Acasă Blog Pagina 486

Sprijin pentru tinerii care nu lucrează și nu merg la școală

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a dat startul semnării contractelor din cadrul Programul Operațional Capital Uman „Viitor pentru tinerii NEETs” în valoare totală de peste 185 de milioane de euro. 

Datorită celor 99 de contracte câștigătoare aproape 60 de mii de tineri NEETs („Not in Employment, Education or Training”), șomeri, cu accent pe cei din mediul rural și pe cei aparținând minorității rome, cu vârsta între 16-29 ani, vor beneficia de măsuri adaptate nevoilor lor, astfel încât să poată să-și finalizeze studiile obligatorii, să urmeze cursuri de calificare profesională în meserii pentru care este o mare cerere pe piața muncii și să își găsească un loc de muncă. Pe lângă aceasta, 1.500 de tineri vor fi ajutați să-și deschidă propria afacere, beneficiind de câte 25.000 de euro ca sprijin financiar.

„Prin aceste contracte avem un singur scop: asigurarea unui viitor sigur tinerilor NEETs acasă, în România. Sunt mulți tineri, care nu și-au finalizat studiile și care nu au nici un loc de muncă. Acești tineri reprezintă o resursă imensă pentru România, iar noi vrem să-i ajutăm să-și găsească un loc de muncă bine plătit. Este una din cele mai importante obiective ale acestei guvernări: asigurarea unui trai decent acasă, în țară. Doresc să mulțumesc colegilor mei din minister, colegilor de la POCU pentru că susțin aceste proiecte, că sunt interesați de soarta tinerilor” – a declarat Hegedüs Csilla, secretar de stat.

 

RAPORT: După ce au preluat puterea, talibanii se luptă cu o economie muribundă

După retragerea completă a forțelor americane din Afganistan, miercuri, noii conducători talibani ai acestei țări s-au chinuit să mențină țara în funcțiune, iar donatorii străini sunt îngrijorați de un dezastru umanitar iminent.

Formațiunea de militanți islamiști nu a declarat încă un nou guvern sau nu a clarificat cum dorește să guverneze, la două săptămâni după ce a pătruns în Kabul, punând capăt într-un mod haotic la 20 de ani de lupte.

Prețurile au crescut ca urmare a vidului administrativ, iar mulțimile s-au adunat la bănci pentru a retrage numerar. În timp ce militanți înarmați până-n dinți au preluat controlul asupra Kabulului, oficialii talibani se străduiesc să mențină funcționale băncile, spitalele și echipamentele guvernamentale după ce s-a încheiat un transport aerian masiv de străini și afgani care au ajutat națiunile occidentale în timpul efortului internațional.

Ministrul pakistanez de Externe, care are relații strânse cu talibanii, a preconizat că Afganistanul va avea un nou „guvern de consens” în câteva zile. Sub comanda lui Ahmad Massoud, membri ai milițiilor locale și rămășițe ale fostelor unități militare încă rezistau în provincia Panjshir.

AMIR KHAN MOTAQI

Amir Khan Motaqi, un lider taliban de rang înalt, i-a îndemnat să depună armele și să negocieze o încetare a focului.

„Emiratul Islamic al Afganistanului este casa tuturor afganilor”, a declarat Motaqi într-un discurs.

Talibanii au anunțat o amnistie pentru toți afganii care au colaborat cu forțele străine în timpul conflictului care a început când au fost alungați de la putere, în 2001, pentru că au refuzat să-l predea pe liderul Al-Qaida, Osama bin Laden, în urma atacurilor din 11 septembrie asupra Statelor Unite.

Liderii talibani i-au îndemnat pe afgani să se întoarcă acasă și să ajute la efortul de reconstrucție. Aceștia au jurat să păstreze drepturile omului, într-o încercare aparentă de a prezenta un front mai moderat decât guvernul lor anterior, care a impus reguli islamice dure, inclusiv interzicerea femeilor de a merge la școală și de a lucra.

Cu toate acestea, cea mai urgentă grijă pentru talibani în acest moment este evitarea colapsului economic. Afganistanul are o nevoie urgentă de numerar, iar talibanii nu vor avea probabil acces rapid la activele de aproximativ 10 miliarde de dolari ale băncii centrale afgane, care sunt păstrate în principal în străinătate.

CREȘTEREA PREȚURILOR

La băncile din Kabul s-au format cozi lungi pentru ca oamenii să încerce să retragă numerar, iar prețurile din bazar au crescut dramatic. În timp ce moneda se depreciază și inflația crește, multe birouri și întreprinderi rămân închise.

„Totul este scump acum, prețurile cresc în fiecare zi”, a declarat Zelgai, un cetățean din Kabul.

Talibanii au ordonat redeschiderea băncilor, deși există limitări săptămânale stricte în ceea ce privește retragerile de numerar.

Organizațiile umanitare din afara orașului au avertizat că se apropie un dezastru, deoarece o secetă severă a afectat fermierii și a determinat mii de săraci din mediul rural să se refugieze în orașe. Cu toate acestea, în absența unui guvern la Kabul, donatorii occidentali nu știu cui să se adreseze.

După ce talibanii au cucerit Kabulul la mijlocul lunii august, un transport aerian condus de SUA a evacuat peste 123.000 de persoane, dar alte zeci de mii de afgani aflați în pericol au rămas în urmă.

Strategia națională de recuperare a prejudiciilor din marile dosare de corupție

Guvernul a aprobat Strategia de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni, care are ca element-cheie eficientizarea activității de recuperare a prejudiciilor.

Una dintre cele mai mare probleme ale României este recuperarea prejudiciilor din marile dosare de corupție. La acest moment, statul român nu recuperează nici 2% din aceste pierderi, care afectează în mod direct bugetul de stat.

Sunt celebrele exemple cu marile dosare de corupție în care au fost implicați politicieni și oameni de afaceri precum Dan Voiculescu, Marian Vanghelie, Elena Udrea, Dorin Cocoș și nu numai, care au rămas cu averile aproape intacte după ce și-au ispășit pedeapsa în închisoare. Statul nu a reușit să recupereze în totalitate prejudiciul cauzat de aceștia.

Ce propune noua strategie:

  • identificarea activelor în jurisdicții străine – inclusiv off-shore prin intermediul ANABI;
  • registrele publice relevante pentru luarea măsurilor asigurătorii (ex: registrul conturilor bancare);
  • realizarea investigațiilor financiare de către specialiști, fapt ce implică o consolidare a structurilor cu această misiune din cadrul unităţilor de parchet şi unităţilor de poliţie judiciară;
  • abordarea integrată de tip task force care să asigure alocarea de resurse adecvate în termen scurt pentru identificarea, preluarea, expertizarea, evaluarea, administrarea sau după caz valorificarea anticipată a bunurilor sechestrate.

Cum este ajutată ANABI?

Cu fonduri europene din PNRR, se vor amenaja depozite de stocare a bunurilor confiscate, unul dintre ele în zona liberă din Portul Constanța, ceea ce va genera o creștere de 50% a valorilor administrate de ANABI (în prezent, portofoliul ANABI a depăşit valoarea de 1 miliard lei: peste 200 milioane euro – sume de bani şi bunuri mobile administrate şi aflate în evidenţa ANABI – aproximativ 50 milioane euro în contul unic).

Ce urmează

Până în luna octombrie, Ministerul Justiției va veni cu un nou pachet de legi pentru facilitarea recuperării prejudiciilor.

Informații suplimentare

ANABI reprezintă un rezultat al Strategiei Naționale Anticorupție și rămâne parte integrantă din angajamentele interne și internaționale ale României în domeniul justiție și politici publice anticorupție.

De asemenea, prin ANABI, România asigură implementarea recomandării 12 din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare:

„Asigurarea faptului că Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este operațională pe deplin și efectiv, astfel încât să poată publica primul raport anual cu informații statistice fiabile privind confiscarea de bunuri provenite din săvârșirea de infracțiuni. Agenția ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică cu privire la dezvoltarea capacității sale administrative, la rezultatele obținute în confiscarea și gestionarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni”.

Analiză: De ce aruncă Ungaria cu bani în comunitățile din Vestul Ucrainei?

Comunitățile etnice maghiare și grupurile civice din vestul Ucrainei au primit cel puțin 115 milioane de euro de la guvernul ungar, potrivit unei noi investigații RFE/RL, desfășurate pe ultimii zece ani. Chiar și în România, diaspora maghiară a primit donații de sute de milioane de euro de la statul ungar.

Rezultatele programului de investigație Schemele demonstrează cum guvernul premierului Viktor Orban a crescut considerabil finanțarea pentru populațiile maghiare din diaspora, nu numai în Ucraina, ci și în România, Slovacia, Croația, Serbia și Slovenia.

Problema a luat o tentă politică în ultimii ani în Ucraina, țară în care trăiesc în jur de 150.000 de etnici maghiari, în principal în regiunea vestică Transcarpatia, la granița cu Ungaria, întrucât unii maghiari din această regiune au făcut presiuni față de normele guvernamentale referitoare la utilizarea altor limbi decât ucraineana, în special în educație. În trecut, serviciile de securitate ucrainene au făcut raiduri în grupuri culturale maghiare, căutând, se pare, semne ale unei mișcări secesioniste.

Asta se încearcă și în România de zeci de ani. Comunitățile maghiare sunt stârnite de clasele politice care nu au nici o altă valoare morală decât să obțină foloase după urma terenurilor ce le cad pradă în urma unei separări autonome. Încă de când clasele politice maghiare au primit fonduri sau „donații” de la guvernul ungur, clasele politice din diaspora maghiară s-au îmbogățit în timp ce comunitățile maghiare sunt unele dintre cele mai izolate și cele mai sărace din țările în care își fac veacul.

Implicarea Schemes

Informațiile despre sprijinul acordat grupurilor etnice maghiare din Ucraina au fost comunicate Schemes de către un proiect al organizațiilor de presă de investigații din Europa de Est. Astfel, fondurile acordate de guvernul maghiar pentru grupurile de expatriați din regiune au fost urmărite de organizații.

De prin 2011, guvernul ungar a acordat cel puțin 670 de milioane de euro unor organizații etnice maghiare din șase țări, conform consorțiului. Multe fonduri s-au dus însă în buzunarele politicienilor maghiari din diaspora și puține au ajuns la comunități sau au fost acordate evenimentelor ori instituțiilor culturale.

Fondul Bethlen Gabor din Ungaria

Se crede că o mare parte din bani au trecut prin intermediul Fondului Bethlen Gabor din Ungaria, care este cel mai mare fond public din țară destinat să ajute organizațiile maghiare din întreaga lume.

Mai multe organizații maghiare, cum ar fi federația națională de fotbal, filiala națională a Bisericii Romano-Catolice și alte asociații filantropice, au susținut, de asemenea, proiecte pentru maghiarii care trăiesc în străinătate, cum ar fi taberele de vară pentru copii și renovarea bisericilor. Cu toate acestea, cheltuielile și alte date sunt mai greu de urmărit în registrele maghiare.

Conform cercetării, Fondul Bethlen Gabor a acordat 115 milioane de euro minorităților maghiare din Ucraina începând din 2011. Suma de bani care a provenit din alte surse maghiare nu este cunoscută. O parte din finanțarea publică maghiară destinată Ucrainei a fost alocată pentru a ajuta la restaurarea sau repararea bunurilor culturale.

Potrivit calculelor făcute de Schemes, un program de investigație realizat în comun de RFE/Serviciul ucrainean de RL și UA: Perși, radioul de stat ucrainean, banii reprezintă aproximativ de o dată și jumătate bugetul anual al guvernului regional din Regiunea Transcarpatia și este egal cu costul estimat al aeroportului regional propus. De asemenea, a crescut semnificativ din 2011, când Orban și-a început cel de-al doilea mandat de prim-ministru, după o perioadă de opt ani în opoziție.

De ce Regiunea Transcarpatia?

Înainte de Primul Război Mondial, Regiunea Transcarpatia, a făcut parte din Imperiul Austro-Ungar. Controlul a trecut prin mâinile Ucrainei temporar independente, Cehoslovaciei și, în cele din urmă, Ungariei, care a invadat și ocupat o mare parte din teritoriu cu șase luni înainte de începerea celui de-al Doilea Război Mondial.

A fost absorbit de Uniunea Sovietică după cel de-al Doilea Război Mondial și a devenit parte a Republicii Socialiste Sovietice Ucrainene.

KABUL: O nouă tragedie, 10 civili uciși de un atac cu drone

Un atac al armatei SUA îndreptat asupra unui automobil care ar fi transportat persoane afiliate ISIS-K, a ucis duminică 10 civili afgani. Trei dintre aceștia fiind adulți, restul copii cu vârste cuprinse între doi și 12 ani, toți membrii aceleiași familii.

Conform BBC, tragedia s-a produs în momentul în care o mașină parcată în fața casei familiei a fost atacată de dronele americane.

„Este greșit, este un atac brutal și sa întâmplat pe baza unor informații greșite. De ce ne-au ucis familia? Copiii noștri? Sunt atât de arși încât nu le putem identifica trupurile, fețele.” – a declarat Ramin Yousufi, rudă a celor decedați

Ramin Yousufi a mai specificat faptul că el și familia, alături de cei trei adulți decedați, solicitaseră evacuarea din partea SUA și așteptau să fie chemați la aeroport.

Cel mai mic dintre copii avea doi ani pe când cel mai mare avea 12 ani. Unul dintre adulții decedați, Ahmad Naser a lucrat drept traducător pentru forțele americane. Iar celelalte două persoane dețineau viză de intrare în SUA, fiind angajați ai unor organizații internaționale.

Secretarul de presă al Pentagonului, John Kirby a spus în interviul acordat BBC că nu poate contesta rapoartele privind victimele, iar investigațiile vor continua. Mărturisește faptul că atacurile erau îndreptate asupra grupării ISIS-K, care sunt o amenințare pentru aeroportului internațional Hamad Karzai din Kabul.

„Fără nici o îndoială, niciun militar de pe fața pământului nu lucrează din greu pentru a evita victimele civile decât armata Statelor Unite și nimeni nu vrea să ia viața unor persoane inocente. […] O luăm foarte, foarte în serios, iar atunci când știm că am luat viața unei persoane inocente, în desfășurarea operațiunilor noastre, suntem transparenți în legătură cu aceasta.” – a mai spus John Kirby

 

Fonduri europene pentru cei implicați în lupta anti-COVID 19

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a aprobat cererea de finanțare a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate prin care se vor deconta stimulentele la salarii acordate în acest an celor din sistemul de sănătate care s-au aflat în prima linie în lupta anti-COVID 19.

Proiectul depus de CNAS are valoarea de 47,1 milioane euro și este denumit „Sprijin pentru personalul din sănătate implicat direct în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea şi tratamentul pacienţilor infectaţi cu COVID-19”, finanțarea fiind asigurată prin Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014-2020.

Vor fi decontate stimulentele acordate în prima jumătate a anului pentru minimum 46.000 de persoane și anume personal medical și auxiliar medical care și-a desfășurat activitatea pe perioada stării de urgență  la furnizori de servicii aflați în relație contractuală cu casele de asigurări: cabinele medicina familie, spitale, farmacii,  laboratoare, centre de dializă, ambulanțe private.

Un proiect similar derulat de către CNAS, în valoare de 33 milioane euro, aprobat anterior prin POCU, solicitat spre decontare stimulente salariale acordate personalului medical si auxiliar sanitar din spitale, centre de dializă, ambulanțe privată și laboratoare în contract cu casele de asigurări.  În total, au beneficiat de bani suplimentari peste 32.000 de persoane.

Un proiect similar a mai fost depus anterior de Ministerul Sănătății, pentru finanțare prin POCU, în valoare de 21 milioane euro, pentru circa 19.000 de persoane din sistemul medical.

Astfel, prin cele trei proiecte aprobate de MIPE, fondurile UE din Programul Operațional Capital Uman sprijină sistemul de sănătate cu peste 101 milioane euro și finanțează stimulentele prin care au fost recompensate peste 97.000 de persoane aflate în prima linie în pandemia COVID-19.

Fonduri europene pentru elevi și pentru nou-născuți

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a suplimentat bugetul Programului Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (POAD) cu 56 milioane euro, prin instrumentul financiar european REACT-EU, care are scopul de a oferi asistență în vederea ameliorării efectelor provocate de criza pandemică COVID-19.

În România, cei mai afectați de criza provocată de pandemia de COVID-19 sunt elevii din medii defavorizate precum și tinerele mame cu situație financiară dificilă.

„Mă bucur că am reușit să obținem această suplimentare și că am reușit, de asemenea, să găsim un mecanism de implementare mai eficient. O să mă asigur că, anul acesta, copiii care se află în situații de risc să se bucure de un sprijin minim care să-i mențină în procesul educațional, iar tinerele mame să primească cât de curând trusourile pentru nou-născuți”, a declarat Cătălina Bădoiu, secretar de stat, coordonator Direcția Implementare POAD.

Măsurile din POAD pentru aceste două grupuri țintă vor fi sprijinite din REACT-EU, fiind adaptate contextului pandemic din perspectiva dimensiunii grupului ţintă şi din perspectiva mecanismului de implementare. Așadar, măsura ce vizează lipsa materialelor școlare va avea o alocare de 44.000.000 de euro REACT EU, iar măsura privind lipsa trusourilor pentru nou-născuți va avea o alocare de 12.000.000 de euro REACT EU.

Totodată, MIPE a relansat în consultare publică „Ghidul solicitantului Acordarea de materiale școlare – rechizite și vestimentație necesară frecventării școlii”, în urma simplificării mecanismului de implementare, precum și a suplimentării bugetului pentru a acoperi numărul de persoane cărora le este destinat. Astfel, alocarea bugetară inițială de 130 de milioane lei care era suficientă pentru aproximativ 259.786 de elevi a crescut până la aproximativ 215 milioane lei, pentru a acoperi numărul de peste 400.000 de elevi care vor putea primi sprijin educațional în anul școlar 2021-2022.

Potrivit propunerii, sprijinul financiar constând în tichete sociale cu o valoare nominală de 500 lei/an/elev acoperă achiziția de materiale școlare, rechizite și vestimentație necesare frecventării școlii.

Ghidul solicitantului Acordarea de materiale școlare – rechizite și vestimentație necesară frecventării școlii poate fi consultat aici: https://mfe.gov.ro/consultare-publica-poad-ghidul-pentru-acordarea-de-materiale-scolare/.

Observaţiile şi sugestiile pot fi trimise până la data de 6 septembrie 2021, pe adresa: consultare.pocu@mfe.gov.ro.

REACT-EU este o măsură ce a fost luată la nivelul Uniunii Europene, prin Regulamentul (UE) 2020/2221 al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 în ceea ce privește resursele suplimentare și măsurile de implementare.

 

 

SUA lansează un atac cu dronă asupra unui planificator ISIS-K

La o zi după atentatele de la aeroportul din Kabul, armata americană lansează un atac cu dronă asupra unui planificator ISIL–KP. Armata americană a anunțat vineri că un atac fără pilot a fost efectuat împotriva unui planificator al Statului Islamic-Khorasan, grup care a revendicat atentatele de joi de pe aeroportul din Kabul.

ISIL-KP se referă la Statul Islamic al Irakului și al Levantului-Provincia Khorsan, este o organizație de tip filială a grupului terorist ISIS. Numele său poate fi și sub forma ISIS-K sau ISL-K. Aceasta activează doar în Afganistan, însă se poate extinde și în țările învecinate.

Operațiunea cu drone a fost desfășurată în zona Nangarhar din Afganistan, conform lui Bill Urban, un purtător de cuvânt al Comandamentului Central al SUA.

„Primele indicii sunt că am ucis ținta”, a spus el. „Nu știm de victime civile”.

Ce s-a întâmplat la Kabul?

Joi seară, două explozii au avut loc pe aeroportul din Kabul, în timp ce Statele Unite și alte țări occidentale finalizau evacuarea a zeci de mii de cetățeni și afgani înainte de termenul limită de 31 august pentru ca trupele americane să părăsească Afganistanul.

După o sursă din domeniul sănătății și un purtător de cuvânt al talibanilor, bilanțul a crescut la 90 de afgani morți, printre care 28 de militanți talibani. Fiind morți din toate cele trei tabere, afgane, americane și talibane. Cel puțin patru explozii au avut loc joi în apropierea aeroportului din Kabul, în timp ce forțele militare occidentale erau evacuate. 13 militari americani au fost uciși, potrivit armatei americane.

Care a fost reacția SUA?

Președintele american Joe Biden a promis că îi va pedepsi pe atentatori la doar câteva ore după atacuri. De asemenea, el a declarat că Statele Unite își vor continua eforturile de evacuare.

„Noi nu vom ierta. Nu vom uita”, a declarat Biden, adresându-se autorilor atacului. „Vă vom vâna și vă vom face să plătiți”.

Cum s-a întâmplat atacul cu dronă?

Conform Associated Press, Biden a autorizat joi lovitura, care a fost ordonată de secretarul Apărării, Lloyd Austin. Potrivit Reuters, raidul aerian a fost efectuat pentru a viza un membru al Statului Islamic care pregătea atacuri.

Se pare că atacatorul extremist, care se afla într-o mașină cu un membru al Statului Islamic, a fost ținta dronei, care a decolat din Asia de Vest. Amândoi, potrivit oficialului, au fost uciși.

Potrivit AFP, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat vineri că serviciile de informații suspectează ISIS-K că plănuiește un nou atac asupra aeroportului.

„Credem în continuare că există amenințări credibile… amenințări specifice, credibile”, a declarat Kirby.

 

Raport: 30 de ani de proclamarea independenței Republicii Moldova

Astăzi 27 august, Republica Moldova celebrează 30 de ani de la adoptarea Declarației de Independență. În contextul destrămării Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, Republica Moldova solicită în 1991 recunoașterea independenței, a suveranității și „încetarea stării ilegale de ocupație a acesteia și să retragă trupele sovietice de pe teritoriul național al Republicii Moldova.”

„Mișcarea de eliberare națională a pornit de la dezideratul limbii, să putem să vorbim și să ne numim limba română, să putem să ne respectăm și să ne promovăm valorile noastre naționale. Acestea au fost elementele definitorii, cu acestea am ieșit noi atunci în Piață. Atunci am vorbit despre libertate, despre respectarea drepturilor omului și cred că pe aceste dimensiuni am reușit anumite lucruri, pentru că avem un anumit grad de democrație.” – a declarat Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu

Nicolae Țîbrigan consideră că elementul esențial care a ajutat Republica Moldova, a fost Acordul de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană prin care se prevede cooperare în ceea ce privesc comerțul, politica de securitate și cultură. În sine câștigarea alegerilor prezidențiale de către Maia Sandu, reprezintă un element esențial în acest sens fiind o politiciană pro-europeană.

Președintele Republicii Moldova, a declarat într-un interviu pentru Radio Europa Liberă Moldova faptul că: „realizarea majoră pe care o văd eu în acești 30 de ani este că noi nu am permis niciunui regim autoritar să prindă rădăcini și să ne țină în acest regim la nesfârșit, așa cum se întâmplă în unele țări. Noi am reușit să schimbăm guvernările prin alegeri, nu întotdeauna libere și pe deplin corecte, dar, oricum, alegeri pașnice, am reușit să scăpăm de un regim sau altul.”

În ciuda numeroaselor piedici, opresiuni, a lipsei experienței instituționale, a sărăciei și unor guvernări toxice și corupte, au ajuns în acest moment în care lucrurile încep să se îndrepte.

„Au fost mai multe situații de risc, care puteau să se transforme într-un regim de durată; acum putem să spunem că până la urmă […] noi am reușit ca societate pe o cale sau pe alta, dar, în orice caz, în context pașnic să schimbăm puterea și eu cred că asta este un element al democrației.” – a subliniat în interviu Maia Sandu

În cadrul aceluiași interviu, Președintele Maia Sandu a subliniat situațiile cu care s-a confruntat Republica Moldova odată cu proclamarea independenței cât și problemele din prezent. Lipsa unei memorie instituționale a adus cu sine un management prost la nivelul statului, aceasta subliniază că „în ‘91 am început să construim instituții, ministere, guvern, multe alte instituții importante pentru funcționarea unui stat. Dar lucrurile s-au întâmplat mai încet decât ne-am dorit”.

Președintele Republicii Moldova subliniază nevoia unei economii puternice și combaterea corupției. Problemele financiare ale statului au determinat emigrarea unui număr mare de tineri, ceea ce s-a observat în contextul protestelor de stradă:

„La noi în mare parte erau oameni în vârstă, pentru că tinerii noștri au plecat, pentru că oamenii care pot pune presiune pentru a cere o guvernare mai bună au plecat.”– a declarat Șeful de Stat al Republicii Moldova

Iar combaterea corupției este văzută drept o problemă extrem de mare, cu cât toxicitatea și lipsa regulilor s-a perpetuat o perioadă lungă de timp „ 2, 3, 4, 5 ani, când reziști mai ușor, e vorba de trei decenii în care lucrurile în mare s-au făcut cu tot felul de înțelegeri pe sub masă, cu tot felul de tranzacții cu elemente de ilegalitate și, iată, întreaga societate a nimerit în această capcană.”

„Acum noi trebuie să ieșim din această capcană, trebuie să facem reguli clare, reguli care pot fi respectate, pentru că nu vrem să venim cu reguli care nu pot fi respectate și să creăm aceste situații în care oamenii să caute o alternativă, trebuie să avem reguli clare, să demonstrăm de la nivel central că, în primul rând, noi respectăm aceste reguli și, pas cu pas, să ajungem să schimbăm atmosfera în general.”– a dorit să adauge Maia Sandu

În cadrul sărbătorii organizate astăzi în Republica Moldova, cu ocazia celor 30 de ani de la declararea independenței nu a putut lipsi Președintele României Klaus Iohannis, România fiind primul stat care a recunoscut independența Republicii Moldova. Au mai fost prezenți și șefii de stat din Polonia și Ucraina.

Klaus Iohannis face apel către părinți și profesori să se vaccineze pentru începutul noului an școlar

În urma ședinței de lucru cu ministrul Sănătății și cu ministrul Educației, președintele Klaus Iohannis a declarat că „din păcate, școala va începe pentru al doilea an consecutiv sub spectrul pandemiei” pe 13 septembrie. Toate instituțiile de învățământ vor funcționa în format fizic, cu respectarea normelor de protecție.

La finalul ședinței de lucru din 26 august de la Palatul Cotroceni, Președintele României a susținut o declarație de presă în legătură cu noul an școlar. Elevii vor începe școala în mod obișnuit, fiind prezenți fizic la orele de curs și respectând normele de impuse anterior: mască, distanțare și aerisirea sălilor. Există și posibilitatea de a trece încă odată în format online, în cazul în care incidența din ultimele 14 zile a cazurilor din localitate este mai mare de pragul de 6 infectări la mia de locuitori.

„Din experiența primului an de pandemie a reieșit fără echivoc că învățământul online nu poate suplini integral forma clasică de învățământ, cu prezență fizică. Cel mult, poate funcționa ca soluție temporară, provizorie, atunci când situația epidemiologică este deosebit de gravă.”– a declarat Klaus Iohannis

Președintele solicită atât părinților, cât și cadrele didactice să se vaccineze, deoarece „în acest fel ne protejăm atât pe noi înșine, cât și pe cei mici, care nu au încă vârsta necesară pentru a se putea imuniza”. Aceasta fiind singura soluție pentru a stopa numărul infectărilor, conform informațiilor acestuia „persoanele nevaccinate constituie majoritatea covârșitoare a cazurilor de infectări cu SARS-CoV2 și de decese din cauza COVID”. Vaccinarea este metoda singură de protejare a elevilor, studenților și cadrelor didactice și de menținere a activității educaționale în sălile de clasă.

„Accesul limitat la educație are efecte negative semnificative în primul rând pentru generațiile tinere, private de o dezvoltare normală atât în planul formării de competențe, cât și în cel al interacțiunii umane. Se poate ajunge chiar să aibă consecințe dramatice pe termen mediu și lung pentru viitorul nostru, al tuturor.”– a mai adăugat Președintele României

La finalul conferinței președintele a făcut apel la Ministerului Educației, Ministerului Sănătății și la autorităților publice locale să colaboreze pentru protejarea copiilor și a cadrelor didactice.

„Și aici nu mă refer strict la măsurile care să prevină infectarea cu SARS-CoV2, ci la toate celelalte probleme care știm foarte bine că apar periodic în multe dintre școlile din țară.”– a adăugat Klaus Iohannis