Acasă Blog Pagina 487

Se interzice punerea pe piață a anumitor produse din plastic de unică folosință

Redacția Normedia
-
0
Se interzice punerea pe piață a anumitor produse din plastic de unică folosință

La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Executivul a aprobat Ordonanța care interzice punerea pe piață a anumitor produse din plastic de unică folosință.

„Prin adoptarea acestei ordonanțe, completăm noul pachet legislativ pe deșeuri și ne îndeplinim obligațiile asumate, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. De la intrarea în vigoare a ordonanței simple care vizează produsele din plastic de unică folosință, pentru anumite categorii de produse va fi interzisă punerea pe piață, iar pentru altele vor fi aplicate ținte de reducere a consumului. Primele produse de plastic de unică folosință care vor dispărea de pe piață sunt: tacâmurile, paiele, bețișoarele igienice pentru urechi, farfuriile (inclusiv farfurii din carton cu folie de plastic), bețele pentru baloane, recipientele pentru alimente din polistiren, cănile din polistiren, plasticul oxo-degradabil. Aceasta este o măsură firească pe care România trebuia să o adopte, pentru ca, ușor, ușor, aceste produse să dispară din viețile noastre și să fie înlocuite cu altele care nu perturbă mediul. În privința stocurilor de produse de unică folosință pe care comercianții din România încă le mai au, acestea vor putea fi epuizate. Interdicția stabilită prin OUG se referă la punerea pe piață de noi produse de plastic din momentul intrării în vigoare a prezentului act normativ”, a declarat ministrul Barna TÁNCZOS.

În ceea ce privește reducerea consumului pentru alte bunuri de plastic de unică folosință, până în 2026, în comparație cu 2022, România trebuie să adopte măsuri pentru o reducere ambițioasă și susținută a consumului de produse din plastic de unică folosință.

Exemple de măsuri:

  • obiective naționale de reducere a consumului (spre exemplu sticle si cutii din plastic, caserole, capace etc.);
  • alternative reutilizabile pentru consumator (spre exemplu ambalaje reutilizabile);
  • interzicerea acordării gratuite de produse de unică folosință.

Legat de cerințele specifice ale produselor, de la 3 iulie 2024 pot fi introduse pe piață numai recipientele pentru băuturi cu o capacitate de până la trei litri care au dopurile/capacele din plastic atașate de ele, în timpul etapei de utilizare preconizată a produselor.

De asemenea, începând cu 2025, toate sticlele PET introduse pe piață trebuie să conțină plastic reciclat în proporție de cel puțin 25 %, și, începând cu 2030, procentul crește la cel puțin 30 %.

Totodată, marcajul pentru produsele de plastic de unică folosință se aplică obligatoriu, începând cu intrarea în vigoare a ordonanței. Marcajul are ca scop informarea consumatorilor cu privire la prezența plasticului, impactul negativ al acestuia și modul de gestionare corectă a deșeului.

De exemplu, categoria 1 vizează: absorbantele, tampoanele igienice și aplicatoare de tampoane, șervețele umede și anume șervețele preumezite de îngrijire personală și de uz casnic, paharele pentru băuturi. În categoria 2 intră produsele din tutun cu filtre și filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinație cu produse din tutun.

Ordonanța de urgență vine și cu noi reglementări privind răspunderea extinsă a producătorilor. Astfel, aplicându-se principiul „poluatorul plătește”, s-au introdus prevederi legate de scheme de răspundere extinsă a producătorilor, care să acopere costurile necesare pentru gestionarea și curățarea deșeurilor și pentru măsurile de sensibilizare menite să prevină și să reducă astfel de deșeuri.

Exemple de produse vizate: recipiente pentru alimente; pachete și folii; recipientele pentru băuturi cu o capacitate de până la trei litri, inclusiv dopurile și capacele acestora; pahare pentru băuturi, inclusiv capacele acestora; pungi de transport din plastic subțire, șervețele umede; baloane; produse din tutun cu filtre și filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinație cu produse din tutun.

 

După Polonia, acum Bulgaria trimite soldați la graniță să se pregătească de migrație

Laurențiu Buboacă
-
0
După Polonia, acum Bulgaria trimite soldați la graniță să se pregătească de migrație

După Polonia, acum Bulgaria a informat la 26 august că va trimite între 400 și 700 de militari la frontiera sa cu Grecia și Turcia, ca răspuns la preocupările tot mai mari ale Europei în legătură cu afluxul de migranți afgani.

Controlul talibanilor asupra Afganistanului a provocat temeri legate de o repetare a crizei migrației din 2015 în Europa, în urma căreia peste 1 milion de imigranți care au fugit de război și sărăcie în Orientul Mijlociu au intrat în Europa. Mulți migranți au trecut frontiera din Turcia spre țările mai bogate ale Europei prin așa-numita rută balcanică.

„Presiunea la granița bulgară este în creștere, ceea ce impune guvernului să acționeze, iar acesta face exact acest lucru”, a afirmat Georgi Panayotov, ministrul Apărării din Bulgaria.

El a adăugat că armata va fi disponibilă pentru a ajuta poliția și jandarmii la „construirea de bariere și supraveghere„. În cursul ultimelor săptămâni, a existat o „presiune migratorie crescută” la granița cu Turcia și Grecia, potrivit Ministerului de Interne.

Miercuri, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a solicitat ca guvernele Poloniei și Letoniei să intervină pentru a-i ajuta pe migranții aflați în taberele din apropierea frontierei cu Belarus. Presiunile s-au adâncit mai ales după ce a fost montată sârmă ghimpată la granița cu Belarusul.

Președinția slovenă a UE a declarat că pe 31 august va avea loc la Bruxelles o reuniune de urgență a miniștrilor de interne ai blocului comunitar, ca răspuns la preocupările europene privind migranții afgani.

Recep Tayyip Erdogan: Nu vrem ca Turcia să devină „depozitul de refugiați al Europei„

Grecia și Turcia (care nu este membră a UE) sunt, de asemenea, îngrijorate de un nou aflux de migranți în Europa și au început să planifice o reacție. Pe lângă migranții și refugiații din alte părți ale lumii, Turcia adăpostește peste 4 milioane de refugiați sirieni și 300.000 de afgani.

La 19 august, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că Turcia nu poartă nicio responsabilitate pentru că acționează ca „depozitul de refugiați al Europei„.

În timpul crizei europene a migrației, Grecia a devenit un stat de primă linie, deși sosirile din Turcia au scăzut din 2016, când UE a obținut un acord cu Ankara pentru a stopa afluxul în schimbul unui ajutor financiar de miliarde de euro.

Din cauza preocupărilor legate de migranții afgani, Turcia și Grecia și-au întărit în ultima perioadă frontierele.

Creștere de aproape 15% a agriculturii în 2021

Redacția Normedia
-
0
Creștere de aproape 15% a agriculturii în 2021

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză anunță o creștere de aproape 15% a agriculturii în 2021.

,,Agricultura ar urma să crească din punctul de vedere al valorii adăugate brute (VAB) cu aproape 15% în 2021, după o cădere de 16% în 2020, arată datele publicate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, pe baza căreia guvernul propune rectificarea bugetară. Guvernul se așteaptă ca agricultura să aducă 0,6 puncte procentuale din creşterea economică de peste 7% , ia ca pondere în PIB să avanseze de la 3,8% în 2020, la 4,2% în 2021.

Un termen de comparație pentru recolta din 2021 este anul 2018, unul cu recolte foarte bune. Specialiștii estimează chiar că volumul recoltei din acest an – prognozat la 34 de milioane de tone – îl va depăsi pe cel din 2018. În 2018, agricultura a contribuit la formarea PIB cu 10,5% în T3/2018 şi cu 5,5% pe primele trei trimestre, an/an. În T3/2018, an/an, agricultura a contribuit cu 1,2% la creşterea PIB de 4,3%, iar pe primele nouă luni din an a contribuit la creşterea economică de 4,2% cu 0,6%.”, a declarat deputatul PNL de Neamț, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc. 

GEOGLAM (Group on Earth Observations Global Agricultural Monitoring Initiative) a evaluat agricultura din România cu rating-ul „excepțional” pentru recolta din anul 2021, iar acest lucru este confirmat de rezultatele obtinuțe de către fermierii români.

90 de civili și 13 militari americani uciși în exploziile de la Kabul. ISIL a revendicat atacul de pe aeroport

Laurențiu Buboacă
-
0
90 de civili și 13 militari americani uciși în exploziile de la Kabul. ISIL a revendicat atacul de pe aeroport

După o sursă din domeniul sănătății și un purtător de cuvânt al talibanilor, bilanțul a crescut la 90 de afgani morți, printre care 28 de militanți talibani. Fiind morți din toate cele trei tabere, afgane, americane și talibane. Cel puțin patru explozii au avut loc joi în apropierea aeroportului din Kabul, în timp ce forțele militare occidentale erau evacuate. 13 militari americani au fost uciși, potrivit armatei americane.

O serie de explozii în Kabul au provocat rănirea a aproximativ 1.300 de persoane

Potrivit unei surse din Ministerul afgan al Sănătății, 1.338 de oameni au fost răniți într-o serie de atacuri teroriste în Kabul, capitala afgană.

Un reprezentant al talibanilor a anunțat pentru agenția de presă Reuters că cel puțin 28 de membri ai talibanilor se află printre cei uciși de exploziile din fața aeroportului din Kabul în cursul nopții.

„Noi am pierdut mai mulți oameni decât americanii„, a afirmat oficialul, care a refuzat să fie prezentat. Acesta a precizat că nu era niciun motiv pentru a extinde termenul limită de 31 august pentru ca forțele străine să se retragă din țară.

Bilanțul militarilor americani în atentatele de la Kabul a crescut la 13 morți, potrivit Pentagonului

Potrivit Al-Jazeera, numărul militarilor americani uciși în exploziile de pe aeroportul din Kabul a crescut cu unul, ajungând la 13, iar 18 persoane au fost rănite.

„Un al treisprezecelea militar american a murit din cauza rănilor suferite în urma atacului de la Abbey Gate„, a anunțat purtătorul de cuvânt al Comandamentului Central, căpitanul Bill Urban, într-o declarație.

Biden promite represalii în urma tragediei de la Kabul

Președintele Joe Biden a jurat represalii pentru exploziile/atentatele din Kabul, confirmând că atentatele au fost comise de ISKP, filiala afgană a ISIL.

„Celor care au comis acest atac, precum și tuturor celor care doresc răul Americii, să știe acest lucru: Noi nu vom ierta. Nu vom uita”, a afirmat Biden.
„Te vom vâna și te vom face să plătești. Voi apăra interesele poporului nostru cu toate măsurile pe care le am la dispoziție.”

A treia explozie auzită la Kabul, talibanii spun că armata americană distruge muniție

Un reprezentant al talibanilor a confirmat că cea de-a treia explozie înregistrată de presa locală și străină în zona Kabul a fost provocată de militari americani care au aruncat armament.

Corespondentul Al Jazeera din Kabul a precizat că explozia a sunat ca o „lovitură foarte puternică, o explozie uriașă„.

ISIL a revendicat atacul de pe aeroportul din Kabul

ISIL a revendicat un incident în apropierea aeroportului din Kabul, potrivit agenției de știri Amaq News Agency a grupării pe Telegram.

În ultimele zile de transport aerian pentru cei care fugeau de preluarea puterii de către talibani, doi teroriști sinucigași și bărbați înarmați au vizat mulțimea de afgani care se grăbeau să ajungă la aeroportul din Kabul, transformând o priveliște de disperare în una de teroare.

SUA a avertizat înainte că va avea loc un atentat

SUA a lansat acum câteva zile un comunicat prin care îi ruga pe toți cei ce vor să părăsească Afganistanul de pe Aeroportul din Kabul să nu o mai facă deoarece extremiștii islamiști vor încerca să cauzeze un nou atentat. Acest lucru chiar s-a întâmplat, iar consecințele sunt foarte vizibile.

CEDO: Polonia și Letonia trebuie să ajute migranții de la granița cu Belarus

Laurențiu Buboacă
-
0
CEDO: Polonia și Letonia trebuie să ajute migranții de la granița cu Belarus

Miercuri, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a solicitat ca guvernele Poloniei și Letoniei să intervină pentru a-i ajuta pe migranții aflați în taberele din apropierea frontierei cu Belarus. Presiunile s-au adâncit mai ales după ce a fost montată sârmă ghimpată la granița cu Belarusul.

Soarta migranților s-a intersectat cu un conflict mai amplu între Uniunea Europeană și Belarus, iar organizații precum Fundația poloneză de caritate pentru refugiați Ocalenie, sunt din ce în ce mai îngrijorate pentru bunăstarea lor.

Cu ajutorul unui translator și al unui megafon de la distanță, organizația a discutat cu un grup de 32 de migranți de pe partea belarusă a frontierei poloneze. Potrivit raportului, 25 dintre ei erau bolnavi miercuri, 12 dintre ei fiind extrem de bolnavi. Potrivit acesteia, nu au avut apă de băut și nu au avut ce să mănânce de marți.

„Doamna Gul, în vârstă de 52 de ani, va muri în curând în fața celor cinci copii ai săi. Este nevoie de salvare ACUM”, a transmis pe Twitter organizația.

Potrivit organizației Ocalenie, femeia era din Afganistan și avea doi băieți și trei fiice, dintre care cea mai tânără avea 15 ani. Acesta a refuzat să dezvăluie orice alte informații despre ea, dar a precizat că ceilalți migranți erau toți din Afganistan. În plus, potrivit postului de știri BNS, 41 de cetățeni irakieni sunt blocați la frontiera dintre Letonia și Belarus.

Polonia, Lituania și Letonia, toate țări membre ale UE, au raportat creșteri semnificative ale numărului de migranți care încearcă să ajungă la granițele lor din Afganistan și Irak.

Președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, este acuzat de Uniunea Europeană că a organizat sosirea a mii de refugiați la granițele țării ca represalii pentru sancțiunile impuse fostei republici sovietice.

Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului din Polonia a declarat săptămâna aceasta că a solicitat instanței să pună în aplicare restricția temporară. Instanța a precizat că a solicitat „ca autoritățile poloneze și letone să le ofere tuturor solicitanților hrană, apă, îmbrăcăminte, asistență medicală adecvată și, dacă este posibil, adăpost temporar„.

Un reprezentant al ministerului leton de externe a declarat că țara se va conforma solicitării instanței.

„Letonia respectă pe deplin măsurile interimare indicate de Curte și va continua să furnizeze hrană, apă și ajutor medical din motive umanitare persoanelor aflate în pericol. Trebuie remarcat faptul că măsurile menționate mai sus includ activități pe care Letonia le-a desfășurat deja”, a transmis Janis Bekeris pentru Reuters într-un SMS.

Un purtător de cuvânt al guvernului polonez nu a putut fi contactat imediat pentru a comenta verdictul. Instanța a stabilit că măsura „nu trebuie înțeleasă ca o obligație ca Polonia sau Letonia să îi lase pe reclamanți să intre pe teritoriile lor”.

Polonia, care a declarat săptămâna aceasta că va construi un gard de-a lungul graniței și va dubla numărul de trupe staționate acolo pentru a opri afluxul de refugiați, a acuzat Belarusul pentru refugiați.

Miercuri, premierul Mateusz Morawiecki a dezvăluit că Minskul a refuzat un convoi de bunuri umanitare pe care Polonia l-a furnizat. Autoritățile belaruse, potrivit ministrului său adjunct de externe, distribuie apă, alimente și țigări migranților.

Oficialii belaruși nu au răspuns imediat la o solicitare de comentarii cu privire la asistența pe care au oferit-o.

STUDIU: De ce se aliază SUA cu Vietnam contra Chinei

Laurențiu Buboacă
-
0
STUDIU: De ce se aliază SUA cu Vietnam contra Chinei

Miercuri, vicepreședintele Statelor Unite, Kamala Harris, s-a văzut cu liderii principali din Vietnam, stabilind o colaborare în mai multe domenii, între care îmbunătățirea securității maritime a țării ca răspuns la agresivitatea crescândă a Beijingului în Marea Chinei de Sud.

În cadrul conversațiilor sale cu Nguyen Xuan Phuc, președintele Vietnamului, cu vicepreședintele Vo Thi Anh Xuan și cu prim-ministrul Pham Minh Chinh, Harris a propus, de altfel, mai multe vizite ale navelor de război americane, conform unui reprezentant al Casei Albe care nu a dorit să fie dezvăluit.

Vizita de șapte zile a lui Harris în Singapore și Vietnam este parte a unui demers mai vast al SUA de a curta aliații care pot ajuta la combaterea influenței economice și de securitate în continuă creștere a Chinei în regiune.

Conform funcționarului de la Casa Albă, în cursul negocierilor, Harris a oferit Vietnamului vaccinuri și ajutor pentru a combate COVID-19, anunțând, de asemenea, crearea mai multor programe de combatere a schimbărilor climatice.

În discursul susținut la Hanoi, capitala Vietnamului, Harris a afirmat că ar trebui exercitată mai multă presiune la adresa Beijingului cu privire la revendicările și pretențiile sale maritime.

„Trebuie să găsim modalități de a exercita presiuni, de a crește presiunea… asupra Beijingului pentru a respecta Convenția Națiunilor Unite privind dreptul mării și de a contesta pretențiile sale maritime excesive și de intimidare”, a subliniat Harris în cadrul unei întâlniri cu președintele vietnamez.

DE CE A FOST CRITICATĂ CHINA DE DOUĂ ORI ÎN DOAR DOUĂ ZILE?

Harris a criticat dur Beijingul pentru a doua oară în decurs de două zile. Marți, în Singapore, Harris a învinuit Beijingul de constrângere și de intimidare pentru a justifica pretențiile sale ilegale în anumite zone din Marea Chinei de Sud. Chinezii au respins afirmațiile ei, reproșând Washingtonului că ar fi încercat să provoace o ruptură între Beijing și vecinii săi din Asia de sud-est.

China, Vietnam, Brunei, Malaezia, Filipine și Taiwan au revendicat anumite porțiuni din aceste apele Mării Chinei de Sud. Tensiunile din Marea Chinei de Sud au continuat să fie intense în ultimii ani, iar Vietnamul a susținut în secret politica indo-pacifică a SUA, întrucât aceasta adoptă o atitudine fermă la adresa Chinei în regiunile disputate.

Totuși, pe măsură ce se intensifică rivalitatea dintre Statele Unite și China în regiunea Indo-Pacific, națiunea din Asia de Sud-Est s-a străduit să găsească un echilibru atent.

Venirea vicepreședintelui american Harris la Hanoi a fost întârziată marți, după ce Ambasada SUA în Vietnam a anunțat că a depistat un „incident de sănătate anormal”, care ar putea avea legătură cu misteriosul sindrom Havana.

De altfel, China mai este des criticată și de faptul că ridică încontinuu insule artificiale în Marea Chinei de Sud pentru ca mai târziu să le revendice.

LICITAȚIE PENTRU INFLUENȚĂ CU VACCINE ANTI-COVID-19

În perioada de întârziere, prim-ministrul vietnamez Pham Minh Chinh și emisarul Chinei în Vietnam s-au întrunit în mod neoficial, iar Chinh a menționat că Vietnamul nu ia partea cuiva în chestiunile internaționale. Emisarul chinez i-a garantat lui Chinh că Beijingul va acorda Vietnamului 2 milioane de doze de vaccin COVID-19.

Surse de rang înalt de la Casa Albă au afirmat că Harris ar urma să găsească un echilibru în timpul discuțiilor pe care le va purta în această zonă, angajându-se să contracareze influența Chinei, fără a face presiuni asupra țărilor să aleagă între cei doi giganți.

Vicepreședintele Statelor Unite a anunțat că va sprijini intervenția Vietnamului în combaterea COVID-19 prin donarea a încă un milion de doze de vaccinuri Pfizer (PFE.N), ceea ce face ca donația totală să ajungă la 6 milioane de doze, precum și o sumă suplimentară de 23 de milioane de dolari pentru a ajuta țara să lupte împotriva pandemiei.

Din aprilie, Vietnamul se luptă cu o epidemie puternică a virusului de tip Delta în Ho Chi Minh City, după ce a reușit să înăbușe pandemia în cea mai mare parte a anului trecut. Cu puțin sub 2% din cei 98 de milioane de locuitori vaccinați complet împotriva COVID-19, Vietnamul are una dintre cele mai scăzute rate de imunizare din Asia.

OFERTA „SUA”

În conformitate cu un reprezentant oficial al Casei Albe, angajamentul vicepreședintelui de a sprijini securitatea maritimă consolidată a Vietnamului a inclus vizite ale navelor și portavioanelor americane.

Ea a mai propus, de asemenea, trimiterea unui al treilea crucișător de mare rezistență al Gărzii de Coastă a SUA, o flotă de 24 de bărci de patrulare, facilități de bază, chei, formare în domeniul aplicării legii și alte activități de colaborare, toate acestea depinzând de permisiunea Congresului SUA, potrivit sursei.

SUA au lansat, de altfel, un program denumit USAID în valoare de 36 de milioane de dolari, cu un termen de cinci ani, care are ca scop să accelereze procesul de tranziție a Vietnamului către energie verde și au mai anunțat scăderea tarifelor la exporturile americane de porumb, grâu și produse din carne de porc către Vietnam, pentru a reduce deficitul comercial cu această țară.

În conformitate cu reprezentantul oficial, Harris va mai semna un contract de închiriere pentru o nouă proprietate a Ambasadei SUA din Hanoi, într-un efort de a consolida legăturile dintre cele două țări.

Președintele Ungariei compară pierderea Transilvaniei cu anexarea Crimeei de către Rusia

Raluca Cojocea
-
0
Președintele Ungariei compară pierderea Transilvaniei cu anexarea Crimeei de către Rusia

În cadrul summitului de la Kiev, președintele Ungariei János Áder asemănat situația anexării Crimeei cu reintrarea Transilvaniei în posesia României. În discursul acestuia, președintele a făcut o serie de afirmații care ar califica România drept un ocupant asemenea Rusiei.

Șeful statului maghiar își exprimă nemulțumirea legată de înstrăinarea Transilvaniei, odată cu Tratatul de la Trianon de la finalul Primului Război Mondial. Își exprimă atât compasiunea față vecinii ucraineni cât și sprijină suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

 „În mintea maghiarilor s-a întipărit adânc atât agresiunea marilor puteri, cât și trauma Trianonului, motiv pentru care noi știm exact de ce anexarea Crimeii reprezintă o rană atât de sensibilă pentru poporul ucrainean” – a declarat președintelui Ungariei

Președintele János Áder a subliniat încălcarea drepturilor minorităților și a obligațiile internaționale prin imposibilitatea studierii  „limbii materne a unei comunități naționale, restricționarea utilizării limbii materne în spațiul public, amenințarea cu amenzi și sancțiuni”.

Șeful de stat maghiar continuă să facă apel la reperele istorice pentru a sublinia traumele prin care au trecut de-a lungul timpului  „am experimentat în mod repetat cum este atunci când o putere mare își suprimă vecinul și nu ezită să facă uz de amenințări sau violențe …precum ceea ce s-a întâmplat în timpul Imperiului Otoman și al Imperiului Habsburgic.”

„După Primul Război Mondial, ne-au fost luate două treimi din teritoriul și populația țării. Maghiarii nu au uitat, nici după un secol, că au ajuns, atunci, să fie minoritari, că li s-au luat școlile și s-a făcut tot posibilul pentru ca învățământul în limba maternă să fie desființat”, a ținut să sublinieze János Áder.

Cu toate că la summit a fost prezent și Premierul Florin Cîțu se pare că nu a existat o reacție din partea acestuia. În schimb Președintele Camerei Deputaților nu a putut rămâne nepăsător după acele declarații.

„Este o declarație belicoasă, o declarație care nu are nicio legătură cu realitatea istorică și care a fost făcută într-un cadru total nepotrivit. Acolo era cu totul și cu totul altă temă de discuție, iar să faci o legătură între anexarea Crimeei de către Rusia și o decizie care, practic, a fost luată în urma voinței populare exprimate pe baza contextului International care exista la finalul războiului este o jignire la adresa României.” – a declarat Ludovic Orban

Membri G7 pun presiune pe Biden să prelungească termenul de evacuare din Afganistan

Laurențiu Buboacă
-
0
Membri G7 pun presiune pe Biden să prelungească termenul de evacuare din Afganistan

Germania și Franța deja și-au exprimat cerința către președintele SUA de a negocia cu talibanii termenul limită de evacuare, setat pe 31 august, când trupele NATO vor fi retrase din Afganistan.

La reuniunea G7 de marți, președintele american Joe Biden va fi presat să solicite mai mult timp pentru a evacua miile de oameni care așteaptă să părăsească Afganistanul, în condițiile în care temerile legate de faptul că timpul pentru această operațiune de anvergură este pe terminate.

Un haos de amploare, însoțit de acte sporadice de violență, a acaparat Aeroportul Internațional Kabul de la preluarea controlului asupra capitalei Afganistanului de către talibani la 15 august, iar forțele occidentale și afgane au respins mulțimile de oameni disperați să fugă din țară.

Evacuări făcute pe „picior de război”

Potrivit unui oficial NATO, operațiunile de evacuare se derulează pe „picior de război”, în condițiile în care autoritățile străine se străduiesc să se conformeze termenului limită de 31 august, care a fost anterior stabilit cu talibanii pentru retragerea totală a forțelor străine, a transmis un reprezentant al NATO pentru Reuters.

În aceste momente, mii de cetățeni afgani s-au întors la locuințele lor, după ce au fost informați că lucrurile sunt „relativ calme” în toate provinciile din țară, a precizat demnitarul NATO, care a solicitat să nu fie dezvăluit, atenționând în același timp că informațiile și datele de securitate provenite din districtele periferice sunt limitate.

La rândul său, președintele american Joe Biden, a afirmat că militarii americani ar putea să rămână după termenul stabilit, și a avertizat că va fi o operațiune de evacuare „grea și dureroasă” și că multe lucruri ar putea să meargă în continuare prost.

Democratul american Adam Schiff, care conduce Comisia pentru informații din Camera Reprezentanților, a precizat presei, după o informare a reprezentanților serviciilor de informații despre Afganistan, că în opinia sa nu consideră că această evacuare ar mai putea fi încheiată în cele opt zile care au mai rămas.

„Cred că este posibil, dar cred că este foarte puțin probabil, având în vedere numărul americanilor care încă trebuie să fie evacuați”, a afirmat Schiff.

Un reprezentant al talibanilor a spus luni că nu va fi oferită o extindere, cu toate că el a afirmat că trupele străine nu au căutat să extindă acest termen. Însă, Statele Unite au transmis că au continuat tratativele cu talibanii.

De ce aleg afganii să fugă?

Numeroși afgani care se tem de răzbunarea talibanilor și de o întoarcere la o formă aspră a legilor islamice pe care talibanii le-au implementat în perioada în care au fost la putere, între 1996 și 2001, inclusiv represiunea asupra femeilor.

Au fost semnalate pe internet, în mod limitat, dar frecvent, numeroase episoade de agresiune și de intoleranță din partea talibanilor, precum și informații potrivit cărora talibanii își vor căuta vechii inamici, fapt care amplifică aceste temeri.

Australia a evacuat mai mult de 50 de femei sportive afgane paralimpice, atlete și persoanele aflate în grija acestora, după ce le-au fost asigurate vizele, a relatat marți Australian Broadcasting Corp.

Conducătorii Statelor Unite, Marii Britanii, Italiei, Franței, Germaniei, Canadei și Japoniei, care se vor reuni în mod virtual în cursul zilei de marți, ar putea să folosească eventualitatea unei recunoașteri oficiale unitare sau a unor noi sancțiuni pentru a presa talibanii să se supună angajamentelor de a se conforma cu privire la respectarea drepturilor femeilor și a normelor privind relațiile internaționale.

„Liderii G7 vor fi de acord să se coordoneze în privința recunoașterii talibanilor, dacă sau când”, a comentat un oficial european. „Și se vor angaja să continue să colaboreze îndeaproape”.

Șefii talibanilor, care au încercat să afișeze o atitudine mai temperată de când au capturat Kabulul, au inițiat tratative privind formarea unui guvern, care includ și negocieri cu unii dintre membrii unor guverne anterioare, inclusiv cu fostul președinte, Hamid Karzai.

Recunoașterea de către celelalte țări a unui noi administrații afgane sub conducerea talibanilor ar avea importante implicații, printre care și accesul talibanilor la ajutorul străin de care au fost dependente precedentele administrații afgane.

Va face Biden față presiunilor?

Președintele american Joe Biden se va confruntă cu presiunile altor lideri pentru a extinde data limită de 31 august pentru evacuare. Franța a susținut că este necesar mai mult timp, iar ministrul de Externe al Germaniei, Heiko Maas, a afirmat luni că G7 trebuie să analizeze dacă este necesar să continue după data respectivă intervenția în Afganistan.

Biden s-a lovit de critici pe scară largă în ceea ce privește această retragere, inițiată de Donald Trump, fostul său predecesor republican, în baza unui acord convenit cu talibanii, iar cota sa în cadrul sondajelor de opinie a scăzut dramatic.

La rândul său, forțele militare americane se confruntă cu colapsul forțelor afgane sprijinite de SUA în urma a 20 de ani de instruire. „A meritat acest lucru? Da. Încă doare? Da”, a consemnat într-o notă adresată pușcașilor marini generalul David Berger, comandantul Corpului de Infanterie Marină.

Ciocniri între grupuri extremiste de dreapta și de stânga în SUA

Laurențiu Buboacă
-
0
Ciocniri între grupuri extremiste de dreapta și de stânga în SUA

Manifestațiile unor formațiuni rivale de extremă dreapta și de stânga din orașul Portland, din Statele Unite, au ajuns la violențe în cursul zilei de duminică, când părțile adverse au avut confruntări directe. Cel puțin un individ a fost reținut de către organele de poliție după ce a deschis focul cu o armă în direcția protestatarilor.

Nu a fost rănit nimeni în urma schimbului de focuri de armă – și până duminică noaptea nu se știa dacă au existat victime sau persoane rănite în alte încăierări în care s-au încăierat cele două tabere. Extremiștii s-au stropit cu ce părea a fi spray pentru urși și au spart geamurile automobilelor adversarilor.

Șeful serviciului de poliție, Chuck Lovell, a anunțat în timpul unei ședințe de presă de vineri că polițiștii nu vor interveni în mod necesar pentru a opri încăierările dintre aceste grupări.

El a adăugat totuși că „doar pentru că nu se fac arestări la fața locului atunci când tensiunile sunt mari, nu înseamnă că oamenii nu vor fi acuzați de infracțiuni”.

De la începutul ultimului an, Portland a început să devină un punct de reper pentru confruntările dintre extremiștii politici.

Recent, la 7 august, un grup antifa îmbrăcat în haine negre și un alt grup care purta însemnele grupării de extremă dreapta Proud Boys au dat un schimb reciproc de focuri de spray cu piper și bile de vopsea după o întâlnire în aer liber condusă de un pastor conservator, a raportat mass-media locală.

Manifestațiile contradictorii de duminică au venit cu ocazia împlinirii a unui an de la o confruntare care a evoluat în a deveni foarte violentă între grupurile de extremă dreapta și cele de stânga din centrul Portlandului. Tocmai, acolo unde o serie de proteste de stradă s-au ținut anul trecut în urma crimei lui George Floyd, un bărbat de culoare, ucis de un ofițer de poliție din Minneapolis, la 25 mai 2020.

Aceste confruntări s-au finalizat cu decesul prin împușcare a unui demonstrant de dreapta, Aaron Danielson, în vârstă de 39 de ani, la 29 august 2020.

Suspectul care a deschis focul este Michael Reinoehl, un presupus agresor, în vârstă de 48 de ani, cunoscut ca și un militant antifascist autodeclarat, ce asigura paza manifestanților Black Lives Matter, și a fost împușcat și ucis de către poliție în statul Washington, la 4 septembrie 2020, în timp ce încercau să îl aresteze.

Femeie afgană naște pe un avion de evacuare american

Raluca Cojocea
-
0
Femeie afgană naște pe un avion de evacuare american

În cursul zilei de sâmbătă, conform Forțelor Aeriene Americane o femeie de origine afgană a născut imediat după aterizarea la baza aeriană Rammstein din Germania.

Comandamentul SUA pentru mobilitate aeriană a scris pe Tweeter-ul acestuia faptul că femeie a născut o fetiță la portul de încărcare al unei aeronave Air Force C-17. Femeia a intrat în travaliu și a întâmpinat complicații în timpul zborului. Într-un alt tweet comandantul a mai adăugat:

„Pilotul aeronavei a decis să coboare la altitudine pentru a crește presiunea aerului din aeronavă, ceea ce a contribuit la stabilizarea și salvarea vieții mamei.” – a mai scris Comandamentul SUA pentru Mobilitate Aeriană

Parte a unui grup care fugea de talibani în Afganistan, femeia era deja parte a celei de-a doua etape de zbor. Ultima decolare de evacuare a fost dintr-o bază din Orientul Mijlociu.

Ulterior atât mama cât și copilul au fost transportați către o unitate medicală specializată, în afara oricărui pericol.

1...486487488...562Pagina 487 din 562