Acasă Blog Pagina 488

PUTIN: „Militanții talibani se pot deghiza în civili, nu îi vrem aici”

Duminică, președintele rus Vladimir Putin a refuzat ideea de a evacua afganii în statele vecine cu Rusia, afirmând că nu dorește ca „militanții să apară aici sub acoperirea refugiaților”, potrivit presei ruse.

Putin a atacat un program lansat de către anumite guverne din Occident de a transfera refugiații afgani în statele vecine din Asia Centrală în timp ce li se vor aproba vizele pentru Statele Unite și Europa.

„Înseamnă asta că pot fi trimiși fără vize în acele țări, la vecinii noștri, în timp ce ei înșiși (Occidentul) nu vor să-i primească fără vize?”. Potrivit agenției de presă TASS, Vladimir Putin a declarat că le-a spus acest lucru liderilor partidului de la putere, Rusia Unită.

„De ce există o abordare atât de umilitoare a rezolvării problemei?”, a declarat liderul de la Kremlin.

După cum relatează Reuters, SUA au organizat negocieri secrete cu o serie de țări în vederea obținerii unor aranjamente pentru a adăposti în mod provizoriu cetățenii afgani în situații de risc care au lucrat pentru administrația americană.

Președintele Putin a afirmat că Rusia, care le permite rezidenților din fostele state sovietice din Asia Centrală să circule fără viză, se împotrivește la această măsură.

„Nu vrem ca militanții să apară aici sub acoperirea refugiaților”, a mai afirmat Putin, conform TASS.

În timp de unele țări din Vest s-au repezit să își repatrieze cetățenii din Afganistan, Moscova i-a felicitat pe talibani pentru că au reinstaurat ordinea după recucerirea țării.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a susținut că până în prezent liderii talibani și-au ținut cuvântul.

„Vedem că declarațiile făcute de talibani despre încetarea acțiunilor de luptă, despre o amnistie pentru toți cei implicați în confruntare, despre necesitatea unui dialog la nivel național… sunt puse în aplicare”, a precizat el.

Lavrov a mai spus că talibanii au inițiat legături cu Hamid Karzai, fostul șef al statului afgan.

Afganistan: 7 persoane au murit în haosul de pe aeroportul din Kabul

Armata Britanică a raportat moartea a 7 civili afgani, cauzată de mulțimea cuprinsă de panicată, în încearcă de a intra pe aeroportul internațional din Kabul. Se pare că panica a început după ce forțele talibane au încercat să impună ordinea în afara aeroportului.

Aeroportul din Kabul este cuprins de haos și de oameni care vor să scape din iadul din Afganistan. Chiar în decursul zilei de 15 august când talibanii capturaseră capitala, alți afgani și-au pierdut viața fiind agățați de un avion militar american care părăsea aeroportul.

Între timp a fost identificată o primă rezistență organizată care s-a ridicat împotriva talibanilor, care au capturat mare parte a țării și capitala. Grupul de luptători a reușit până în acest moment să recupereze câteva districte rurale, prin organizarea de defensive contra insurgenților din munții și văile din nordul Kabulului.

Trupele britanice și occidentale în plin echipament de luptă a încercat să controleze mulțimile și i-au îndepărtat pe cei bolnavi și vulnerabili. Temperaturile ridicate de până la 34 de grade Celsius, au determinat soldații să pulverizeze peste mulțime apă dintr-un furtun și să împartă apă îmbuteliată.

Pe lângă cei 7 civili decedați, armata britanică a raportat și câțiva răniți, datorită luptătorilor talibani care trag în aer pentru a-i alunga pe cei disperați să plece din țară. Într-un comunicat a fost transmis faptul că:

„Condițiile de pe teren rămân extrem de dificile, dar facem tot ce putem pentru a gestiona situația cât mai sigur posibil.” – a declarat Ministerul Apărării al Marii Britanii

Uraganul Grace a provocat moartea a opt persoane în estul Mexicului

Se estimează că cel puțin opt oameni au decedat după ce uraganul Grace a traversat estul Mexicului, provocând averse torențiale și rafale de vânt violente, precum și întreruperi de curent electric și inundații.

Morții și cele mai grave distrugeri au fost înregistrate în statul mexican Veracruz, acolo unde uraganul a smuls copaci din rădăcini în momentul în care a ajuns pe uscat la începutul zilei de sâmbătă.

În Xalapa, capitala statului Veracruz, numeroase drumuri au ajuns râuri de noroi. Mai târziu, uraganul și-a pierdut din intensitate și s-a redus la stadiul de furtună tropicală pe când se deplasa spre interiorul țării.

Cu alte cuvinte, se pare că vânturile și ploile abundente au determinat și mai numeroase cazuri de inundații în momentul în care Grace s-a îndreptat spre nordul orașului Mexico City, capitala federației Mexic.

Când a ajuns pe coasta Mexicului, această furtună a provocat vânturi cu o viteză de până la 200 km/h. Din cele 8 persoane ucise, 6 erau membri ai aceleiași familii, au precizat autoritățile de stat.

Rezidenții din orașul de pe litoral Tecolutla, din statul Veracruz, au povestit cum că uraganul a adus un adevărat cataclism care a provocat pagube de sume inestimabile.

„Se auzea doar tunetul copacilor care cădeau, se auzea foarte urât, foarte oribil”, a povestit Laura Jacinto, spunând și că: „Am fost foarte speriată, am fost foarte speriată noaptea trecută.”
Un al locuitor, Adolfo Lopez, a comentat că: „Acoperișul… totul a dispărut, a luat totul cu el [uraganul].”

 

 

 

S-a majorat suma alocată Programului Național Apicol

,,Guvernul a adoptat Hotărârea pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 339/2020 privind aprobarea Programului Naţional Apicol pentru perioada 2020-2022, a normelor de aplicare, precum şi a valorii sprijinului financiar. Astfel, s-a modificat valoarea totală a Programului Naţional Apicol 2020-2022, de la 152.419 mii lei la 168.639 mii lei, majorându-se cu circa 12 %, din care contribuţia Uniunii Europene este de 50%, respectiv 84.319,5 mii lei.”, a declarat deputatul PNL de Neamț, Mugurel-Corneliu Cozmanciuc. 

,,Astfel, cuantumul contribuţiei Uniunii Europene la Programul Național Apicol pentru România, pentru anul apicol 2021 este de 6.081.630 euro, iar pentru anul apicol 2022 este de 6.081.630 euro, majorându-se cu circa 12% anual.

Atât pentru anul 2021, cât şi pentru anul 2022, valoarea totală anuală a sprijinului este de 59.215 mii lei, majorându-se cu circa 12 % anual, din care 50 % contribuţia Uniunii Europene şi 50% contribuţia României, respectiv 29.607 mii lei.”, a conchis deputatul. 

 

România a primit de la UE de trei ori mai mult decât contribuția plătită

,,De la aderarea României la Uniunea Europeană (1 ianuarie 2007) până la 31 iulie 2021, sumele primite de țara noastră de la bugetul UE au fost, aproximativ, de 3 ori mai mari decât sumele plătite de România către bugetul UE, conform Ministerului Finanțelor. Evoluția fluxurilor financiare între România și Uniunea Europeană, de-a lungul celor 14 ani, arată că suma plătită către bugetul UE este de 22,8 mld euro, în timp ce suma primită de la bugetul UE ajunge la 66,2 mld euro.”, a declarat deputatul PNL de Neamț, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc.

,,Comparativ, sumele primite în ultimii ani confirmă politicile liberale eficiente în materie de investiții din bani europeni:

  •  în 2018, aproximativ 2,7 mld euro
  • în 2019, aproximativ 3,1 mld euro
  • în 2020, în plină pandemie, Guvernul PNL reușește să atragă 4,8 mld euro
  • în primele 7 luni ale lui 2021, 2,2 mld euro

Reprezentanța Comisiei Europene în România a evidențiat cifrele momentului în materie de absorbție a fondurilor europene, cu accent pe diferențele de sume primite și plătite drept contribuție, banii europeni fiind parte importantă din avantajele aderării țării noastre la Uniunea Europeană.”, a conchis deputatul.

Mai multe detalii în raportul Ministerului de Finanțe: https://mfinante.gov.ro/evolutia-fluxurilor-financiare…

 

Regatul Unit și SUA aplică sancțiuni spionilor ruși pentru otrăvirea lui Navalnîi, în aceeași zi în care Merkel face o vizită la Kremlin

Regatul Unit și Statele Unite au aplicat vineri anumite sancțiuni unor bărbați pe care îi suspectează de a fi agenți ai serviciului de informații rusesc care s-au ocupat de inițierea otrăvirii criticului Kremlinului, Alexei Navalnîi, în anul trecut.

Astăzi, Angela Merkel, cancelarul care a condus Germania timp de 16 ani, s-a dus la Kremlin pentru a purta discuții cu liderul Rus, Vladimir Putin pe tema conductei de gaz ce va tranzita Europa prin partea de Nord.

Aceasta este ultima vizită oficială a cancelarului german, deoarece aceasta plănuiește să se retragă de la conducerea țării.

SUA și Regatul Unit au aplicat sancțiuni pentru șapte cetățeni ruși și au publicat o afirmație în comun prin care au adresat Rusiei un avertisment cu trimitere la regimul armelor chimice.

În mod separat, SUA a aplicat penalități împotriva altor doi cetățeni ruși și a altor patru instituții ruse, acuzându-i de a fi implicați în activități de investigare a unor arme chimice într-o încercare de asasinare a lui Navalnîi.

Navalnîi a primit tratament medical în Germania după ce, la 20 august anul trecut, a fost otrăvit în Siberia cu substanța neurotoxică militară Novichok, în conformitate cu experții vestici.

Moscova a desființat aceste rezultate și a declarat că Occidentul duce o adevărată acțiune de denaturăre a informațiilor împotriva țării.

La împlinirea a un an de la data otrăvirii lui Navalny, Guvernul Regatului Unit a făcut publică o nouă versiune a listei de sancțiuni, care a inclus șapte personaje noi.

„Persoanele sancționate sunt direct responsabile pentru planificarea sau desfășurarea atacului asupra dlui Navalny”, se precizează în comunicatul Ministerului de Externe britanic.

Dominic Raab, ministrul de externe britanic, a transmis că respectiva măsură constituie un semnal de alarmă adresat Rusiei.

„Trimitem un mesaj clar că orice utilizare a armelor chimice de către statul rus încalcă dreptul internațional și că trebuie să aibă loc o anchetă penală transparentă”, a spus Raab.

Vor fi aplicate penalități celor numiți care au conturi în străinătate. Alexey Alexandrov, Vladimir Panyaev, Ivan Osipov, Vladimir Bogdanov, Kirill Vasilyev, Stanislav Makshakov și Alexei Sedov au fost menționați în acest document din Regatul Unit. Potrivit documentului, toți aceștia erau membri ai serviciului de securitate al Rusiei, FSB, și au fost direct sau indirect legați de otrăvire.

Mai târziu, Trezoreria SUA a comunicat o serie de penalizări la adresa celor șapte bărbați, precum și la adresa a încă doi funcționari din Rusia care au participat la otrăvire: Konstantin Kudryavtsev și Artur Zhirov.

La întoarcerea în Rusia din Germania, la începutul acestui an, Navalny a fost reținut din cauza unor acuzații de violare a condițiilor de eliberare condiționată pe fondul a ceea ce el consideră a fi acuzații politice.

După tot mai multe critici, NATO promite să accelereze evacuarea trupelor afgane

Există proteste împotriva noilor reguli talibane, pe măsură ce vor fi implementate primele vineri. Puterile occidentale sunt din ce în ce mai criticate pentru utilizarea informațiilor și a proceduri de evacuare, fiind total depășite de situație.

Un oficial NATO a declarat vineri că peste 18.000 de persoane au fost zburate din Kabul de când talibanii au preluat controlul asupra capitalei afgane, jurând să dubleze eforturile de evacuare, pe măsură ce au crescut criticile privind modul în care Occidentul abordează criza.

Mii de oameni au continuat să strângă aeroportul, disperați să fugă din țară, potrivit unui oficial al Reuters care nu a vrut să fie identificat.

Chiar și propriii lideri ai talibanilor au fost surprinși de cât de repede talibanii au cucerit Afganistanul, în timp ce SUA și alte trupe străine s-au retras, lăsând vacante de putere în multe locuri.

Talibanii au cerut unitate înainte de primele rugăciuni de vineri de la preluarea puterii, îndemnând imamii să convingă oamenii să nu fugă din Afganistan, pe fondul unor scene haotice de pe aeroport, proteste și rapoarte de violență.

Mai multe persoane au fost ucise joi în orașul estic Asadabad, potrivit unui martor, când militanții talibani au deschis focul asupra unei mulțimi care își demonstrează fidelitatea față de republica afgană învinsă, în timp ce talibanii căutau să înființeze un emirat guvernat de legi islamice stricte.

Afișări similare de sfidare au fost văzute în alte două orașe din est, Jalalabad și Khost, în timp ce afganii au folosit sărbătorile independenței țării din 1919 față de stăpânirea britanică pentru a-și exprima nemulțumirea față de preluarea talibanilor.

Un alt martor a spus că au auzit focuri de armă în apropierea unui miting din Kabul, dar au crezut că trăgeau talibani în aer.

Un purtător de cuvânt al talibanilor nu a putut fi contactat imediat pentru comentarii.

Potrivit oficialilor NATO și talibani, Kabul a fost relativ calm, cu excepția aeroportului și în jurul acestuia, unde 12 persoane au fost ucise de duminică.

În timpul evacuării, consilierul pentru securitate națională de la Casa Albă, Jake Sullivan, a declarat pentru NBC News că SUA sunt „axate pe laser” pe „potențialul unui atac terorist” de către un grup precum Statul Islamic.

Pe măsură ce imaginile haosului și disperării sunt împărtășite în întreaga lume, critica NATO și a altor puteri occidentale a crescut.

O fetiță a fost ridicată peste peretele perimetral al aeroportului și predată unui soldat american într-o scenă capturată pe rețelele de socializare.

Președintele Joe Biden este programat să vorbească despre eforturile de evacuare la ora 13:00. (1700 GMT) vineri, după ce a primit critici pe scară largă pentru gestionarea retragerii trupelor, care a fost negociată de administrația anterioară.

Potrivit rapoartelor din presa britanică, șefii de spionaj ai țării ar putea fi la grătar din cauza eșecurilor de informații. Pe măsură ce s-a desfășurat criza afgană, mai mulți funcționari publici britanici au rămas în concediu, iar ministrul de externe Dominic Raab a fost puternic condamnat pentru răspunsul său inițial.

Guvernele Germaniei și Australiei au fost, de asemenea, presate să facă mai multe și să accelereze evacuarea cetățenilor și a afganilor vulnerabili.

Miniștrii de externe din țările G7 au cerut un răspuns internațional coordonat pentru a preveni agravarea crizei joi, apel la care au făcut referire țări precum Rusia.

China a declarat că comunitatea internațională ar trebui să sprijine Afganistanul mai degrabă decât să facă presiuni asupra acestuia.

Potrivit presei de stat chineze, talibanii au jucat un rol pozitiv în promovarea păcii și reconcilierii în Afganistan, iar China este binevenită să contribuie la reconstrucția țării.

Sârmă ghimpată instalată de-a lungul frontierei polono-bieloruse

Garda de frontieră poloneză a înregistrat miercuri 138 de persoane care au încercat să treacă ilegal frontiera din Belarus, a scris rmx.news.

Guvernul polonez este dornic să evidențieze efortul de combatere a creșterii migrației ilegale din Belarus, adjunctul ministrului de interne Maciej Wsik postând fotografii ale noii garduri pe rețelele sociale.

„Aproape 100 de kilometri de sârmă au fost amplasați la granița polono-bielorusă. În curând vor urma încă 50 de kilometri ”, a scris Wsik.

Lungimea totală a frontierei polono-bieloruse este de 418 kilometri, secțiunea cea mai vulnerabilă la treceri ilegale fiind de 187 de kilometri.

Potrivit Ministerului de Interne, 1.000 de soldați din forțele armate poloneze și ofițeri suplimentari ai poliției de frontieră au fost trimiși pentru a ajuta la protejarea acelei secțiuni a frontierei.

De asemenea, Garda de Frontieră folosește echipamente de observație, permițându-i să răspundă rapid la încercările de trecere ilegale.

Frontiera este monitorizată constant de patrule, vehicule și aeronave, potrivit Ministerului de Interne. Barcile de patrulare sunt folosite și pe secțiunile de frontieră care circulă de-a lungul râurilor și al altor corpuri de apă.

Turnurile de observație dotate cu camere de imagine termică cu rază lungă de acțiune, vehicule de observare, ochelari de vedere nocturnă și truse parametrice portabile sunt, de asemenea, utilizate de Garda de Frontieră.

„Dacă va fi necesar, pot fi trimiși soldați sau ofițeri de poliție suplimentari pentru a consolida granița”, a declarat ministerul.

Începând de ieri, 138 de persoane încercaseră să treacă frontiera ilegal. Aproximativ 130 de încercări au fost stricate și opt străini au fost arestați.

Au fost duși la securizarea facilităților și identitatea lor a fost verificată pentru a asigura siguranța cetățenilor polonezi. Aceste centre sunt, de asemenea, acolo unde se desfășoară proceduri de solicitare a ajutorului internațional sau de deportare în țările de origine.

„Legea și justiția (PiS) s-au opus migrației ilegale și necontrolate de la început. Polonia nu permite intrarea în țara noastră a celor care ar putea reprezenta o amenințare pentru cetățenii noștri”, citește declarația Ministerului de Interne polonez.

Potrivit ministerului, ofițerii polonezi ai Grănicerilor sunt în contact constant și strâns cu omologii lor lituanieni în ceea ce privește criza de frontieră din Polonia.

Reacțiile organizațiilor internaționale după agresiunile din Cuba

Pe 11 iulie 2021, în Cuba au fost realizate o serie de proteste împotriva guvernului cubanez și a Partidului Comunist. La o lună după aceste evenimente organizațiile pentru protecția drepturilor omului își exprimă îngrijorarea în urma reacțiilor dure ale guvernului cubanez. Încălcarea drepturilor omului împotriva protestatarilor generate de către guvern nu fac decât să înrăutățească situația actuală.

Protestele au fost generate de către numărul limitat de alimente și medicamente, amplificate de defectuoasa gestionare a pandemiei de COVID-19, care revenise în Cuba. Agresiunile guvernului asupra protestatarilor au creat o nouă divizare în rândul populației, care face încă o dată imposibil dialogul și deschiderea către nevoile sociale.

Au fost realizate acte care încalcă drepturile omului, care pun în pericol bunăstarea fizică și psihică a protestatarilor, precum și securitatea lor personală și juridică. Un număr mare de protestatari au fost arestați și închiși atât în data de 11 și 12 iulie, cât și mai târziu. A fost încălcată și legislația cubaneză, deoarece o parte dintre cei arestați au vârste cuprinse între 14 și 18 ani, vârsta minimă pentru răspunderea penală fiind de 16 ani. Alții au fost obligați să plătească o garanție între 2.000 și 5.000 de pesos cubanezi, mulți raportând numeroase acte de tortură și abuz.

Organizațiile internaționale pentru protejarea drepturilor omului au anunțat faptul că vor trimite comunicări experților pentru drepturile omului Organizației Națiunilor Unite, cu privire la situația din Cuba. Toate aceste măsuri au drept scop mobilizarea guvernul cubanez spre a adopta măsuri care să sfârșească represiunile și încălcarea sistematică a drepturilor oamenilor.

Apelului societății civile cubaneze adresat diferitelor organisme internaționale și guvernelor democratice care s-au mobilizat împotriva violenței realizate de către guvernul cubanez după protestele din 11 iulie. Informează de asemenea faptul că:

„Susținem diversele inițiative cetățenești și solicită în primul rând eliberarea imediată fără acuzații a celor reținuți în timpul protestelor și eliberarea activiștilor și a artiștilor care așteaptă procesul în timp ce sunt privați de libertate.” – Organizațiile internaționale

 

Clarificări și recomandări în situația popririlor pe conturile de proiect

Mulți beneficiari de finanțare europeană, dar și prin alte programe cu fonduri nerambursabile se confruntă adesea cu poprire pe conturile de proiect atunci când nu virează la timp impozitele și contribuțiile obligatorii cu reținere la sursă. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) îi informează pe aceștia că, potrivit legii, conturile de proiecte cu finanțare europeană nu sunt supuse popririlor, iar acest lucru trebuie clarificat cu banca la care au deschise aceste conturi.

În cazul proiectelor cu fonduri UE, pot apărea decalaje între momentul depunerii documentelor și, ulterior, al primirii banilor din proiect și momentul în care beneficiarii trebuie să plătească către ANAF impozitele și contribuțiile obligatorii cu reținere la sursă.

În schimb, Codul de Procedură Civilă, dar și alte acte normative arată că nu sunt supuse executării silite prin poprire „sumele reprezentând credite nerambursabile ori finanțări primite de la instituții sau organizații naționale și internaționale pentru derularea unor programe ori proiecte” (Art. 781, alin. 5, lit. b – Codul de Procedură Civilă).

„Pentru a evita sau a debloca acest tip de situații, venim în sprijinul beneficiarilor cu recomandarea ca aceștia să informeze băncile comerciale, unde au deschise conturile de proiect, privind specificul conturilor deschise în vederea implementării proiectelor cu finanțare europeană. Totodată, solicităm sprijinul Asociației Române a Băncilor pentru a se asigura că prevederile legale sunt cunoscute și aplicate”, a declarat Cătălina Bădoiu, secretar de stat, coordonator al procesului de simplificare în cadrul MIPE.

MIPE va transmite, prin Autoritățile de Management, o adresă cu explicații detaliate atât către aceștia, cât și către Asociația Română a Băncilor (ARB). Documentul informativ pentru beneficiari, cu detalii legislative, poate fi găsit aici, iar scrisoarea către ARB, aici.