Acasă Blog Pagina 521

Implementarea Pactului ecologic european (Green Deal)

Redacția Normedia
-
0
Implementarea Pactului ecologic european (Green Deal)

România se află în fața unei oportunități istorice: tranziția către o economie circulară, simultan cu despărțirea de tehnologiile poluante, bazate pe soluții tehnologice inventate de sute de ani, a precizat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe, pe pagina sa oficială de facebook. 

Bio-deșeurilor sunt resturile biodegradabile din orice gospodărie:

  • resturi de mâncare.
  • deșeuri vegetale rezultate din curățarea curții și grădinii.

Ministrul este de părere că aceste deșeuri, care acum sunt trimise la groapa de gunoi în loc să fie transformate în fertilizanți sau în gaz metan, reprezintă o pierdere pentru noi toți și de asemenea, generează și probleme suplimentare: mirosuri, incendii, neplăceri pentru cetățeni și costuri pentru companii.

România, ca stat membru al uniunii Europene, și-a asumat trecerea la o economie circulară europeană cu un înalt grad de eficiență în utilizarea resurselor. În mod concret, asta implică atingerea unor obiective de reciclare și pregătire pentru reutilizare asumate prin Tratatul de Aderare: (i) până în anul 2025 – 55 % din greutate; (ii) până în anul 2030 – 60 % din greutate; (iii) până în anul 2035 – 65 % din greutate, precizează ministrul Mediului.

Pentru a duce la îndeplinire obiectivele României pe partea de mediu, Președintele României a promulgat Legea 181/2020. Rămâne ca Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să redacteze normele tehnice.

Obiective:

✅ Colectarea separată a biodeșeurilor.
✅ Reducerea cantității depozitate de deșeuri biodegradabile municipale.
✅ Încurajarea utilizării în agricultură a materialelor rezultate de la tratarea biodeșeurilor prin compostare și digestie anaerobă.

Costel Alexe, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor: În România, în acest moment, se reciclează doar 13,9 % din totalul deșeurilor municipale, sub formă de hârtie, plastic, metal și sticlă. Dintre acestea, se reciclează predominant deșeurile din ambalaje, unde sectorul privat are un rol major in organizare si finantare, prin mecanismele de răspundere extinsa a producătorului. Însă în compoziția deșeurilor municipale regăsim în proporție de cca 50-55% biodeșeuri. Cum spuneam si mai devreme, in cele mai multe cazuri, biodeșeurile ajung la depozitele de deșeuri, unde produc metan, un gaz de 20 de ori mai periculos decât dioxidul de carbon in ceea ce priveste crearea „efectului de sera”.

De asemenea, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor face un apel către oameni să se implice activ și să ajute mediul.

Legea nr. 181/2020 privind gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile are ca scop stabilirea cadrului legal pentru reciclarea si valorificarea biodeșeurilor prin tehnologii de compostare si digestie anaerobă, transformandu-le, in final, în fertilizanți pentru agricultură și surse de energie alternativă (gaz metan).

Utilizare:

✅ categoria A – agricultură și horticultură;
✅ categoria B – spații verzi urbane și rurale;
✅ categoria C – conform destinațiilor care vor fi stabilite prin Normele tehnice

Costel Alexe, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor: Trebuie sa fie clar pentru toti cei implicati, inclusiv pentru cetateni: pentru a obtine un fertilizant de calitate, biodeseurile trebuie colectate separat la sursa de generare – adica de la gospodaria omului -, asa cum precizeaza si Regulamentele europene. De asemenea, este important sa intelegem ca aceasta noua reglementare, privind administrarea bio-deseurilor, este parte integranta din gestionarea deseurilor municipale si, ca acestea, trebuie inclusa in aria de acoperire a colectarii separate, a tarifarii diferentiate a serviciului – instrumentul “plateste pentru cat arunci”. Producerea unui compost de calitate contribuie la fertilizarea solului cu produse naturale, ecologice și sigure, la reducerea utilizării fertilizanților anorganici (chimici), la refacerea structurii solului (de care suferă mai ales zonele pe care se face agricultura intensivă sau zonele în curs de deșertificare), crește capacitatea de absorbție și de retenție a apei în sol și scade nevoia de irigare a terenurilor agricole.

Rezultate/ Impact:

✅ crearea unui adevarat ecosistem încadrat în bio-economia circulara.
✅ sprijinim dezvoltarea de noi activități economice: producția de compost și fertilizanți, certificarea produselor și a sistemelor de calitate, verificarea conformității, și în alte zone conexe, creându-se astfel noi locuri de muncă.
✅ reducem importurile de fertilizanti din țările din jur, acoperind o parte însemnată din propriile noastre necesități.

O concluzie a celor relatate de ministrul Mediului este că vom acționa în spiritul Pactului ecologic european (Green Deal) – care promovează transformarea Europei într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. Programul „De la fermă la consumator” se bazează pe construirea unui sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic. Agricultura ecologică prinde tot mai mult teren, inclusiv în România, iar un pilon important al acesteia este interzicerea utilizării fertilizanţilor și pesticidelor de sinteză, în favoarea folosirea îngrașămintelor ecologice obținute prin compostarea resturilor vegetale și organice.

 

Smart village: Noul concept de dezvoltare a satelor românești cu ajutorul fondurilor europene

Redacția Normedia
-
0
Smart village: Noul concept de dezvoltare a satelor românești cu ajutorul fondurilor europene

Ministrul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloș, a discutat, în sistem videoconferință, cu reprezentanții Asociației Comunelor din România pentru despre fondurile pe care le au la dispoziție în viitoarea perioadă de programare și despre pașii concreți pe care pot să îi facă pentru a putea să îi atragă astfel încât să fie create adevărare smart villages.

„România este angajată pe drumul ireversibil al modernizării. De aceea, cu ajutorul celor aproximativ 80 miliarde de euro în viitoarea perioadă de programare vrem să punem bazele unui parteneriat pentru modernizarea satului românesc. Deschiderea noastră este maximă pentru administrațiile locale din mediul rural deoarece vrem să creionăm împreună lucruri frumoase pentru comunitățile. Ne dorim ca oamenii pe care să aibă condiții de trai foarte bune, similare cu cele din mediul urban”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș în cadrul întâlnirii.

Modernizarea satului românesc a fost principalul subiect, pe agenda întâlnirii regăsindu-se:

● Proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului privind unele măsuri referitoare la susținerea dezvoltării teritoriale a localităților urbane și rurale din România cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, precum și unele măsuri temporare de sprijin ale acestora (http://mfe.gov.ro/oug-dezvoltare-teritoriala-a-localitatil…/);
● Posibilitățile de finanțare din fonduri europene a dezvoltarii comunelor prin proiecte de tip „smart village” în cadrul Politicii de Coeziune 2021-2027 (http://mfe.gov.ro/…/perioade-de-program…/perioada-2021-2027/);
● Posibilitățile de finanțate a dezvoltării comunelor prin proiecte de tip „smart village” din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență și elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență (http://mfe.gov.ro/oug-masuri-pentru-elaborarea-pnrr/).

Printre participanții la discuție s-au numărat Emil Drăghici – primarul comunei Vulcana Băi (Dâmbovița), Gheorghe Damian – primarul comunei Ciugud (Alba)/președinte ACOR Alba, Valentin Ivan – primarul comunei Sadu (Sibiu)/președinte ACOR Sibiu, Ștefan Moscu – primarul comunei Cârligele (Vrancea)/președinte ACOR Vrancea, Benoni Moruzi – primarul comunei Aroneanu (Iași)/președinte ACOR Iași, Benone Rababoc – primarul comunei Talpa (Teleorman)/președinte ACOR Teleorman, Nicolae Panea – primarul comunei Ștefan cel Mare (Călărași)/președinte ACOR Călărași, Nuți Roșu – primarul comunei Făcăieni (Ialomița) și Nicu Oneț – administratorul public al comunei Dudeștii Noi (Timiș).

Aceștia au venit cu propuneri concrete astfel încât banii europeni să fie investiți pentru bunăstarea cetățenilor și au apreciat inițiativa ministrului Fondurilor Europene de a veni cu o soluție pentru reducerea decalajelor dintre urban și rural.

Smart villages & cities din bani europeni

Începând cu perioada 2021-2027 localitățile urbane din România cu statut de municipiu reședință de județ, municipii și orașe pot depune proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile pentru implementarea conceptului de „smart city”, iar unitățile administrativ teritoriale urbane (municipiile reședințe de județ, municipiile și orașele) care au în structura administrativ teritorială comune aparținătoare, pot să depună proiecte pentru accesarea fondurilor nerambursabile pentru soluții de tip „smart village”.

Atât orașele, cât și comunele vor avea la dispoziție 800 milioane euro pentru a implementa proiectele care vor contribui la dezvoltarea localităților, dintre care 200 milioane euro le vor fi acordate comunelor.

Astfel, în mediul rural pot fi finanțate din bani europeni proiecte de mobilitate urbană, regenerare urbană, alimentare cu apă și canalizare, infrastructură de drumuri interioare ale satelor și conectivitatea acestora la rețeaua rutieră județeană și pentru soluții inteligente de conectare la utilități și transport public călători.

Comunele care fac parte din această categorie pot depune proiecte pentru finanțare în cadrul Programelor Operaționale Regionale și al Programului Operațional Dezvoltare Durabilă.

Sursă foto: Smart-village-network.eu

Teatrele şi cinematografele, sălile de spectacol se vor putea redeschide

Redacția Normedia
-
0
Teatrele şi cinematografele, sălile de spectacol se vor putea redeschide

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că teatrele şi cinematografele, sălile de spectacol se vor putea redeschide, probabil din 1 septembrie, în condiţii speciale de siguranţă. Președintele Klaus Iohannis a spus că restaurantele se vor deschide, tot cu anumite condiţii, „numai acolo unde e sigur”.

Klaus Iohannis: ”Sunt două domenii în care consider că este cazul, este important să se reia activitatea atât cât se poate și acolo unde se poate, în condiții de siguranță. Primul sector – și aici recunosc că este un sector la care țin foarte mult – este zona culturală. Teatrele și cinematografele, sălile de spectacol în general se vor putea deschide probabil începând cu 1 septembrie, sigur, în condiții speciale de siguranță, vor trebui lăsate locuri libere între spectatori, trebuie toată lumea să poarte mască, trebuie respectate anumite condiții speciale care vor fi stabilite de specialiști. Dar, cred că este important ca acolo unde condițiile permit să se reia actul de cultură. Ce am fi fără cultură? Cred că este important.

Al doilea sector care este în suferință și unde cred că este bine de asemenea să se reia activitatea acolo unde se poate este sectorul HoReCa, în special funcționarea restaurantelor în interior. Vremea se răcește, terasele se vor putea folosi încă o vreme, dar după un timp nu va mai fi posibil. Consider că după 1 septembrie, în anumite condiții, atenție, în anumite condiții restaurantele se pot deschide în interior. De asemenea, ținând cont de reguli de distanțare, nu vor putea fi folosite toate mesele, ținând cont de condiții sanitare specifice și ținând cont, da, de condițiile specifice din localitatea respectivă. ”

Asigurarea RCA valabilă și în format electronic

Redacția Normedia
-
0
Asigurarea RCA valabilă și în format electronic

Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară a aprobat, în ședința de ieri, modificarea și completarea Normei nr. 20/2017 privind asigurările auto din România în ceea ce privește articolul care reglementează dovada încheierii asigurării RCA în cazul controalelor efectuate de către autoritățile abilitate.

Astfel, la articolul 10, punctul 11 se arată că dovada încheierii asigurării RCA, în cazul controalelor efectuate de către autoritățile abilitate o constituie:

  • litera a) polița de asigurare RCA și contractul RCA emise de către asigurătorul RCA, pentru perioada de valabilitate înscrisă, prezentate pe suport hârtie sau în format electronic;
  • litera b) dovada asigurării de răspundere civilă a vehiculelor, eliberată de asigurătorii RCA din alte state, cu valabilitate pe teritoriul României și numai pentru perioada menționată în aceasta, sau polița de asigurare de frontieră pentru vehiculele înmatriculate/înregistrate în afara Spațiului Economic European și a Confederației Elvețiene, prezentată pe suport de hârtie sau în format electronic.

Totodată, în cadrul aceluiași articol, a fost introdusă litera c) care stipulează faptul că dovada încheierii asigurării RCA, în cazul controalelor efectuate de către autoritățile abilitate, o constituie și informația rezultată din interogarea bazei de date cu asigurările obligatorii de răspundere civilă auto încheiate pe teritoriul României, prin care se certifică existența unui contract RCA valabil la data interogării.

Modificările și completările aduse Normei nr. 20/2017 intră în vigoare în termen de trei zile de la data publicării acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Despre Autoritatea de Supraveghere Financiară

Autoritatea de Supraveghere Financiară este autoritatea naţională, înfiinţată în anul 2013 prin OUG 93/2012 aprobată prin Legea 113/2013, pentru reglementarea şi supravegherea pieţelor asigurărilor, a pensiilor private, precum şi a pieţei de capital. A.S.F. contribuie la consolidarea cadrului integrat de funcţionare a celor trei sectoare, care însumează peste 10 milioane de participanţi. Mai multe informaţii puteţi găsi pe www.asfromania.ro.

Sursă foto: Promotor

Acordul de Parteneriat dezbătut de ministrul Fondurilor Europene cu peste 150 de persoane

Redacția Normedia
-
0
Acordul de Parteneriat dezbătut de ministrul Fondurilor Europene cu peste 150 de persoane

Ministerul Fondurilor Europene a organizat astăzi dezbaterea pe marginea Acordului de Parteneriat privind gestionarea fondurilor europene pentru perioada 2021-2027, aceasta fiind cea de a șaptea dezbatere din seria consultărilor publice referitoare la viitoarea perioadă de programare.

În debutul reuniunii, ministrul Marcel Boloș a precizat: „Acordul de Parteneriat oferă viziunea strategică a României în domeniul politicii de coeziune pentru următoarea perioadă de programare 2021-2027. Ne-am propus, ca în viitorii șapte ani să valorificăm resursele pe care Uniunea Europeană ni le pune la dispoziție în beneficiul românilor și să ne orientăm către domeniile cheie, convergente și cu impact real pentru calitatea și bunăstarea tuturor”.

„Ultimul Consiliu European a adus schimbări majore în ceea ce privește abordarea privind Acordului de Parteneriat. Ni s-a cerut elaborarea unui document suplu, asumat, nu mai mare de 35 de pagini, dar care să fie cuprinzător. Mai mult, în urma negocierilor cu Comisia Europeană, România a obținut menținerea regulii n+3 pentru primii șase ani ai aceste perioade de programare și n+2 pentru anul 2027. Astfel, vom putea atrage banii europeni până la finalul anului 2029. În plus, România are un nou obiectiv specific, Fondul de Tranziție Justă, căruia țara noastră va trebui să îi răspundă pe măsură. Totodată, pe zona de transfer de resurse, va fi posibil transferul de până la 20% din alocarea FSE+ către FEDR”, a declarat Adrian Mariciuc, secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene în cadrul consultării publice.

Peste 150 persoane din mediul academic, societatea civilă, antreprenori, reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, dar și experți din cadrul MFE au luat parte la această dezbatere, fiind prezenți atât în sediul Ministerului Fondurilor Europene, dar și în format videoconferință. În total, la cele nouă dezbateri, vor lua parte peste 1.100 de persoane, care vor putea lua cuvântul în cadrul acestora, dar vor trimite și sugestiile lor în scris pentru îmbunătățirea drafturilor actuale publicate pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene.

Acordul de Parteneriat reprezintă documentul strategic național, negociat de România cu Comisia Europeană, care stabilește obiectivele tematice de dezvoltare şi alocarea indicativă a fondurilor europene în perioada de programare 2021 – 2027. Acesta va fi cel de-al treilea Acord de Parteneriat pe care România îl va semna cu Comisia Europeană de la aderarea la Uniunea Europeană.

Cu cinci Obiective de Politică (OP), un Obiectiv Specific aferent Fondului pentru Tranziție Justă și alte mecanisme de asigurare a complementarităților și sinergiilor între programe și fonduri cu alte instrumente ale UE, Acordul de parteneriat stabilește principalele direcții de dezvoltare.

Obiectivele de Politică sunt:

  • OP 1 – O Europă mai inteligentă – 4,92 miliarde euro (FEDR)
  • OP 2 – O Europă mai ecologică – 7,135 miliarde euro (FEDR) + 1,087 miliarde euro (FC)
  • OP 3 – O Europă mai conectată – 2,978 miliarde euro (FEDR) + 2,24 miliarde euro (FC)
  • OP 4 – O Europă mai socială – 2,674 miliarde euro (FEDR) + 6,649 (FSE+)
  • OP 5 – O Europă mai apropiată de cetățenii săi – 0,63 miliarde euro (FEDR)
  • OS FTJ – 1,766 miliarde euro (FTJ)

În perioada de programare 2021-2027 România va beneficia de 85 miliarde euro, dintre care 30,05 miliarde euro îi revin Politicii de Coeziune, 30,46 miliarde euro – Facilității de Reziliență și Relansare, 19,34 miliarde euro – Politicii Agricole și 5 miliarde euro pentru instrumentul SURE.

În următorii șapte ani, Politica de Coeziune va viza îmbunătățirea competitivității și susținerea inovării, promovarea investițiilor verzi, adaptarea la schimbările climatice, asigurarea accesibilității persoanelor și conectivității orașelor, dar și dezvoltarea serviciilor publice de calitate în beneficiul cetățenilor.

Cele 30,5 miliarde euro  alocate Politicii de Coeziune în viitoarea perioadă de programare vor fi împărțite astfel:

  • 19 miliarde de euro (55% din buget) provin din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), fiind dedicate în special digitalizării, dezvoltării durabile, incluziunii sociale ori sănătății;
  • 6,07 miliarde (26%) reprezintă Fondul Social European (FSE+), prin care vor fi sprijinite incluziunea socială, sănătatea, educația și ocuparea forței de muncă.
  • 4,49 miliarde de euro (14% din buget) provin din Fondul de Coeziune și sunt alocați pentru a dezvolta domeniul transportului și va sprijini dezvoltarea durabilă;
  • 1,76 miliarde euro (5%) vor fi alocați pentru Fondul European Tranziție Justă pentru a sprijini diversificarea economică a celor mai afectate regiuni.

Sursă foto: CaleaEuropeană

Ministrul apărării a discutat cu omologul său german despre securitatea Mării Negre

Laurențiu Buboacă
-
0
Ministrul apărării a discutat cu omologul său german despre securitatea Mării Negre

Nicolae Ciucă, Ministrul Apărării Naționale al României a avut astăzi, miercuri 26 august, o întâlnire consensuală cu omologul său din Germania, Annegret Kramp-Karrenbauer. Discuția s-a focusat pe ramurile de consultare neceremoniale ale miniștrilor apărării din toate statele membre ale Uniunii Europene, ce va fi planificată să fie organizată la Berlin.

Temele principale ale discuției s-au legat pe planificarea și extinderea, sau întărirea colaborării pe partea de securitate internă atât în spațiul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), dar și în interiorul UE, ori a Organizației Națiunilor Unite (ONU). Ministrul Ciucă a declarat faptul că România va susține pe deplin această decizie, dar desigur va susține și Președinția germană a Consiliului Uniunii Europene. Precum și că dorește accentuarea importanței prin care se poate obține o cuminicare mult mai strânsă între NATO și UE. Ori chiar o fuziune între cele două organizații interstatale, a informat Ministerul Apărării Naționale într-o declarație de presă.

Desigur cei doi miniștrii ai apărării au discutat și despre aspectele specific apărării NATO în aceste timpuri, mai ales din pricina situației din Mediterana de Est și Marea Neagră. La sfârșitul discuțiilor, cei doi miniștri au convenit asupra trebuinței de a întări cooperarea bilaterală în sfera apărării interstatale.

Ministrul apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, va participa, în zilele de 26 și 27 august, la Berlin, la Reuniunea informală a miniștrilor apărării din statele membre ale UE, ce se va desfășura sub egida Președinției germane a Consiliului Uniunii Europene, și la Conferința statelor participante la Conceptul Națiunilor Cadru (Framework Nations Concept – FNC), în format al miniștrilor apărării din statele membre ale grupării-cadru coordonate de Germania (DEU FNC). Acestea sunt primele întâlniri ale miniștrilor apărării în contextul pandemiei Covid-19.

Agenda reuniunii include dezbateri privind angajamentele operaționale ale UE și modul de dezvoltare a cooperării cu partenerii, viitorul instrument de orientare al Uniunii Europene în domeniul securității și apărării – Busola strategică, precum și privind conceptul de cultură europeană de securitate și apărare în context post-Covid.

Fonduri europene pentru sistemul educațional

Redacția Normedia
-
0
Fonduri europene pentru sistemul educațional

Profesorii din unitățile de învățământ preuniversitar vor primi 500.000 tablete școlare și echipamente IT, în valoare de 100 milioane euro, necesare pentru buna desfășurare a cursurilor, ca urmare a situației generate de pandemia COVID-19. Totodată, școlile vor fi dotate cu echipamente de protecție medicală și dezinfectanți, în valoare de 50 milioane euro, precum și containere sanitare mobile, în care se vor investi alte 25 milioane euro.

Finanțările, din fonduri europene nerambursabile, sunt reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 144 /2020  privind unele măsuri pentru alocarea de fonduri externe nerambursabile necesare desfășurării în condiții de prevenție a activităților didactice aferente anului școlar 2020-2021 în contextul riscului de infecție cu virusul SARS-Cov-2, publicată în Monitorul Oficial în data de 25 august.

Din cele 100 milioane euro destinate echipamentelor IT, 87,5 milioane euro sunt din fonduri europene nerambursabile și 12,5 milioane este contribuția statului român. Celelalte tipuri de echipamente de protecție și containerele sanitare vor fi achiziționate prin Programul Operațional Infrastructură Mare.

Achiziționarea de containere mobile sanitare este eligibilă pentru unitățile școlare care nu au asigurat accesul la rețeaua de apă și canalizare, cu condiția contractării în condițiile legii a serviciilor de vidanjare pe toată durata utilizării containerelor, în limita valorii de 5.000 euro per container. Decontarea cheltuielilor cu containere mobile sanitare urmează regimul de cost simplificat, cu obligația beneficiarului finanțării de a depune documente justificative privind costul de achiziție al acestora.

Finanțarea pentru aceste achiziții este eligibilă în cadrul Programului Operațional Competitivitate 2014 – 2020, Axa Prioritară 2 – Tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) pentru o economie digitală competitivă, Acțiunea 2.3.3. Îmbunătățirea conținutului digital și a infrastructurii TIC sistemice în domeniul e-educație, e-sănătate și e-cultură – Secțiunea e-educație.
Calendarul lansării ghidului este următorul:
– Lansarea ghidului solicitantului în dezbatere publică în perioada 7 septembrie 2020 – 30 septembrie 2020;
– Lansarea oficială a apelului de proiecte începând cu data de 15 octombrie 2020.

Finanțarea se acordă în limita unei valori de 200 euro/tabletă pentru uz școlar, echivalentul în lei la data efectuării achizițiilor.

Atenție! Pentru decontarea ulterioară a cheltuielilor cu abonamentul lunar la internet pentru o perioadă de minimum 24 luni, va trebui să fie îndeplinită condiția ca această componentă să fi fost inclusă în procedura de achiziție publică a tabletelor.
Atenție! Cheltuielile care depășesc echivalentul în lei a contravalorii de 200 euro a echipamentelor electronice IT de tip tablete pentru uz școlar, vor fi considerate cheltuieli neeligibile și se vor suporta de către beneficiar.

Depunerea cererilor de finanțare pentru apelul din cadrul Programului Operațional Competitivitate 2014 – 2020, Axa Prioritară 2 – Tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) pentru o economie digitală competitivă, Acțiunea 2.3.3. Îmbunătățirea conținutului digital și a infrastructurii TIC sistemice în domeniul e-educație, e-sănătate și e-cultură – Secțiunea e-educație, se vor putea transmite în aplicația MySMIS, în perioada 15 octombrie 2020 – 15 ianuarie 2020.

Se pot face achiziții înainte de depunerea cererilor de finanțare. Acest lucru este posibil începând de la 1 august 2020, conform prevederilor Ordonanței de Urgență 144/2020.

Achiziționarea de echipamente din domeniul tehnologiei informației – IT mobile, respectiv tablete pentru uz școlar cu acces la internet, precum și a altor echipamente/dispozitive electronice necesare desfășurării activității didactice, echipamente de protecție medicală/dezinfectanți și containere sanitare mobile se poate face de către autoritățile publice locale și/sau unitățile școlare, cu respectarea prevederilor legale privind achizițiile publice și cu încadrarea în creditele de angajament și bugetare aprobate conform legii, înainte de depunerea cererilor de finanțare pentru a obține decontarea din fonduri externe nerambursabile. Aceste categorii de cheltuieli sunt eligibile începând cu data de 01.08.2020.

Cerințele tehnice minimale ale echipamentelor mobile IT de tip tablete pentru uz școlar au fost stabilite de Ministerul Educației și Cercetării și sunt incluse în ghidul solicitantului aprobat prin ordinul ministrului fondurilor europene, care urmează să fie publicat pe site-ul MFE la adresa http://mfe.gov.ro/programe/autoritati-de-management/am-poc/.

Potrivit ordonanței de urgență OUG144/2020, beneficiarii eligibili sunt:
a) unitățile școlare care desfășoară activități didactice pentru elevii din ciclul gimnazial, cu condiția ca acestea să aibă personalitate juridică pentru încheierea de contracte de achiziție publică în condițiile legii;
b) autoritățile publice locale pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat de pe raza unității administrativ teritoriale care desfășoară activități didactice destinate elevilor;
c) parteneriatul dintre unitățile de învățământ preuniversitar de stat și autoritățile publice locale;
d) parteneriatele între inspectoratele școlare și unitățile de învățământ.

Sursă foto: Startupcafe

Aproape 130 de milioane de lei pentru 20 de noi proiecte

Redacția Normedia
-
0
Aproape 130 de milioane de lei pentru 20 de noi proiecte

Ministrul lucrărilor publice, dezvoltării și administrației, Ion Ștefan, a semnat 20 de noi contracte de finanțare cu fonduri europene, prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020, derulat de MLPDA.

Proiectele, în valoare totală de 129.292.640,46 de lei, au ca beneficiari atât instituții publice, unități administrativ-teritoriale (UAT), cât și întreprinderi mici și mijlocii (IMM), și vizează:

  • reabilitarea, modernizarea și dotarea Școlii Gimnaziale nr. 2 din Lupeni (jud. Hunedoara) – 3.899.011,98 lei;
  • reabilitarea, modernizarea și dotarea Școlii Gimnaziale nr. 3 din Lupeni (jud. Hunedoara) – 10.187.056,71 lei;
  • modernizarea, reabilitarea, dotarea și extinderea Școlii Generale nr. 648 din comuna Semlac (jud. Arad) – 2.799.276,74 lei;
  • reabilitarea, extinderea și echiparea Școlii Gimnaziale “Sorin Titel” din comuna Margina (jud. Timiș) – 5.674.750,61 lei;
  • reabilitarea Școlii Gimnaziale nr.2 din municipiul Reșița (jud. Caraș-Severin) – 6.312.915,98 lei;
  • construire și dotare clădire Școala Generală cu clasele 0-VIII Peciu Nou (jud. Timiș) – 17.173.446,21 lei;
  • creșterea eficienței energetice în cadrul Spitalului Municipal “Prof. dr.Irinel Popescu” Băilești (jud. Dolj) – 2.359.212,99 lei;
  • extindere, modernizare și dotare Școala Gimnazială ”Maria Brindea” din cumuna Pesac (jud. Timiș) – 5.057.151,54 lei;
  • reabilitarea, modernizarea, extinderea și echiparea Școlii Gimnaziale din comuna Băcia (jud. Hunedoara) – 4.158.332,65 lei;
  • Centru Educaţional Multifuncţional ”Octavian Goga” în municipiul Marghita (jud. Bihor) – 23.200.000 lei;
  • reabilitarea, modernizarea, extinderea clădirilor și echiparea infrastructurii educaționale a Creșei nr. 7 din municipiul Focșani (jud. Vrancea) – 3.924.750,21 lei;
  • înființarea unui centru social pentru persoane vârstnice în orașul Azuga (jud. Prahova) – 4.967.294,13 lei;
  • creare infrastructură de agrement în zona turistică Murighiol (jud. Tulcea) – 24.282.360,24 lei;
  • achiționarea de echipamente profesionale pentru sectorul construcțiilor la PROPLAST MEDI SRL – 7.700.481,08 lei;
  • îmbunătățirea competitivității SC RADOI-CONSTRUCT SRL, prin dotarea societății cu echipamente/utilaje/instalații de ultimă generație – 1.315.482,89 lei;
  • dezvoltarea activității de finisare a materialelor textile cu achiziția de echipamente și produse software de ultimă generație la 11 PERFECT INTERNATIONAL SRL – 1.207.570,95 lei;
  • diversificarea activității firmei FMI DRUM RECONSTRUCT SRL – 1.431.347,78 lei;
  • investiție performantă la BEDRI CONSTRUCT INVEST SRL – 891.416,70 lei;
  • digitalizarea serviciilor profesionale la EURO EXPERT SRL – 1.364.233,71 lei;
  • creșterea competitivității SC OMNIA IMPEX SRL, prin achiziția de echipamente performante – 1.386.547,36 lei.

PEUGEOT – 210 ani de la înființare

Ștefan Dan
-
0
PEUGEOT – 210 ani de la înființare

Pe 26 septembrie 1810, societatea PEUGEOT Frères Aînés a fost oficial înființată printr-o contribuție în numerar înregistrată într-un registru disponibil pentru consultare și în prezent la Arhivele Terre-Blanche (Doubs).

Timp de mai bine de două secole, familia PEUGEOT a activat în industria modei în secolul 19 – prin sârmele de oțel folosite pentru fustele cu crinolină – apoi în industria mobilității, a bicicletelor și a automobilelor. Este o marcă formată de creatori, ingineri, designeri, care de mai bine de două secole au spart codurile cu scopul de a regândi standardele mobilității. Prin această alianță între femei și bărbați PEUGEOT nu a încetat niciodată să se reinventeze ca marcă. A devenit de-a lungul anilor și mai puternică pentru a aborda viitorul cu seninătate.

Cu această ocazie, Peugeot a creat un logo dedicat celei de-a 210-a aniversări a Mărcii. Începând cu 24 august și până la sfârșitul anului, această aniversare va fi marcată de mai multe campanii și evenimente cheie:
– Un plan editorial dedicat rețelelor de socializare în lunile septembrie și octombrie
– Două evenimente digitale ce vor avea loc pe 24 și 26 septembrie

Designerii din cadrul studioului PEUGEOT Design Lab au creat un logo specific pentru celebrarea a 210 de existență a Mărcii Leului. Acesta va semna toate evenimentele organizate în cinstea acestei aniversări.

Leul, ambasadorul Mărcii, apare aici din profil și este subliniat de o săgeată. Logo-ul face referire la cel mai vechi logo PEUGEOT existent (înregistrat în in 1858) care simbolizează cele trei calități ale lamelor de fierăstrău PEUGEOT produse la începuturile mărcii: flexibilitatea lamei, duritatea dinților și viteza tăierii. Săgeata exprimă noțiunea de viteză.

Legenda „210 ani” este o referință la istoria mărcii, dar și la următorii 210 ani. Culorile negru și alb împrumutate de logo subliniază sobrietatea și frugalitatea, leitmotivul mărcii

PEUGEOT. Cercul care încercuiește Leul afirmă logo-ul ca emblemă, o etichetă pe care toată lumea va fi mândră să o adopte.

La data de 26 septembrie, ziua aniversării a 210 ani de existență a mărcii Peugeot, va fi difuzat pe rețelele sociale un film având ca temă istoria mărcii.

O campanie mondială desfășurată prin intermediul rețelelor de socializare, Twitter, Instagram, Facebook și Linkedin va marca aniversarea a 210 ani de existență a mărcii PEUGEOT.

Inspirat de această aniversare, conținutul propus pentru aceste diferite platforme va face, în perioada 1 septembrie-30 octombrie, obiectul unui plan editorial bazat pe hashtag-ul #210YEARSWITHPEUGEOT.

În perioada 1-26 septembrie, publicul va fi invitat să participe la alegerea, în stilul “Champions League”, a celui mai emblematic model PEUGEOT din ultimele două secole. Și va exista un singur câștigător, acela care va primi votul publicului, cel mai bun model PEUGEOT!

La finalul acestui concurs, echipele PEUGEOT Design, conduse de directorul Matthias HOSSANN, vor pregăti o surpriză ce va fi dezvăluită în luna octombrie și care va reprezenta, cu siguranță, un punct de referință în cei 210 ani de existență a mărcii.

Punctul culminant al acestei aniversări va fi marcat de două evenimente digitale exclusive, care vor fi organizate în luna septembrie, în jurul datei aniversării:
– Pe 24 septembrie, un eveniment digital rezervat presei, ce va avea loc dimineața și altul dedicat rețelei de dealeri, după-amiaza,
– Pe 26 septembrie, data celei de a 210-a aniversări, un eveniment digital pentru rețelele sociale, care va fi difuzat pe platformele Twitter, Instagram, Facebook și Linkedin ale mărcii Peugeot.

Pe parcursul celor două zile vor fi pregătite numeroase surprize pentru public!

În perioada 1 septembrie-31 octombrie, biletele de intrare la Musée de l’Aventure PEUGEOT din Sochaux vor costa un preț simbolic de 1 euro.

Musée de l’Aventure PEUGEOT este unul dintre obiectivele de interes turistic din estul Franței. Situat în Sochaux, acesta stă mărturie pentru două secole de epopee industrială a mărcii Leului, din 1810 și până în zilele noastre.

În cele din urmă, ediția 2020 a International Adventure Peugeot Meeting (IAPM) va avea loc în data de 2, 3 și 4 octombrie la Sochaux, motorul mărcii Peugeot. Acest eveniment excepțional dedicat membrilor Aventure PEUGEOT va reuni 130 de echipaje – începând cu PEUGEOT 201 și până la PEUGEOT RCZ – care vor participa, timp de 3 zile, la un raliu de 300 km organizat în zona Doubs.

Despre PEUGEOT

Plecând de la ofensiva tehnologică și electrificarea gamei sale, Marca PEUGEOT abordează cu entuziasm era tranziției energetice. Experiența de condus stimulantă și intensă, designul elegant și calitatea fără compromi, exprimă angajamentul mărcii față de clienții săi și contribuie la emoția pe care fiecare model PEUGEOT o declanșează. Prezentă în aproape 160 de țări, cu peste 10.000 de puncte de vânzare, marca a vândut aproximativ 1.500.000 de modele în 2019. PEUGEOT combină standardele înalte, alura și emoția, cu scopul de a fi o marcă generalistă de top la nivel global.

Sursă: Peugeot Romania

Știre propusă de Auto Tivoli – dealer Peugeot în județul Vrancea. Adresa show-room: Focșani, Calea Munteniei nr. 11. Website: www.autotivoli.ro, Tel.: 0237/235.500 int 133, fb.com/AutoTivoliFocsani.

 

 

Riscăm ca explozia din Beirut să se repete în România

Laurențiu Buboacă
-
0
Riscăm ca explozia din Beirut să se repete în România

În urma exploziei covârșitoare din portul Beirut declanșată de arderea necontrolată a azotatului de amoniu depozitat incorect, portalul de știri PS a informat că principalul port maritim al României la Marea Neagră din Constanța are aproape 28.000 de tone de nitrat de amoniu depozitate în diverse depozite din jurul orașului, sau în cele din port. Potrivit Societății Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța (conducerea portului), există cinci agenți care transportă acest nitrat de amoniu în România.

„Săptămâna trecută, oficialii români din portul Agigea din Marea Neagră au spus că au găsit un singur depozit care deține ilegal aproximativ 5.000 de tone de azotat de amoniu. Alte 3.800 de tone de compus au fost găsite în raiduri din toată țara, a declarat poliția într-un comunicat.„- declară Washington Post.

„Direcția Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase din cadrul I.G.P.R. a declanșat, la nivel național, o acțiune pentru prevenirea evenimentelor generate de nerespectarea prevederilor legale care reglementează deținerea, comercializarea, importul, depozitarea şi utilizarea produselor de protecție a plantelor și a precursorilor de explozivi.”

În perioada 12 – 14 august 2020, polițiștii de la arme, explozivi și substanțe periculoase din teritoriu, au făcut verificări de specialitate la nivel național, fiind efectuate 51 de controale la agenți economici ce efectuează operațiuni cu azotat de amoniu. Astfel, polițiștii au constatat 11 infracțiuni de nerespectare a regimului protecției mediului și au indisponibilizat 8.453,52 tone azotat de amoniu precum și 300 litri de deșeuri.

Poliția Română ne dezvăluie faptul că: „Azotatul de amoniu este o substanță chimică obținut din amoniac și acid azotic, solidă, cristalină, foarte solubilă în apă. Este utilizat majoritar în agricultură, sub formă de îngrăşământ granulat, folosit pentru fertilizarea în câmp deschis, a culturilor agricole.

Azotatul de amoniu este clasificat de Regulamentul CE nr. 1272, privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și amestecurilor, ca substanță din Categoria 3, solid, oxidant, identificat cu fraza de pericol H272- poate agrava un incendiu, oxidant și fraza de pericol H 319 – provoacă o iritare gravă a ochilor (produsul nefiind periculos, dacă este manipulat corect).

Azotatul de amoniu se descompune la încălzire, la temperaturi de aproximativ 150-170 grade Celsius, în apă și oxid de azot, iar la temperaturi de peste 200 grade Celsius, în special dacă este contaminat cu substanțe organice, reacția de descompunere devine explozivă. Conform fișei de siguranță, oxizii de azot, degajați la descompunerea azotatului de amoniu, sunt extrem de toxici.

Conform prevederilor Legii nr. 49/2018, privind regimul precursorilor de explozivi, din cauza proprietăților explozive (în anumite condiții), azotatul de amoniu este clasificat ca și precursor de exploziv pentru care există obligația raportării furturilor, pierderilor sau disparițiilor semnificative.”

Funcționarii oficiali ai portului din Dakar, capitala Senegalului, au anunțat joi că au solicitat eliminarea a aproape 3.000 de tone de azotat de amoniu din portul orașului – un volum mai mare de compus chimic care a provocat explozia lui Beirut.

Egiptul a reacționat și el prin Ministrul Finanțelor Mohamed Mait: „Ceea ce s-a întâmplat la Beirut ne-a făcut să examinăm propria noastră situație și am scăpat de fapt cantități mari de materiale abandonate și neglijate și periculoase care se aflau în porturi”, a declarat săptămâna trecută, a informat Reuters.

Nitratul de amoniu este în general considerat sigur pentru utilizare ca îngrășământ agricol, dar poate fi periculos în funcție de modul în care este păstrat. A provocat explozii mortale în întreaga lume, inclusiv o explozie din 1947 în Texas City, Texas, care a lăsat sute de morți.

Comerțul global cu nitrați de amoniu valorează miliarde de dolari în fiecare an. Călătorește de-a lungul lanțurilor internaționale complexe de furnizare. Doar un număr mic de țări produc compusul (Rusia este cea mai mare dintre ele), dar mulți îl folosesc.

În unele porturi, scăparea de substanțe chimice poate să nu fie ușoară. În Senegal, Dakar a fost punctul de intrare pentru azotat de amoniu legat de Mali – un vecin african din Vest, fără bloc, al cărui guvern a fost răsturnat într-o lovitură de stat marți. Vecinii săi și-au închis granițele ca răspuns.

1...520521522...540Pagina 521 din 540