decizională, propunând majorarea grantului acordat transportatorilor pentru motorină, de la 13 bani la 20 de bani pe litru.
Această măsură vine în contextul unui buget aprobat de 180 de milioane de lei pentru compensarea creșterii prețului la combustibil, aprobat de Guvernul României în februarie, scrie Digi24.
Măsura vizează aproximativ 4000 de operatori economici licențiați în România, care desfășoară activități de transport rutier de mărfuri și persoane. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a subliniat că această creștere este posibilă fără a depăși bugetul inițial de 180 de milioane de lei, ajutând astfel operatorii de transport să-și mențină activitatea.
„Din calculele noastre a reieșit că putem suporta această creștere fără să depășim bugetul aprobat inițial de 180 de milioane lei, ca parte din planul nostru de a veni în întâmpinarea operatorilor de transport rutier, ajutându-i să-și mențină activitatea. Indirect, este o măsură temporară de ajutor pentru întreg mediul de afaceri”, a declarat ministrul Boloș.
Pentru a beneficia de compensarea accizei, operatorii economici trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
Dețin licență comunitară eliberată în România.
Dețin cel puțin un vehicul eligibil.
Nu sunt declarați inactivi potrivit prevederilor Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală.
Nu beneficiază de alte compensații pentru activitatea de transport desfășurată cu vehiculele eligibile, cu excepția transportului public local de persoane.
Nu au decizii de recuperare a unui ajutor de stat neexecutate.
Alimentează vehiculele eligibile de la stații de distribuție autorizate, folosind un card de gestiune a alimentărilor sau un inel emițător/receptor, sau din rezervoarele proprii de consum.
Operatorii economici pot depune cererea de compensare a creșterii accizei la motorină la Autoritatea Rutieră Română pentru un trimestru calendaristic, în primele 30 de zile ale trimestrului următor celui pentru care se solicită plata ajutorului de stat. De asemenea, se poate solicita ajutor de stat pentru toate vehiculele eligibile deținute în cursul trimestrului pentru care se solicită compensarea.
Această măsură susținută de Ministerul Finanțelor este esențială pentru menținerea activităților de transport, care joacă un rol crucial în interconectarea sectoarelor economice precum producția, comerțul, agricultura și turismul. „Transportul materiilor prime, produselor finite, echipamentelor sau persoanelor este un domeniu care asigură funcționarea eficientă a întregii economii”, a adăugat Boloș.
Potrivit Ministerului Finanțelor, prin acordarea acestui ajutor de stat, acciza plătită de transportatori va fi redusă la 1.650,95 lei/1.000 litri până la 30 iunie 2024 și la 1.983,85 lei/1.000 litri pentru perioada 1 iulie 2024 până la finalul anului 2024.
Ministerul Finanțelor urmărește creșterea subvenției la acciza pentru combustibil destinată transportatorilor şi distribuitorilor
Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice este super-agenția care va controla funcționarea companiilor cu capital de stat, companii cu cifre de afaceri de sute de milioane de euro, conform informațiilor obținute în exclusivitate de Economedia. De asemenea, niciunul dintre cei trei șefi ai AMEPIP nu ar îndeplini cerințele de experiență necesare pentru a ocupa aceste posturi.
Victor Moraru, unul dintre apropiații lui Marian Neacșu, considerat eminența cenușie a guvernului și omul care controlează agenda premierului Marcel Ciolacu, este suspectat de incompatibilitate și conflict de interese pentru modul în care a ajuns vicepreședinte al AMEPIP.
Conducerea AMEPIP a fost aleasă în decembrie 2023. Mihai Precup, anterior secretar de stat, a fost numit președinte al AMEPIP. Vicepreședinți au fost numiți Victor Moraru, apropiat al lui Marian Neacșu, și Ciprian Hojda, susținut de președintele PNL Maramureș, Ionel Bogdan. Înființarea AMEPIP este una dintre reformele asumate de România în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), considerate încă neîndeplinite de către Comisia Europeană. Aceasta reformă blochează cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare de 2 miliarde de euro.
Alegerea lui Victor Moraru în conducerea AMEPIP pare să nu fi respectat criteriile de transparență și de concurență deschisă necesare acestei reforme, conform celei mai recente scrisori de observație trimise de Comisia Europeană către Guvern. Motivul principal este faptul că Moraru a participat la selecția membrilor comisiei care ulterior l-a numit în funcția de vicepreședinte AMEPIP, ceea ce duce la incompatibilitate și conflict de interese.
Înainte de a fi ales vicepreședinte AMEPIP, Moraru era director în cadrul Secretariatului General al Guvernului. În această calitate, el a prezidat comisia de selecție a celor doi reprezentanți ai mediului academic, parte a comisiei de experți independenți pentru selectarea președintelui și a vicepreședinților AMEPIP. Documentele prezentate ca probe pentru selecția reprezentanților mediului academic sunt semnate și certificate de Moraru, în calitatea sa de președinte al comisiei de selecție.
„Implicarea unuia dintre candidați în procesul de numire a celor doi reprezentanți ai mediului academic în comisia de selecție însărcinată cu evaluarea propriei candidaturi și numiri ulterioare în funcția de vicepreședinte al AMEPIP nu este conformă cu un proces competitiv, bazat pe merit și pe criterii de numire transparente. Se pare că procesul de selecție nu conține o procedură de evitare a posibilelor incompatibilități sau situații de conflict de interese”, se arată în scrisoarea de observații transmisă de Comisia Europeană.
Niciunul dintre cei trei șefi ai AMEPIP, Mihai Precup, Victor Moraru și Ciprian Hojda, nu ar deține experiența solicitată pentru a ocupa aceste posturi. Conform dispozițiilor din lege și din anunțul de concurs, candidații trebuie să aibă o experiență profesională de 10 ani în domeniul economic sau financiar, al managementului sau juridic, din care cel puțin 7 ani în funcții de execuție în administrația publică, perioadă în care au exercitat funcții de conducere sau de supraveghere a întreprinderilor publice.
O altă problemă majoră este faptul că mare parte dintre angajații AMEPIP sunt numiți prin detașare, astfel instituția nu poate fi considerată complet operațională. AMEPIP are în prezent 53 de angajați dintr-un total de 92 de posturi planificate, rezultând o rată de ocupare de 57%. Majoritatea posturilor sunt ocupate prin detașări de 6 luni, fără o decizie clară privind viitorul acestor posturi după terminarea perioadei de detașare la 1 iulie 2024.
Cine sunt protagoniștii
Mihai Precup
Mihai Precup, noul președinte al Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, a fost promovat de Marian Neacșu și a deținut anterior funcții în diverse instituții de stat și internaționale. Are o educație solidă în finanțe și a lucrat în domeniul financiar în Franța și Luxemburg.
Victor Moraru
Victor Moraru, apropiat al lui Marian Neacșu, a fost primar și consilier județean în Ialomița. A fost adus la Secretariatul General al Guvernului de Neacșu și a fost acuzat de angajare ilegală și conflict de interese.
Marian Neacșu
Marian Neacșu, vicepremier în guvernul Ciolacu și fost baron PSD de Ialomița, a fost condamnat pentru conflict de interese. Este considerat unul dintre cei mai influenți oameni din PSD și controlează Secretariatul General al Guvernului.
Super-agenția AMEPIP, destinată să eficientizeze administrarea companiilor de stat, se confruntă cu acuzații grave de incompatibilitate și conflict de interese în procesul de selecție a conducerii. În plus, lipsa experienței necesare și problema detașărilor afectează operativitatea agenției. Comisia Europeană a cerut clarificări și dovezi suplimentare pentru a asigura respectarea criteriilor de transparență și concurență deschisă.
Numiri controversate la șefia super-agenției care conduce toate companiile de stat: ”Incompatibilități și conflicte de interese”
Un incident grav de defrișare ilegală a avut loc recent în Sectorul 3 al Capitalei, pe strada Drumul Murgului 40. În plină zi, doi bărbați au fost filmați tăind copaci cu drujbele pe un teren privat de aproximativ 6000 mp, situat între blocuri, în apropiere de Mall Park Lake. Cel puțin 15 copaci au fost doborâți în acest act de vandalism ecologic, scrie G4Media.
Imaginile surprinse de un locuitor din zonă arată cum doi indivizi taie copacii fără nicio ezitare. În filmare, se aude clar cum cetățeanul solicită intervenția poliției locale și naționale pentru a stopa tăierile ilegale. „Vreau și eu să semnez procesul verbal”, spune acesta, încercând să se asigure că incidentul nu va fi mușamalizat.
Defrișarea a avut loc pe parcursul a două zile: sâmbătă, 6 iulie, și luni, 8 iulie. Poliția Locală a Sectorului 3 a informat locuitorii că amenda pentru tăierea ilegală a unui copac în București este de doar 100 de lei, o sumă considerată ridicol de mică și care nu descurajează astfel de acte. În plus, proprietarul terenului poate fi amendat pentru neglijență.
Incidentul de pe Drumul Murgului amintește de cazul similar din Parcul IOR, tot din Sectorul 3, unde copacii au fost doborâți pentru a obține mai ușor autorizație de construire. Lipsa copacilor poate demonstra în instanță că terenul nu este considerat spațiu verde, facilitând astfel schimbarea destinației acestuia.
Până la publicarea acestei informații, Poliția Locală Sector 3 și Poliția Locală a Municipiului București nu au oferit un răspuns la solicitările G4Media de a clarifica cine sunt proprietarii terenului, ce amenzi au fost aplicate și ce măsuri se iau pentru a preveni continuarea tăierilor ilegale.
Tăierea ilegală a copacilor nu afectează doar estetica urbană, ci și calitatea aerului și biodiversitatea zonei. Autoritățile sunt chemate să ia măsuri drastice pentru a proteja spațiile verzi și a preveni astfel de incidente pe viitor.
Locuitorii pot semnala astfel de cazuri autorităților competente și pot cere transparență în aplicarea sancțiunilor. Implicarea comunității este esențială pentru protejarea mediului și asigurarea respectării legii.
Incident grav de defrișare ilegală în Sectorul 3 al Capitalei! Imagini dezolante cu copacii doborâți
