Acasă Blog Pagina 487

Investiție de 8,6 milioane lei printr-un proiect din fonduri europene pentru mai buna gestionare a crizei sanitare în Spitalul Municipal de Urgență Roman

Creșterea capacității de gestionare a crizei sanitare Covid-19 este obiectivul unui nou proiect finanțat cu 8,6 milioane lei din fonduri europene, prin Programul Operațional Infrastructură Mare. Acesta va asigura dotarea și achiziționarea de echipamente medicale pentru Spitalul Municipal de Urgență Roman, ce vor fi utilizate atât direct pentru pacienții cu Covid-19, cât și pentru tratamentul și îngrijirea pacienților suspecți sau non-Covid.

Concret, finanțarea prevede îmbunătățirea capacității de monitorizare și îngrijire a pacienților, în special a cazurilor severe, care necesită internare la terapie intensivă, având în vedere că dotările actuale sunt precare și insuficiente pentru a face față unei astfel de crize sanitare, în special in camera de gardă, ATI, blocul operator, pe secțiile și in compartimentele spitalului.

De asemenea, dotarea suplimentară cu aparate de ventilație mecanică modernă reprezintă o prioritate absolută în creșterea nivelului de îngrijire a pacienților cu patologie severă care ajung în spital și cărora li se pot asigura șanse sporite de vindecare.

Proiectul se înscrie în demersurile realizate de MIPE pentru consolidarea capacitații de reacție la criza de sănătate publică generată de răspândirea virusului SARS-CoV-2, prin dotarea corespunzătoare inclusiv a acestui spital cu echipamente, aparatură și dispozitive medicale necesare combaterii răspândirii infecției.

Perioada de implementare a proiectului este prevăzută până în luna decembrie 2021.

10,8 milioane lei din fonduri europene pentru producerea energiei termice din biomasă în comuna Tîrlișua

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare, a semnat contractul pentru realizarea unei unități de producere a energiei termice din biomasă și a rețelei de distribuție energie termică în comuna Tîrlișua, din județul Bistrița-Năsăud.

Scopul unui astfel de proiect, ce are o valoare totală de 10,8 milioane lei, este creșterea puterii instalate de producere a energiei termice și electrice din resurse regenerabile mai puțin exploatate, cum este biomasa. Finanțarea europeană va face posibilă trecerea de la producerea individuală a energiei termice la nivel de clădire, la producerea într-o singură unitate din care energia se va transporta și distribui către toate clădirile de utilitate publică din comună, precum școala, sala de sport, dispensarul medical, căminul cultural, centrul social sau primăria.

În prezent, în comuna Tîrlișua sistemul prin care se asigură energia termică pentru clădirile publice este unul individual, cu centrală termică care funcționează pe bușteni, instalațiile existente având un randament scăzut (41,6%), la costuri mari.

Activitățile proiectului cuprind pregătirea proiectului, construirea centralei, a depozitului și a rețelei de distribuție, managementul, informarea și publicitatea proiectului, precum și auditul financiar.

Exemple de investiții concrete:
– construirea unității centralizate de producere a energiei termice și electrice în cogenerare din biomasă, cu putere instalată totală de 0,561 MW;
– realizarea a 610 m rețea de transport și distribuție a energiei termice către consumatori pentru clădirile publice ale comunei;
– realizarea unui tronson principal de cca 500m și 110 m rețele de racord.
Proiectul va fi implementat până în luna mai 2023.

Finanțare de 86 milioane lei din fonduri europene pentru două spitale din România

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin AM pentru PO Infrastructura Mare, a semnat alte două contracte pentru finanțarea de proiecte ce au drept obiectiv mai buna gestionare a actualei crize sanitare în spitalele din țară.

Primul proiect „Întărirea capacității Spitalului Clinic de Urgență Sf. Ioan, București”, va beneficia de 43.9 milioane euro.

Obiectiv – protejarea personalului medical și a pacienților împotriva infectării cu virusul Covid19, precum și creșterea capacității celor două unități medicale (spitalul și Maternitatea Bucur din incintă, aceasta fiind unitate suport pentru pacienţii testaţi pozitiv), în diagnosticarea și tratarea pacienților infectați.

Datorită proiectului va crește, astfel, capacitatea de diagnosticare, îngrijire și tratament și vor fi achiziționate echipamente de radiologie, imagistică medicală, aparate de ventilație mecanică, defibrilatoare, echipamente specifice Unității de Primiri Urgențe, echipamente specifice activităților de terapie intensivă și sălilor de operație ale spitalului și maternității.

O altă unitate medicală ce va fi dotată corespunzător pentru un mai prompt răspuns la criza sanitară este Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sf. Apostol Andrei, din Constanţa, care va beneficia de un proiect cu o valoare de 36 milioane lei finanțare europeană. Spitalul va fi dotat cu echipamente şi aparatură medicală de specialitate, precum şi cu materiale sanitare de protecţie, igienizare şi dezinfecţie, în vederea protejării sănătăţii populaţiei de efectele pandemiei.

Directorul general al O.R.D.A., Mario DE MEZZO, sprijină industria artistică

Directorul general al O.R.D.A.( Oficiului Român pentru Drepturile de Autor), Mario DE MEZZO, a reușit să convingă organismele de gestiune colectivă să nu perceapă tarifele de administrare pentru sumele care vor fi primite de artişti din schema de ajutor de stat. Scopul măsurii este de a sprijini industria artistică.

La conferinţa ,,Cesiune pe pasiune 5 – Schema de ajutor de stat”, organizată de O.R.D.A. şi MUZE – Asociaţia pentru Teatru, Film, Muzică şi Dans au fost prezenți atât reprezentanţii industriei artistice, cât şi organismele de gestiune colectivă.

Scopul principal al conferinţei a fost conştientizarea nevoilor industriei artistice, care a fost puternic afectată în ultimul an de măsurile impuse în contextul pandemiei de SARS-CoV-2. Sectorul cultural a solicitat implementarea unor măsuri prin care artiştii să devină beneficiarii reali ai schemei de ajutor de stat.

Beneficiarii schemei de ajutor de stat vor fi atât organizatorii de evenimente, cât și artiștii independenți.

,,Rugămintea mea pentru organismele de gestionare colectivă este ca acești bani specific, care vin pentru artiști, să fie distribuiți fără a se percepe niciun comision de administrare, astfel încât la artiști să ajungă cât mai mulţi bani. Înteleg că este un efort, dar dacă spunem că artistul este preocuparea noastră și vorbim de solidaritate, fiecare dintre noi ar trebui să contribuie în acest proiect cu ceea ce poate, astfel încât artiștii să beneficieze de o sumă cât mai mare. (…) Eu voi continua să fiu un partener al industriei, al artiştilor, al organismelor de gestiune colectivă, un mediator, un susţinător în raport cu alte instituţii. Niciodată să nu ezitaţi să veniţi cu întrebări către mine, către O.R.D.A. Întotdeauna vom fi acolo să răspundem.”, a declarat Mario DE MEZZO, directorul general al O.R.D.A.

,,La iniţiativa O.R.D.A., toţi artiştii şi autorii din România s-au unit, prin reprezentanţii lor, pentru a susţine singura propunere care îi vizează în ceea ce priveşte schema de ajutor de stat pentru sectorul cultural. Este prima oară când organismele de gestiune colectivă îşi unesc forţele cu O.R.D.A., o instituţie guvernamentală, în sprijinul direct al artiştilor. (…) Simulările prezentate de organismele de gestiune colectivă vizează un număr de peste 19.000 de beneficiari ai acestor fonduri, deşi în luna noiembrie niciunul dintre aceştia nu era eligibil pentru schema de ajutor de stat. Propunerea de suplimentare a veniturilor din drepturi de autor şi drepturi conexe a fost adusă în atenţia preşedintelui României, a premierului, vicepremierilor, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Muncii, Ministerului Fondurilor Europene şi, mai ales, Ministerului Culturii şi U.M.P.”, a declarat Răzvan AILENEI, preşedintele MUZE.

 

 

 

 

 

MADR susține crescătorii de animale pentru continuarea exporturilor de animale vii

Ministrul Adrian Oros s-a adresat europarlamentarilor români, membri în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală pentru susținerea crescătorilor de animale din România. Exporturile de animale vii nu trebuie interzise, continuarea lor fiind legată de respectarea condițiilor de bunăstare animală.

Demersul ministrului are loc în contextul constituirii la nivelul Parlamentului European (PE) a Comisiei de anchetă privind protecția animalelor în timpul transportului (ANIT) și a propunerii de rezoluție referitoare la interzicerea transportului animalelor vii și a sacrificării rituale.

În Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală a PE, în această perioadă au loc discuții privind modificările condițiilor de transport a animalelor vii pentru asigurarea unor standarde înalte de bunăstare. În aceste circumstanțe, ministrul Oros a subliniat principalele aspecte de interes a fi susținute de europarlamentarii români:

România dispune de mari efective de ovine pentru export, potențial care trebuie valorificat. Țara noastră exportă anual două milioane de ovine preponderent către statele arabe, care în general preferă ovinele vii datorită ritualului specific la sacrificare și nu în ultimul rând, gustului aparte al cărnii de ovine din România.

Piețele din Orientul Mijlociu și Africa de Nord reprezintă mijloace de desfacere foarte importante, care nu ar trebui pierdute, în caz contrar, producători din alte părți ale lumii ar înlocui oferta europeană, crescând producția lor și transportul de animale vii care nu respectă standardele europene înalte.

Exportul de animale vii să fie corect reglementat și cât mai bine monitorizat, având în vedere interesul economic al crescătorilor de animale din România și din Uniunea Europeană, interzicea acestuia ar crea prejudicii importante fermierilor europeni. În acest sens, sunt necesare asigurarea și controlul respectării stricte a condițiilor de transport (dotarea mijloacelor de transport cu aparatura și echipamentele necesare, supravegherea constantă a acestora, pauze regulate, hrănirea și adăparea corespunzătoare a animalelor) și fonduri pentru modernizarea acestora.

În ultimii trei ani, România a exportat în medie peste 1,6 milioane capete ovine anual în țări terțe precum: Arabia Saudită, Regatul Hașemit al Iordaniei, Liban, Libia, Statul Kuwait, Israel. Totodată, țara noastră a avut un comerț intra-comunitar activ, cu o medie anuală de peste 1 milion de capete în state membre ca Spania, Italia, Franța sau Ungaria.

Ministrul  Adrian Oros a transmis europarlamentarilor români solicitarea de a efectua demersurile necesare pentru ca exportul de animale vii să fie reglementat printr-o legislație clară care să asigure respectarea strictă a condițiilor de bunăstare a animalelor pe durata transportului și nu să fie interzis.

 

Implementarea Strategiilor de Dezvoltare Locală în zona rurală și în orașele cu populație până la 20.000 locuitori

Fondurile europene sprijină dezvoltarea zonelor rurale, a comunităților marginalizate și a orașelor cu mai puțin de 20.000 de locuitori.

Prin intermediul acestui tip de finanțări, persoanele vulnerabile vor avea acces la asistență medicală, socială și juridică, sprijin material și consiliere pentru integrarea în sistemul de educație sau pe piața muncii. De asemenea, se pot sprijini consolidarea locuințelor și inițiativele antreprenoriale.

𝐒𝐨𝐥𝐢𝐜𝐢𝐭𝐚𝐧𝐭̦𝐢 𝐞𝐥𝐢𝐠𝐢𝐛𝐢𝐥𝐢: Autoritățile locale, entități relevante pentru implementarea proiectelor aferente strategiilor de dezvoltare locală selectate, ONG/actori sociali relevanți în parteneriat cu autoritățile locale.

𝐁𝐮𝐠𝐞𝐭𝐮𝐥 alocat este de 45 milioane de euro.
Proiectele, depuse până la data de 31.07.2020, se derulează pe o perioadă de maximum 36 luni. În acest timp, persoanele în risc de sărăcie sau excluziune socială, care locuiesc în zonele rurale sau în zonele mai puțin dezvoltate cu o populație de până la 20.000 de locuitori, pot beneficia de serviciile oferite de solicitanții cu proiecte aprobate.

 

Secțiunea de implementare – raportare a cheltuielilor disponibilă în cadrul platformei granturi.imm.gov.ro

0

Platforma granturi.imm.gov.ro, în cadrul căreia au putut fi înscrise aplicațiile pe cele 3 măsuri aferente OUG 130, respectiv microgranturi, granturi pentru capital de lucru și granturi pentru investiții, dar și pe programul Electric Up, dispune de un nou modul numit Implementare, în cadrul căruia se regăsește secțiunea de Raportarea cheltuielilor.

Microgranturi

În termen de maxim 90 de zile din momentul plății ajutorului financiar către beneficiar, acesta are obligația efectuării cheltuielilor cu respectarea art. 4.3.1 alin (1). De asemenea, în același termen de maxim 90 de zile din momentul încasării ajutorului financiar de către beneficiar, acesta are obligația încărcării în aplicație a facturilor, documentelor de plată și raportului de progres (Anexa 8), sub sancțiunea recuperării ajutorului acordat.

Granturi pentru capital de lucru

În termen de maxim 180 de zile din momentul plății ajutorului financiar către beneficiar, acesta are obligația efectuării cheltuielilor cu respectarea art. 4.3.1 alin (1). De asemenea, în același termen de maxim 180 de zile din momentul încasării ajutorului financiar de către beneficiar acesta are obligația încărcării în aplicație a facturilor, documentelor de plată și raportului de progres (Anexa 8), în caz contrar ajutorul acordat fiind recuperat.

Granturi pentru investiții

În termen de maxim 12 luni  din momentul intrării în vigoare a contractului de finanțare, beneficiarul are obligația încărcării în aplicație a cererii de plată/rambursare (Anexa 10), a facturilor, documentelor de plată, raportului de progres prevăzut în anexa nr. 8 la prezenta procedură și documentele justificative care însoţesc raportul de progres, în caz contrar ajutorul acordat fiind recuperat.

România demarează cel mai ambițios plan de dezvoltare economică din ultimii 30 de ani

Anul 2021 este deja anul marilor proiecte de redresare economică și de aplicare a unei noi filosofii economice bazate pe investiții. România demarează cel mai ambițios plan de dezvoltare economică din ultimii 30 de ani, care este gestionat de un Guvern cu adevărat reformist, susține Angelica Fădor, deputat PNL, potrivit unui comunicat de presă.

Bazele schimbării filosofiei economice au fost puse anul trecut când Guvernul PNL a realizat cele mai mari investiții în economia românească din ultimul deceniu: 53,2 miliarde de lei. Această abordare către dezvoltare este păstrată și de noua formulă guvernamentală reprezentată de Guvernul condus de Florin Cîțu, ce a pregătit investiții record în 2021. Altfel spus, bugetul pentru anul acesta prevede investiții de 5.5% din PIB, adică 61,4 miliarde de lei, o alocare financiară fără precedent pentru ultimele decenii.

Planul investițional alocat prin buget va fi dublat de fondurile care vor veni prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fonduri ce pot fi folosite, printre altele, pentru dezvoltarea infrastructurii critice, dar și pentru conectarea la gaze a gospodăriilor, ca parte a planului de tranziție a României către energia verde. România va primi deja, spre jumătatea acestui an, o prefinanțare de aproape 4 miliarde euro de la UE în cadrul acestui mecanism, bani ce pot fi folosiți și pentru a continua conectarea gospodăriilor la rețelele de gaze.

Altfel spus, investițiile record planificate de Guvern (61,4 miliarde de lei), cât și prefinanțările de 4 miliarde de euro din PNRR vor reprezenta anul acesta premise solide de pregătire pentru o dezvoltare economică pe termen lung a României, dezvoltare care va lua amploare după ce vom accesa toți cei 80 de miliarde de euro alocați țării noastre de către UE în exercițiul bugetar 2021-2027.

Acest Guvern are șansa, prin reformele deja anunțate, să însănătoșească economia României grav afectată de deciziile politicianiste ale unor guvernări populiste al căror reprezentant de vârf a fost PSD, a declarat Angelica Fădor, deputat PNL.

Măștile cu supapă nu sunt recomandate pentru a fi utilizate în contextul pandemiei de coronavirus

Aceste măști sunt destinate lucrătorilor industriali pentru a preveni respirația prafului și particulelor în timp ce supapa se închide la inhalare. Cu toate acestea, supapa se deschide la expirare, permițând virusurilor să treacă prin deschiderea supapei.
Astfel, organizațiile internaționale recomandă ca aceste măști să nu fie purtate în pandemie din cauza riscului ca particulele virusului SARS-CoV-2 să fie răspândite, ducând astfel la posibilitatea infectării altor persoane.
Tipurile de măști recomandate sunt:
  •  Măștile care acoperă în întregime nasul și gura.
  • Măștile din țesătură cu cel puțin două straturi, care se pot spăla și refolosi.
  • Măștile care au o sârmă de metal la nivelul nasului și care nu permit astfel ieșirea aerului prin partea superioadă a măștii.
  • Măștile care se așază bine pe părțile laterale ale feței și care nu prezintă spații pe unde pot pătrunde/elimina particule.

Stabilirea tipurilor de exploatații de suine (porci) în România

Ordinul 24/2021 vine să îi protejeze pe cei care cresc porci pentru consum familial în gospodăriile proprii, cât și pe cei care au ferme comerciale (mici și mari) și respectă normele legale (peste 98%). 

Evoluția Pestei porcine africane în România a produs în 4 ani pierderi imense economiei românești și a cuprins tot teritoriul țării.
Au fost ucise peste 700.000 animale, de la debutul bolii în anul 2017.

  • Deficitul balanței comerciale la carnea de porc a ajuns la peste 500 milioane de euro anual.
  • România produce doar 25-27% din necesarul de consum. Importăm 75 % din carnea care se consumă în țară, deși avem un potențial imens.
  • Pentru controlul și eradicarea pestei porcine africane sunt necesare măsuri stricte de restricționare a circulației porcilor domestici și gestionarea numărului de mistreți.

Acest ordin reglementează creșterea și mișcarea porcilor domestici.
Ordinul clasifică exploatațiile de porci :
1. Exploatații non-comerciale (gospodăriile țărănești), unde pot fi crescuți pentru consum familial până la 5 porci. Pentru acestea nu se schimbă nimic.
2. Exploatații comerciale, unde sunt crescuți porci pentru comercializare. Acestea trebuie să îndeplinească norme minime de biosecuritate unde trasabilitatea să poate fi ușor verificată. De asemenea, luarea unor măsuri sanitare veterinare, în cazul apariției unor boli majore, să fie eficientă

Ordinul vine să pună în legalitate activitatea a maximum 2% din crescători, obligând la respectarea unor norme minime de biosecuritate, pentru protejarea celorlalți 98%, care cresc porci pentru consum familial sau au ferme comerciale și respectă legea.

De asemenea, ajută la controlul și eradicarea Pestei porcine africane în România, la diminuarea pierderilor financiare și la relansarea creșterii porcului în România, pentru a acoperi măcar consumul intern.