Acasă Blog Pagina 550

Studiu: Extremismul, cea mai mare amenințare a Regatului Unit după Brexit și COVID-19

Laurențiu Buboacă
-
0
Studiu: Extremismul, cea mai mare amenințare a Regatului Unit după Brexit și COVID-19

Uniunea Europeană are din păcate, anumite facțiuni extremiste răspândite pe întreg teritoriul său ce fac presiuni enorme asupra societăților europene pentru menținerea păcii. Cele mai multe facțiuni extremiste sunt prezente în țări precum Franța, Germania, Spania sau Italia, dar începe să crească rapid și în alte țări europene cuprinse de așa zisa frică de imigranți. Diferite grupuri etnice se află în conflict una cu cealaltă, deseori din motive istorice, etnice sau teritoriale.

Sunt două chestiuni care îi pricinuiesc pe britanici să se avânte către ușa de ieșire, iar acestea sunt reprezentate de urmărirea recuperării suveranității și de reducere a imigrării. De asemenea, politicienii pro-Brexit au fost susținuți de către însăși regulamentele concepute de UE, care prin activarea Art. 50 din Tratatul de la Lisabona au alimentat ura față de UE printre cetățenii britanici. Pe lângă acest lucru, presa britanică a fost inundată de articole ce susțin că unii dintre criminalii în serie reținuți de către forțele de ordine britanice, nu pot fi extrădați chiar din cauza regulamentelor și normelor legislative ale Curții Europene de Justiție. În același timp un alt eveniment negativ cu referire la decizia britanicilor de a ieși din Uniune a stat în teama față de valul de imigranți economici și refugiați ce se îndreptau și se îndreaptă în continuare către centrul Europei, provenind din Orientul Mijlociu și Africa. Acești imigranți, mai ales în privința celor economici reprezintă o oarecare problematică și cu privire la siguranța cetățenilor, atât britanici, cât și europeni, în funcție de țara pe care aceștia o vizează. Unii dintre aceștia sunt greu de identificat, majoritatea neavând acte în momentul sosirii pe teritoriul UE. Câțiva dintre imigranți pot presupune a fi refugiați în căutare de azil politic, în tocmai pentru a se infiltra pe teritoriul UE spre a se alătura unor facțiuni extremiste sau teroriste. De asemenea, a fost generat un ”sentiment anti-UE” printre britanici, aceștia crezând că imigranții au fost siliți sau ghidați de către țările prin care au trecut, să se îndrepte către Regatul Unit. „Refugiații nu sunt problema. Refugiații doresc să o ia de la capăt – pentru a avea o viață mai bună. Teroriștii se ascund uneori printre refugiați: aceasta este o problemă diferită.”[1] Însă „exodul a peste 4 milioane de refugiați din Siria din 2011 a ridicat întrebări dacă concentrațiile de refugiați sirieni vor deveni incubatoare pentru grupări extremiste violente.”[2] Preconcepția în contradicție cu intenția refugiaților crește continuu în perioadele de recesiune economică suferită în ultima vreme în Europa, iar efectele au rămas înțelese ferm pe întreg continentul și au dus la creșterea partidelor politice de dreapta, toate acestea conspirând în contrast cu ”pan-naționalismul”, deteriorând astfel structura UE.[3]

„În întreaga Europă, liderii cedează la sindromul “ține-i afară”. Ungaria construiește un gard (de-a lungul graniței sale cu Serbia). Spania a procedat la fel (la Ceuta și Melilla). Bulgaria a urmat procesul (la granița cu Turcia). În Calais răsar mai multe garduri. În Macedonia, care nu se află în UE, îndreaptă vehicule blindate împotriva imigranților.”[4] Ca și exemplu, Franța se confruntă deseori cu atacuri teroriste, principalul motiv fiind impunerea limbii franceze sau a culturii franceze cu intenția de a uni poporul francez. Se practică această metodă neortodoxă, pentru a uni majoritatea cu celelalte minorități și de a-le face să acționeze precum o singură entitate națională. Însă această metodă are exact efectul opusul, generând mai multă ură printre cetățeni, ducând la crearea de indivizi radicalizați de ambele tabere. Metoda este cu totul bizară într-o țară a secolului al XXI-lea, însă a fost des folosită de către popoarele dominante în contopirea și alipirea altor popoare subjugate sub unul singur. De exemplu, Uniunea Sovietică, sau rușii în general, practicau această metodă în trecut asupra minorităților din republicile sovietice, inclusiv Federația Rusă. Cazacii, sau basarabenii, ori ucrainenii erau principalele ținte ale armatei sovietice.

Oarecum, în zilele noastre, Ucraina urmează același model interzicând folosirea altei limbi decât cea ucraineană în instituțiile țării, utilizând ca motiv pierderea teritoriului Crimeii, anexată de Federația Rusă în 2014, dar și a teritoriilor Luhansk și Donețk, ocupate de separatiștii pro-ruși. Deseori aceste decizii sunt luate din pricina unor războaie sau unor conflicte ce amenință integritatea teritorială a țării, precum, în Spania, țară amenințată cu risipirea în mai multe națiuni. Spania fiind sub presiunea grupurilor minoritare, precum bascii sau catalanii. Ori în Italia unde unele facțiuni susțin nordul într-o luptă cu sudul țării pentru independență. Însă, în principiu aceste discriminări apar mai mult datorită diversității claselor sociale și presupusa amenințare a tradițiilor, sau a culturii, ori a limbii țării gazde față de așa numiții ”invadatori”. Aceste facțiuni la rândul lor coagulează și formează grupuri strânse ce pot deveni violente în propagarea discriminării rasiale, prin ură ce afectează și tânăra populație, care deseori intră în acest conflict fără să realizeze de ce au luat această atitudine. Facțiunile pot de asemenea, coopera în răspândirea fricii și a panicii, formând grupuri teroriste sub sintagma menținerii integrității etnice și teritoriale a majorității, sau a minorității considerate de aceștia a fi în ”primejdie”.

Marea Britanie este și ea în pericol să piardă teren în fața extremiștilor, mai ales din cauza Brexit. Ca și fapt „un sfert din toate arestările teroriste din ultimul an au fost legate de violențele de extremă dreapta.”[5] Iar creșterea acestor violențe „din 2016 până în 2018 a venit în perioada următoare votului pentru ieșirea din UE, care a coincis, de asemenea, cu o creștere a infracțiunilor motivate de ură.”[6] În Regatul Unit, „Serviciul de securitate (MI5), agenția națională de informații interne din Marea Britanie, consideră „severă” amenințarea terorismului internațional și probabilitatea unui atac ca fiind „foarte probabilă”.”[7] Forțele de ordine britanice au „promis să împiedice ascensiunea extremii drepte, despre care au spus că este amenințarea teroristă cu cea mai rapidă creștere din Marea Britanie, în timp ce încearcă să oprească ideologiile de ură rasială de la aducerea violenței pe străzile țării.”[8] Asemenea evenimente agasante se manifestă adesea într-o societate britanică divizată din cauza fricii de ceea ce îi așteaptă pe britanici dincolo de Brexit, dar și din cauza fiecărei părți implicate în astfel de acțiuni ce pun în pericol viața celor din jurul lor.

De obicei astfel de indivizi ce suportă formarea de facțiuni extremiste sunt cei cu trecut penal, ori cei rămași fără un loc de muncă, sau sunt indiferenți situației, ori au avut experiențe în trecut ce le-au determinat să acționeze într-o astfel de manieră inumană. „Astăzi, ISIS este identificat în mod specific drept cea mai importantă amenințare extremistă pentru Regatul Unit și interesele sale în țară și în străinătate.”[9] De asemenea, cel mai mare pericol intern al Regatului nu sunt facțiunile teroriste, ci ”predicatorii de ură”. Aceștia sunt cei ce răspândesc ura printre cetățenii britanici și îi instigă să comită acte de violență între ei. Pe durata mandatului fostei prim ministre Theresa May se urmărea „interzicerea predicatorilor de ură la intrarea în moschei și universități”[10] în tocmai pentru a nu permite și pentru a pune capăt radicalizării tinerilor britanici. Islamul „este o religie diversă și există opinii diferite. Cei care cred că violența este o datorie sacră constituie un grup foarte mic. Se numesc salafi jihadiști. Acesta este un termen mai precis. Asta o conturează mai bine”[11] această religie și practicanții săi.

[1] Sheila Weller, „Author of Pre-9/11 Memo Bush Ignored Talks Orlando—and the Fight Against”, Observer.com, 24 Iun. 2016, 9:00, https://observer.com/2016/06/author-of-pre-911-memo-bush-ignored-talks-orlando-and-the-fight-against-terror/.

[2] Barbara Sude, David Stebbins, Sarah Weilant, Lessening the Risk of Refugee Radicalization – Lessons for the Middle East from Past Crises, RAND Corporation, 2015, https://www.rand.org/content/dam/rand/pubs/perspectives/PE100/PE166/RAND_PE166.pdf, p. 1.

[3] Tim Marshall, Prisoners of Geography: Ten Maps That Tell You Everything You Need To Know About Global Politics, Revised and Updated edition, Ed. Elliott & Thompson, Londra, 2015, pp. 122-123.

[4] Natalie Nougayrède, „Angela Merkel is right: the migration crisis will define this decade”, TheGuardian.com, 21 Aug. 2015, 19:36, https://www.theguardian.com/commentisfree/2015/aug/21/angela-merkel-migration-crisis-europes-biggest-challenge.

[5] Vikram Dodd, Jamie Grierson, „Fastest-growing UK terrorist threat is from far right, say police”, 19 Sep. 2019 17:51, https://www.theguardian.com/uk-news/2019/sep/19/fastest-growing-uk-terrorist-threat-is-from-far-right-say-police.

[6] Ibidem.

[7] Counter Extremism Project, United Kingdom: Extremism & Counter-Extremism Report, CounterExtremism.com, 2020, https://www.counterextremism.com/sites/default/files/country_pdf/GB-05202020.pdf, p. 1.

[8] Vikram Dodd, Jamie Grierson, op. cit.

[9] Counter Extremism Project, op. cit.

[10] Ben Riley-Smith, „Ministers looking at banning hate preachers from mosques and universities to curb radicalisation after Anjem Choudary conviction”, Telegraph.co.uk, 17 Aug. 2016, 10:00, https://www.telegraph.co.uk/news/2016/08/17/ministers-looking-at-banning-hate-preachers-from-mosques-and-uni/.

[11] Sheila Weller, op. cit.

Sondaj IMAS: PNL și PSD au crescut în fața alegătorilor

Laurențiu Buboacă
-
0
Sondaj IMAS: PNL și PSD au crescut în fața alegătorilor

Potrivit sondajului IMAS comandat de Europa FM, PNL și PSD, au avut parte de o ușoară creștere în fața opțiunilor de vot pe care le vor exprima alegătorii la alegerile ce vor urma. De asemenea, este și prima oară când acest sondaj include Alianța USR-PLUS ca și partid unic la noile alegeri, nu ca și două partide. Sondajul IMAS a fost realizat în perioada de 10 până la 29 iulie.

Conform sondajului:

  • PNL a înregistrat 33,4% în iulie, cu o ușoară creștere față de luna mai, când a fost creditat cu 32,6%.
  • PSD crește, la 23,4%, comparativ cu 21,9% în luna mai.
  • Alianța USR-PLUS este creditată cu 17,2%. Luna trecută, USR avea 12,3%, iar PLUS doar 5,8%.
  • Pro România este primul partid ce se află în scădere, la 9,7% după ce a stat o perioadă bună de timp la 11%.
  • UDMR a recuperat mult teren după ce luna trecută se situa la doar 3,4% cu mult mai puțin decât PLUS. Acum au înregistrat 5,6%/.
  • PMP este și el în scădere și sub pragul electoral, având doar 3,9%. Avea 4,7% în iunie.
  • ALDE a început să urce din nou pe scara electorală cu 7,3%, de două ori mai mult decât în iunie.

EuropaFM ne precizează faptul că, pentru realizarea sondajului a avut nevoie de un eșantion ce a cuprins 1010 persoane, iar marja de eroare este de 3,1 la sută.

 

5 noi rute aeriene au fost anunțate la Bacău de la 1 octombrie

Laurențiu Buboacă
-
0
5 noi rute aeriene au fost anunțate la Bacău de la 1 octombrie

Blue Air a anunțat că au aprobat cinci noi rute după ce Aeroportul Internațional „George Enescu” Bacău a avut parte de o extindere a capacității sale de transport aerian, însă lucrările vor continua până la începutul lunii octombrie.

Conducerea aeroportului a precizat faptul că cinci rute noi au fost aprobate de către conducerea Blue Air spre a spori numărul pasagerilor și opțiunile lor de zbor, aducând și încă trei noi aeronave. Modificările vor avea loc începând cu 1 octombrie anul acesta.

Ce rute vor fi disponibile?

Imediat după terminarea lucrărilor în Octombrie, pasagerii Blue Air ar putea avea cinci noi opțiuni de a călători.

Două dintre cele cinci opțiuni sunt destinate transportului intern, anume, vor exista câte o rută nouă de transport aerian către București și Cluj-Napoca.

Trei noi rute vor avea menirea de a fluidiza traficul internațional. Unul din zboruri se va îndrepta spre, Paris la Beauvais. Celelalte două vor vi direcționate către Germania la Köln și München.

Având în vedere aceste schimbări Aeroportul Internațional Bacău va putea susține în curând treisprezece rute de călătorie interne și externe, odată cu 1 octombrie 2020. Acest lucru ar fi benefic fluidizării traficului aerian de pe aeroporturile din jur și ar decongestiona aglomerările datorate numărului mare de pasageri de pe aeroporturile internaționale din Iași și București. De asemenea, viitori pasageri din sudul Moldovei, sau chiar centrul său pot apela la un aeroport mai apropriat.

Acest lucru ar putea soluționa și problematica gestionării pasagerilor în vederea stopării răspândirii virusului COVID-19 în aeroporturi.

Noutăți pentru copii de la Editura Galaxia Copiilor

Redacția Normedia
-
0
Noutăți pentru copii de la Editura Galaxia Copiilor

Ca de fiecare dată la începutul vacanţei mari, sub sigla Galaxia Copiilor apar titluri pregătite să îi însoţească pe cei mici într-o lume a fanteziei și a cunoașterii, din care vor ieşi întotdeauna mai buni și mai isteți.

Iubitorii romanelor semnate de Erin Hunter (8-99 ani) sunt invitați să descopere o nouă serie Fantasy – Bravelands. Eroii savanei. Acțiunea se desfășoară sub cerul de un albastru nemărginit al Ținuturilor Neînfricaților, unde micile haite şi marile turme își trăiesc victoriile și înfrângerile. Primul volum, O haită dezbinată, ne introduce în savana tulburată de luptele pentru putere. Soarta echilibrului fragil dintre prădători și pradă ajunge în labele unor eroi neobișnuiți: Viteaz, un pui de leu izgonit din haita sa, Cer, un elefant care poate citi oasele animalelor ce au pierit, şi Ghimpe, un babuin care își sfidează destinul.

Mecanismele puterii sunt analizate și într-o altă apariție editorială recentă – Alegeri în junglă. Dedicată copiilor de peste 7 ani, cartea îmbracă forma unei lecţii de politică distractivă. Această poveste simpatică şi uşor de citit le face cunoștință celor mici cu principiile de bază ale democraţiei. Chiar a fost scrisă alături de copii cu vârste cuprinse între 4 și 11 ani, în cadrul unor ateliere de creație, fiind rezultatul unui efort deschis și colectiv. Noțiunile noi sunt introduse în cel mai captivant și amuzant mod cu putință. Ilustrațiile colorate și dinamice contribuie la transformarea temei aparent dificile într-un subiect nu doar accesibil, ci de-a dreptul fascinant.

Micii școlari se pot bucura şi în această vară de noile apariții din colecția Pixi Știe-tot. Informațiile revizuite de specialiști și pedagogi vin în completarea cunoștințelor acumulate la şcoală sau dezvoltă subiecte interesante despre noi și despre lumea în care trăim. Toleranţă şi respect şi Părinţii. Cum să-i înțelegi și cum să te descurci cu ei îi ajută pe copii să deprindă cele mai importante abilități comportamentale și emoționale pentru a se bucura de relații armonioase cu cei din jur. Cărticelele Minecraft şi Şah îi introduc în tainele unor jocuri foarte îndrăgite, iar Animalele lumii le dezvăluie lucruri mai puţin ştiute despre cele mai fascinante vieţuitoare de pe planetă.

Ce s-a întamplat cu crocodilul? (vârsta 5+) este o impresionantă poveste despre toleranță, diversitate și iubire. Prin intermediul crocodilului şi al puiului de pasăre, copiii vor descoperi că iubirea și prietenia nu cunosc limite și că acolo unde se instaurează aceste sentimente domnește armonia. Întâmplările captivează cititorul, dialogurile sunt savuroase, ilustrațiile curajoase și expresive, stilul este fermecător, iar umorul fin nu lipsește din această combinație.

O micuță poveste de iubire (vârsta 4+) este povestea înduioșătoare a unei mănuși care face tot posibilul pentru a-și recupera perechea rătăcită. Este o lecţie de viaţă despre iubire, devotament, sacrificiu, care vine de la o micuţă mănuşă roşie. Prin intermediul acestei povești delicate, copiii vor învăța cât este de important să avem grijă unii de ceilalți. Ilustrațiile pline de farmec și căldură schițează un univers magic, în care finalurile fericite nu sunt deloc imposibile atunci când acționăm din iubire.

Despre Editura Galaxia Copiilor

Galaxia Copiilor găzduiește seriile de bestselleruri Fantasy Pisicile Războinice, Supraviețuitorii și Exploratorii, de Erin Hunter, publicate în original de prestigioasa editură HarperCollins. Pisicile Războinice au atins vânzări de peste 40 de milioane de exemplare pe tot Globul. De asemenea, Galaxia Copiilor este editorul român al seriei nemțești de tradiție PIXI, cu sub-seriile Pixi Știe-Tot, Pixi Creativ sau Maxi-Pixi, populare în întreaga Europă. Galaxia Copiilor face parte din Grupul Editorial ALL, alături de editurile ALL, ALL Educaţional, ALLFA, Sian Books şi Helen-Exley România.

 

Fără restricții în Bulgaria

Laurențiu Buboacă
-
0
Fără restricții în Bulgaria

Ministerul de Afacerilor Externe al României a anunțat recent că cetățenii români ce doresc să călătorească în Bulgaria nu vor avea nevoie de permisiuni speciale și pot călători liber pe întreg teritoriul Bulgariei. Desigur vor intra în mod normal doar cu buletinul sau pașaportul în țara respectivă. Așadar cei ce vor să își petreacă vacanța la mare în altă țară ar putea frecventa în mod liber litoralul bulgăresc.

Bulgaria a extins situația de urgență epidemiologică COVID-19 din 15 iunie până la 30 iunie 2020, care mai apoi a fost prelungită până la 31 august 2020. Starea de Urgență a fost impusă în Bulgaria începând cu 14 mai 2020, apoi a trecut la situația de urgență epidemiologică. Conform ordinelor Guvernului bulgar, puteai să beneficiezi de o reducere a zilelor de carantină obligatorie la domiciliu după externarea din spital de la 28 de zile la 14.

RESTRICȚII DE INTRARE PE TERITORIUL NAȚIONAL

  • „Nu există interdicție în ceea ce privește intrarea pe teritoriul Bulgariei pentru cetățenii români care sosesc din România. Nu există obligativitatea efectuării carantinei de 14 zile și nici obligativitatea prezentării rezultatului unui test molecular negativ (tip PCR) pentru cetățenii români care sosesc din România.
  • Este permisă intrarea în Bulgaria (cu excepția posesorilor de permise de ședere în Bulgaria și persoanelor aflate în tranzit, spre țara de reședință), fără prezentarea unui test molecular negativ (tip PCR) cetățenilor români care au punct inițial al călătoriei următoarele state terțe în raport cu UE: Regatul Marii Britanii și Irlandei de Nord, Australia, Canada, Georgia, Japonia, Regatul Maroc, Noua Zeelandă, Rwanda, Republica Coreea, Regatul Thailanda, Republica Tunisiană, Republica Orientală a Uruguayului, Regatul Hașemit al Iordaniei și Ucrainei. Pentru cetățenii români care au punct inițial al călătoriei orice alte state terțe în raport cu UE, inclusiv Macedonia de Nord, Serbia, Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Republica Moldova, Israel, Kuwait și, au dreptul de intrare în Bulgaria DOAR în baza prezentării rezultatului unui test molecular negativ (tip PCR), efectuat cu maxim 72 de ore înaintea intrării în țară.”

Cu toate acestea Guvernul Bulgariei insistă pentru păstrarea măștilor în spații închise spre a nu isca contaminarea altor persoane din jur în cazul în care sunteți infectat cu COVID-19. Așadar, persoanele ce se află în spații publice închise, sau în mijloace de transport ce sunt de asemenea considerate spații închise, au obligativitatea atât morală cât și legală de a purta masca integral peste gură și nas spre a nu expira sau inspira sporii virusului COVID-19 ce se pot transmite foarte ușor prin cale aeriană, ori prin salivă produsă în momentul tusei sau al strănutului.

Se vor purta automat măști de unică sau multiplă folosință în: „mijloace de transport public, unități medicale și de sănătate, farmacii, magazine optice, centre naționale pentru probleme de sănătate publică, instituții administrative și alte locuri, în care sunt deserviți sau au acces cetățenii, gări feroviare și stații de autobuz, aeroporturi, stații de metrou, centre comerciale, biserici, mănăstiri, lăcașuri de cult, muzee și altele.”

Cu toate acestea sunt și unele momente în care se pot lua în considerare anumite excepții, precum în exemplele de mai jos:

  • „o excepție cu privire la obligația prevăzută anterior este permisă pentru clienții localurilor de alimentație publică și localurilor unde sunt consumate băuturi, precum și pentru practicanții de sport în spații închise, pe perioada activității fizice;
  • este recomandată purtarea unei măști de protecția pentru față, de unică sau multiplă folosință, sau a altui mijloc de acoperire a nasului și gurii (ex. batic, șal, vizieră și altele), în toate spațiile publice deschise;
  • măsura distanțării fizice este aplicată între persoanele care se află în locuri publice deschise (parcuri, străzi, stații de autobuz), cu excepția situației în care aceste persoane fac parte din aceeași familie/gospodărie.”

 

Klaus Iohannis face un apel către români

Redacția Normedia
-
0
Klaus Iohannis face un apel către români

„Astăzi avem 1386 de persoane noi dectectate cu coronavirus. 35 de decese de ieri până astăzi. Peste 400 de persoane la ATI. E un nou record negativ extrem de îngrijorător și ne punem întrebarea cum am putut să ajungem aici.

Când în alte țări au avut loc sute de mii de infectări și de morți, în România am avut puține infectări. Autoritățile își făcuseră treaba. Pandemia a fos gestionată bine de Guvern și autorități, dar această situație nu a convenit PSD. Guvernul, președintele și autoritățile și-au făcut treaba, așa că PSD a căutat soluții pentru PSD. PSD conduce în Parlament împreună cu alții, cum e UDMR. Să nu uităm când PSD a vrut să dea pe șest o parte din secuime UDMR. PSD a făcut harcea-parcea puțina legislație pe care o aveam pentru a gestiona această pandemie. Stimați pesediști, nu caut vinovați, în cunosc. Arăt cu degetul spre voi”

„În patru zile, în 6 iulie, Guvenrul depunde inițiativa noii legi. Depune inițiativa în Parlament. Eram în zona de control. După care ce vedem? PSD-ul începe să tragă de timp! Această lege, care putea să fie trecută urgent prin parlament, această lege se dezbate timp de două săptămâni. Două săptămâni în care oamenii merg acasă.

Rezultatul este simplu: putem să vedem în tabel. Legea ajunge la mine în 18 iulie și o public. Un ziadar nu poate construi o casă fără mortar. Așa un Guvern nu poate lucra fără legi. Guvernului i s-au luat legile din mâini.

PSD-ul a tras de timp și a creat această situație în parlament. Dar de ce ? PSD este nemulțumit de reușitele PNL și a vrut să creeze o criză sanitară pentru ca la sfârșit să vină să critice Guvernul pentru măsuri care  nu au putut fi luate. Pentru PSD a fost important să avem o criză pentru a putea critica Guvernul. Noi, eu, Guvenrul și autoritățile suntem hotărâți să gestionăm această criză. Am convenit că este momentul să fim extrem de fermi, de aplicați”

„Dragi români, toate studiile sociologice arată că 90% dintre voi respectă normele, se conformează. Marea majoritate ați înțeles că avem nevoie de disciplină. Cei care nu au înțeles vor fi amendați. E obligatoriu ca toată lumea să respecte normele ca să putem stăpâni această pandemie. Știm ce avem de făcut. Avem peste 800 de paturi pregătite pentru terapie intensivă, deja jumătate sunt ocupate. Avem nevoie de măsuri foarte ferme. Cei care nu le respectă vor suporta rigorile legii. E important să trecem peste această criză sanitară creată cu cinism de un partid din România”, a declarat Klaus Iohannis, într-o conferință de presă.

Sursă foto: Flickr

Bucureștenii plătesc greșelile primarilor și ale funcționarilor publici

Redacția Normedia
-
0
Bucureștenii plătesc greșelile primarilor și ale funcționarilor publici

Magistrații au decis ca Primăria Muncipiului București să plătească mai multe sume de bani, despăgubiri și dobânzi.

  • „Obligă pârâtul Municipiul București prin primarul general la plata către reclamanții Constanda Costică și Constanda Maria a contravalorii imobilului teren situat în București, str. I.V. Turgheniev și în B-dul Aviatorilor, de 69.312.000 euro, în echivalent în lei la dată plății, la care se adaugă dobânda legală aferentă acestei sume, începând cu dată introducerii acțiunii – 20.01.2010 până la dată plății efective a sumei.”
  • Obligă pârâtul Municipiul București prin primarul general la plata către reclamanții Constanda Costică și Constanda Maria a dobânzii legale aferente sumei de 6.417.669 euro la plata căreia a fost obligat cu titlul de sultă prin sentința nr. 1309/05.07.2011, începând cu dată introducerii acțiunii – 20.01.2010 până la dată plății efective a sumei. „
  • „Obligă reclamanții Constanda Costică și Constanda Maria să restituie în deplină proprietate și posesie pâratului imobilul liber de orice sarcini, situat în București, Șoseaua Nordului, compus din teren în suprafață de 28.500 mp și construcțiile edificate pe acesta, identificate conform art. 2.2 din contractul de schimb cu sultă autentificat sub nr. 420/15.03.2008 de notar public Lidia Drăgan.”

Din păcate, de pe urma unor astfel de greșeli au de suferit tot bucureștenii care plătesc din propriul buzunar acești bani.

Există posibilitatea ca toate conturile Primăriei Municipiului București să fie blocate din cauza acestei spețe.

Sursă foto: Wikipedia

În București vom avea tramvaie românești

Redacția Normedia
-
0
În București vom avea tramvaie românești

Asocierea româno-chineză a primit din partea Primăriei București maximul de punctaj la ultima evaluare a ofertelor după decizia favorabilă a Curții de Apel București.

Astra Vagoane – CRRC a primit 100 de puncte, respectiv maximul posibil, potrivit informațiilor deținute de către Club Feroviar. Evaluarea ofertelor, tehnică și financiară, a primit și avizul conform necondiționat din partea Agenției Naționale de Achiziții Publice.

În data de 24 iunie Curtea de Apel București a dat dreptate asocierii menționate aflată în dispută cu firma turcă Durmazlar Makine. Mai precis Curtea a respins acțiunile depuse de Primărie și Durmazlar împotriva deciziei CNSC din decembrie 2019 care dădea dreptate producătorului româno-chinez.

Motivarea deciziei a fost făcută în 15 iulie, însă abia marți a fost primit acceptul Autorității de Achiziții.

De asemenea, CNSC a obligat Primăria Capitalei la plata sumei de 35.000 de lei către Astra Vagoane Călători SA, reprezentând cheltuielile cu avocații.

Sursă: Commons.wikimedia

Alocațiile copiilor vor crește etapizat

Redacția Normedia
-
0
Alocațiile copiilor vor crește etapizat

Proiectul pentru asigurarea creșterii sustenabile a alocațiilor copiilor are la bază o mărire etapizată din 6 în 6 luni cu 20%, astfel încât în iulie 2022 cuantumul alocației să fie de 300 lei pentru copiii cu vârsta 2-18 ani respectiv 600 lei pentru copiii cu vârsta 0-2 ani și 600 lei pentru copiii cu dizabilități (0-18 ani).

Prima plată se va face în septembrie 2020 pentru luna august 2020. Alocația pentru copiii cu vârsta 2-18 ani va fi de 185 lei, iar pentru copiii cu dizabilități/copiii cu vârsta 0-2 ani va fi 369 lei.

Sursă foto: Playtech

 

 

Studiu: Discriminarea rasială în Uniunea Europeană

Laurențiu Buboacă
-
1
Studiu: Discriminarea rasială în Uniunea Europeană

În Uniunea Europeană, prin lege înțelegem faptul că, discriminarea reprezintă, „orice discriminare întemeiată pe orice motiv, cum ar fi sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opinia politică sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, proprietatea, nașterea, handicapul, vârsta sau orientarea sexuală.”[1] Conform, Articolului 3 din Cartea Drepturilor Fundamentale ale UE, „tuturor le este garantată exercitarea pe bunul plac a drepturilor sale fundamentale și a libertăților de bază, fără a ține seama de gen, rasă, culoarea pielii, limbă, credință și religie, convingeri politice sau de orice altă, origine națională sau socială, apartenență la o minoritate națională sau etnică, proprietate, naștere sau alt statut.”[2]

În ultimii ani, discriminarea rasială s-a reaprins constant datorită portițelor lăsate de către guvernele ce s-au aflat în continuă schimbare și fără o conducere stabilă. Discriminarea rasială fiind și primul lucru care duce la ura între diferite clase sociale, sau chiar la conflicte între diferite facțiuni, organizații, teritorii și state. Deseori sa observat acest lucru la diferite proteste și evenimente publice, ori în mass media și alte adunări publice. Ciocnirile sociale alcătuiesc o componentă firească sortită vieții sociale a fiecăruia dintre cetățenii unei țări. În plan istoric, toată viața unui cetățean este pigmentată cu tot felul de neînțelegeri, începând cu neînțelegerea esențială între primele ființe umane și divin.[3]

În general, Uniunea Europeană nu încurajează sub nici un fel actele de discriminare bazate pe rasă, vârstă, sex, dizabilitate, etnie, religie sau orientare sexuală. Legislația Uniunii nu permite altceva decât tratament egal și oferă protecție oricărui cetățean al său, sau chiar și a indivizilor aflați pe teritoriul său, în acest caz fiind imigranții. Ca și cetățean, ai drepturi depline la tratament egal la angajare, condiții de muncă, promovări, salariu, acces la cursuri de formare, dar și la pensionare, demisie, concediu medical sau concediu de odihnă, ori concediu prenatal. Legile UE interzic discriminarea la locul de muncă, în special în relația angajator-angajat sau superior-subaltern.

Discriminarea rasială pe teritoriul Uniunii Europene

Uniunea Europeană trebuie să acționeze în limitele puterilor sale legislative hotărâte prin tratate naționale și internaționale. Principiul subsidiarității orânduiește legalitatea aplicării competențelor UE, precum în evenimentele în care domeniile nu sunt parte a autorității exclusive a UE. Exemplu fiind, atunci când autoritatea este administrată egal tuturor statelor membre, UE poate acționa numai dacă țelurile sale nu pot fi îndeplinite în mod suficient de către autoritățile statelor membre. În cazurile de conflict, legislația UE este preeminentă legii naționale, în scopul de a asigura uniformitatea legislației UE și interpretarea ei în mod, cu totul, uniform la nivelul fiecărei puteri din statele membre. Curtea Europeană de Justiție a susținut că UE constituie noua ordine juridică. In acest scop, statele membre care beneficiază de aceasta noua ordine si-au redus suveranitatea, iar autoritățile de judecată naționale au sarcina să administreze prevederile legislației UE. În baza legislației Europene, aplicată de altfel în toate statele membre, atât, „Articolul 19 din Tratat privind funcționarea Uniunii Europene”[4] și „Directiva 2000/43/EC”[5],  enumeră proveniența etnică laolaltă cu rasa, lipind astfel cuvântul care evocă cel mai bine trăsăturile fizice (rasa) cu referire la dimensiunea culturală a grupului (etnia). Astfel, prin înțelegerea celor menționate, rasa și etnia ar compune în realitate un concept unic, pentru a evita circumstanțele în care protecția nu este atribuită doar din alibiuri terminologice.

O abordare asemănătoare este transpusă și în Convenția Națiunilor Unite privind suprimarea discriminării rasiale (CERD), al cărei Articol 1 determină conceptul de „discriminare rasială” prin asocierea termenilor rasă, culoare, descendență și origine națională sau etnică.[6]

De menționat, de asemenea, că Alineatul 6 din Directiva 2000/43/CE clarifică faptul că „Uniunea Europeană respinge teoriile care încearcă să stabilească existența unor rase umane separate. Folosirea termenului „rasă” în prezenta directivă nu implică acceptarea unor asemenea teorii..”[7]

Unul dintre justificările pentru introducerea acestui alineat a fost de a învinge împotrivirea ridicată de Franța care a fost contra folosirii termenului de rasă pentru a evita sprijinirea, teoriei divizării omenirii în diferite rase. În adăugare vin Articolele 21 CFR și 14 CEDO, care remarcă culoarea și afilierea la o minoritate de stat, care ar fi, de asemenea bine gândită atunci când se vor examina cazuri de presupusă discriminare pe motive de rasă și de origine etnică.[8]

Discriminarea la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene

Uniunea Europeană are de-a face cu un număr mare de discriminări ce au loc la nivelul membrelor sale. Cele mai afectate țări sunt de regulă, cele ce sunt cele ce prezintă cele mai multe cazuri de apel la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Conform statisticilor desfășurate între 1959-2019, cele mai afectate țări, cu peste 100 de cazuri, sunt: Austria (397 de cazuri), Belgia (260), Bulgaria (701), Cehia (234), Croația (412), Finlanda (190), Franța (1032), Germania (348), Grecia (1022), Ungaria (550), Italia (2410), Letonia (144), Lituania (213), Malta (101), Olanda (165), Polonia (1178), Portugalia (354), Slovacia (374), Slovenia (368), Spania (171), Suedia (153), dar și România, care de altfel este a doua în clasament, cu un număr surprinzător de mare, 1496 de cazuri. Țara noastră se află în topul celor mai rău văzute țări la nivelul discriminărilor în Uniunea Europeană, alături de țări cu peste 500 de cazuri, precum: Bulgaria, Franța, Grecia, Ungaria, Italia, Polonia. Cu toate acestea, țările diferă când ne uităm la factorul, „Prohibition of Discrimination”. Interzicerea, sau stoparea discriminării e un factor ce reacționează diferit față de țara unde acesta se manifestă. Interzicerea discriminării ține cont de nivelul de impunere și respectare a legii, atât de cetățenii, cât și de organele unui stat, dar și de către companii, statale sau nestatale, ori non-guvernamentale, nu doar de nivelul de educație.

Cele mai ridicate nivele, au fost înregistrate în țări precum: Austria (27 de cazuri), Grecia (15), Germania (13) și Grecia (10). Însă aici, România reușește cel mai mare scor negativ, de 38 de cazuri, fiind țara care își impune cel mai slab legislația cu privire la interzicerea discriminării. Iar conform viitoarelor apeluri la CEDO, dintre țările membre UE, România înregistrează încă 7900 de aplicații aflate în așteptarea alocării unui formațiuni juridice, fiind urmată de Italia cu 3050 de aplicații și Polinia cu 1250 de aplicații.

Discriminarea în mediul de lucru european

De regulă, de cele mai multe ori minoritățile etnice întâmpină cele mai grele probleme în gasirea unui loc de muncă, iar de asemenea, această parte a populației au cele mai puține șanse de a trece prin procesele de angajare. De exemplu, în Belgia cei ce doresc un loc de muncă, dar au un nume străin, ce nu sunt comune regiunii Flamande sau a celei Valone, sau mai precis, nu dețin o rezonanță, franceză, olandeză și germană, au cu 30% mai puține șanse de a fi invitați la un interviu. Fiind preferate numele cu rezonanță flamandă. Legile belgiene împotriva discriminării sunt bine dezvoltate în această țară, totuși, din cauza lipsei aplicării legii, situația discriminării rasiale rămâne neschimbată. Acest lucru a fost subliniat în mod repetat în rapoartele UE/OCDE. Deși legislația oferă căi de atac judiciare, 80 % dintre victimele rasismului sau discriminării, în ceea ce privește ocuparea forței de muncă nu se îndreaptă în instanță din motive financiare. În timp ce, în Olanda, în anul 2015, din 30 de agenții de angajare, 3 din 4 au ales să recruteze doar angajați europoizi, pentru un festival denumit ”Olanda Dansează”. Iar, în Regatul Unit (fostă membră a UE înainte de 31 ianuarie 2020), Finlanda și alte țări europene, au standardizat locurile de muncă, în așa fel, încât oportunitățile de formare sau de practică se pot baza pe procese informale opace la care minoritățile nu au acces. În Cipru, unde sunt mai mute diviziuni sociale, continua discriminare rasială în angajare reprezintă unul dintre consecințele primare ale crizei economice eterne. Creșterea șomajului în această țară, și stresul provocat de o posibilă pierdere a locurilor de muncă contribuie pe lângă discriminare la criza economică. În partea baltică a Europei, respectiv, în Estonia, unde au ajuns o bună parte, a imigranților din Africa, dar totuși minoră în comparație cu alte țări europene, ce pot fi identificați ca și musulmani, trec printr-o discriminare rasială continuă. Ducând la exploatarea lor, ca și sclavi moderni, de către angajator, colegi sau chiar de clienți, mai mult decât orice alt grup minoritar. În Spania, țară aflată exact la granița cu cea mai activă rută a imigranților africani, muncitorii imigranți, sunt deseori confruntați cu comentarii rasiste și lipsă de respect. Conform Inspectoratului de Muncă și Securitate Socială, deseori minorităților, le sunt încălcate drepturile la muncă, sau chiar contractul de muncă. În partea de nord-vest a Europei, respectiv în Rep. Irlanda, o mare parte dintre conflictele sociale pe bază de discriminare rasială, se petrec la locul de muncă, cu 31% din cazurile totale. Însă, sunt și 40% din cazuri ce sunt raportate de victimă, ca fiind legate de către trecutul, sau moștenirea sa musulmană, iar în cele mai multe cazuri, cu 33% din cazuri, sunt implicați cei cu origini africane. Tot în 2015, Organizația Non-guvernamentală ZARA (Zivilcourage und Anti-RassismusArbeit – Curajul civil și activitatea anti-rasism) formează un raport pe rasism, identifică faptul că încă există societăți ce resping numele cu rezonanță musulmană, acțiune ce reprezintă un obstacol când vine vorba de a găsi angajați. Astfel că, în țări precum Germania, unde trăiesc peste trei milioane de turci, reprezentând 75% din numărul total de imigranți, cei provin din Turcia sunt în mod specific considerați a fi ’străini’ cu toate că pot fi urmași de a treia-generație. Ceea ce îi face să întâmpine probleme în educație, întâmpinând mai puține oportunități de a găsi un loc de muncă.[9]

Legislația-cheie ce stă la baza luptei fundamentale împotriva discriminării e reprezentată de Directiva privind egalitatea de muncă din 2000 interzice discriminarea pe criterii de religie sau convingeri, dizabilități, vârstă sau orientare sexuală; Directiva privind egalitatea de remunerare din 1975 spune că discriminarea pe criterii de sex în ceea ce privește toate aspectele remunerației ar trebui eliminată; Discriminarea sexuală este, de asemenea, reglementată de Directivele privind egalitatea de gen din 1979 (în ceea ce privește securitatea socială), 2006 (în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă), 2010 (pentru persoanele care desfășoară activități independente), 2010 (concediul pentru creșterea copilului, care urmează să fie înlocuit mai târziu în 2019 de o Directivă privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată) Directiva din 2000 privind egalitatea rasială interzice discriminarea pe motive de origine rasială sau etnică în mai multe categorii de viață, inclusiv munca, educația și serviciile sociale.

Discriminarea în spațiul românesc

­ ­În România, totalul numărului de imigranți e de 137.619 străini aflați în mod legal pe teritoriul României cu 14,3% mai mult comparativ cu 31.12.2018. Principalele categorii sunt cetățenii unor state terțe, cu 84.228 de imigranți și 53.331 de imigranți ce provin din statele membre ale UE și ale Spațiului Economic European. În 2019, s-au înregistrat, în total 3155 de depistări ale unor străini în situații ilegale, ceea ce face să fie cu 16,3% mai mult comparativ cu 2018.[10]

În țara noastră, cadrul legislativ anti-discriminare intră sub incidența Ordonanței Guvernului nr.137/20000, iar prevederile relevante se reîntâlnesc și în Codul penal, Codul civil și Codul Muncii. Iar,­ în decembrie 2015, a fost adoptată Legea nr.331/2015 privind accesul solicitanților de azil pe piața muncii, în special în privința imigranților ilegali. Politicile de interzicere și de combatere a discriminării rasiale în ceea ce privește ocuparea forței de muncă sunt improprii și există o anomalie a unui mecanism administrativ statal de colectare a datelor și a unui angajament din partea autorităților publice. ­ Noul Cod al Muncii a hotărât noi reglementări privind indemnizațiile muncitorilor temporari, indicând că câștigul unui angajat temporar nu se cuvine să fie mai mic decât cel al fiecăruia dintre angajații companiei client care face o muncă similară. Legea nr.331/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind străinii a alăturat un nou alineat ce prevede că „solicitanții de azil au acces pe piața muncii în aceleași condiții ca și cetățenii români, la trei luni de la depunerea cererii lor.”[11]

De altfel, în România, intervine Legea 122 din 2006 privind azilul în România, care normează mijlocul procedural prin care se poate obține azil, dar și formalitățile prin care se acordă protecție internațională în România, punând accent pe principiul nediscriminării, a unității familiei, a nereturnării. Dar, și Legea 122 a fost actualizată prin Legea 331/2015 în ceea ce privește permisele de ședere și valabilizați-le acestora, adnotând și o serie de dispoziții destinate să vină în protecția individului nou ajuns pe teritoriul țării. De altfel, Legea nr. 157/2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România exprimă o serie de adaosuri pentru OUG 194/2002, în special în ceea ce privește vizele (de lungă ședere, de detașare), noțiuni actuale ivite în cadrul materialelor europene, precum Cartea Albastră a UE, dreptul de ședere.[12]

Grupurile radicale

Uniunea Europeană are din păcate, anumite facțiuni extremiste răspândite pe tot teritoriul său. Cele mai dese sunt în țări precum Franța, Germania, Spania sau Italia. Unde de diferite grupuri etnice se află în conflict una cu cealaltă, deseori din motive istorice, etnice sau teritoriale. În Franța, țară ce se confruntă deseori cu atacuri teroriste, principalul motiv este impunerea limbii franceze sau a culturii franceze consolidate cu intenția de a uni poporul francez, împreună cu celelalte minorități și de a-le face a acționa ca o singură entitate. Metodă cu totul bizară într-o țară a secolului al XXI, însă a fost des folosită de către popoarele dominante în contopirea și alipirea altor popoare subjugate sub unul singur. Metodă folosită, ca și exemplu de Uniunea Sovietică, sau de către ruși în general, în subjugarea minorităților din republicile sovietice. Precum, cazacii, sau basarabenii, ori ucrainenii. Oarecum, în zilele noastre, Ucraina urmează același model interzicând folosirea altei limbi decât cea ucraineană în instituțiile țării, ca motiv fiind pierderea teritoriului Crimeii, anexată Federația Rusă în 2014, dar și a teritoriilor Luhansk și Donețk. Deseori aceste decizii sunt luate din pricina unor războaie sau unor conflicte ce amenință integritatea teritorială a țării, precum în România, vorbind de cazul partidelor ce reprezintă minoritățile maghiare și doresc autonomia acestora, sau în Belgia, unde țara este dezbinată din cauza celor două facțiuni, flamande și valone, ori în Spania, regat amenințat cu risipirea în mai multe națiuni. Spania fiind sub presiunea grupurilor minoritare, precum bascii sau catalanii. Ori în Italia unde unele facțiuni susțin nordul într-o luptă cu sudul țării pentru independență. Însă, în principiu aceste discriminări apar mai mult datorită diversității claselor sociale și presupusa amenințare a tradițiilor, sau a culturii, ori a limbii țării gazde față de așa numiții ”invadatori”.

Aceste facțiuni la rândul lor coagulează și formează grupuri strânse ce pot deveni violente în propagarea discriminării rasiale, prin ură ce afectează și tânăra populație, care deseori intră în acest conflict fără să realizeze de ce au luat această atitudine. Facțiunile pot de asemenea, coopera în răspândirea fricii și a panicii, formând grupuri teroriste sub sintagma menținerii integrității etnice și teritoriale a maiorității, sau a minorității considerate de aceștia a fi în ”primejdie”. Ca și exemple avem în țări precum:

  • Irlanda (inclusiv Irlanda de Nord) formațiunea IRA(Armata Republicană Irlandeză Provizorie);
  • Germania, unde au apărut din ce în ce mai multe facțiuni neonaziste în același prag aflând-se și Rusia sau Ucraina, dar și teroriste, precum al-Aqsa Foundation sau Banda Baader-Meinhof (Fracțiunea Armata Roşie);
  • Spania, cu Euskadi ta Askatasuna (ETA – Țara Bascilor și Libertate) și alte organizații catalane, dar și Grupos de Resistencia Antifascista Primero de Octubre (GRAPO) sau Grupurile de Rezistență Antifascistă din primul octombrie, grup marin leninist marxist clandestin spaniol care vizează formarea unui stat republican spaniol, precum și Grupul Combatant Islamic Marocan;
  • Italia, Nucleul Teritorial Antiimperialiști (NTA) o organizație radicală de stânga italiană, fondată în 1995 în Friuli-Veneția Giulia și Brigăzile Roșii (în italiană Brigate Rosse) o organizație extremistă de tip terorist;
  • Grecia, Epanastatikoi Pyrines (Nucleul Revoluționar);
  • Franța, Organizația Armatei Secrete, Mișcarea de Acțiune și Apărare Masada, Acțiunea directă, Frontul de Eliberare Națională a Corsicăi (FLNC) și Charles Martel Club;
  • Croația și Slovenia, Frăția (confreria) Revoluționară Croată; Olanda, Reţeaua Hofstad;
  • Ungaria, Turáni Vadászok (Vânătorii Turanici), Turul Szövetség (Asociația Turul), Rongyos Gárda (Garda Zdrențăroșilor), Magyar Rendfenntartó Bizottság (Comitetul maghiar pentru menținerea ordinii publice) și Nemzetőrség (Garda națională);
  • Alte organizații internaționale teroriste care activează la nivel internațional: Fatah, Hamas, al-Qaeda și ISIS sau ISIL.

În general, ca și instituție care și-a pus bazele pe Cartea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și funcționează în protejarea propriilor cetățeni, Uniunea Europeană deține în sinea sa un spirit de egalitate socială, ce se presupune a fi chiar valoarea esențială pe care se clădește această organizație continentală. UE deține în sinea sa unele dintre cele mai ample legi contra discriminării de orice tip, din lume. De asemenea, principiul egalității dăinuie chiar din primele zile ale UE, cu rolul de a asigura o concurență loială și un tratament omogen la locul de muncă. Tratatul de la Roma din 1957 a necesitat o remunerație egală între bărbați și femei pentru aceeași muncă sau muncă de bază egală. Primele directive privind egalitatea de gen au fost aprobate încă din anii ’70. Tratatul de la Amsterdam al UE, semnat în 1997, reprezintă un text fundamental în continuarea bătăliei contra discriminării în Europa. Acesta enumeră cinci domenii de discriminare, laolaltă cu discriminarea sexuală, în care UE poate acționa, precum: originea rasială și etnică, religia sau credința, handicapul, orientarea sexuală și vârsta. Protecțiile oferite de către UE reprezintă un lucru bun, în ceea ce privește protejarea drepturile omului. Ele au, de asemenea, sens dintr-un unghi economic, ce doresc lărgirea numărului de locuri de muncă pentru cetățenii non-UE, dar și crearea de situații favorabilă dezvoltării ambelor părți implicate. Numeroasele grupuri de imigranți ocrotite reprezintă adeseori o sursă neexploatată de competențe și talente aflate la dispoziție, dar nu sunt la fel de apreciate ca populația nativă europoidă. Însă, ele pot contribui la diversitatea generală, creativitatea și creșterea moralului la locul de muncă. Ele pot stimula, de asemenea, imaginea unei companii în rândul personalului său, în comunitate, și în rândul clienților.

[1] A se vedea, Articolul 21 privind Non-discriminarea, Titlul III Egalitatea, din Cartea Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, C 303/17, 14.12.2007, https://fra.europa.eu/en/eu-charter/article/21-non-discrimination.

[2] A se vedea, Articolul 3 (1), idem., https://fra.europa.eu/en/law-reference/charter-fundamental-rights-and-freedoms-19.

[3] Jean-Louis Dufour, Crizele internaționale de la Beijing la Kosovo, București: Ed. Corint, 2002.

[4] Uniunea Europeană, Versiunea consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană și ale Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene 2012 / C 326/01, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, C 326 , 26.10.2012, P. 0001 – 0390, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex%3A12012E%2FTXT.

[5] Consiliul Uniunii Europene, Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000, privind punerea în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică, Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene, L 180/22, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?qid=1437665236213&uri=CELEX:32000L0043.

[6] A se vedea, Organizația Națiunilor Unite (ONU), Convenția Internațională privind eliminarea tuturor

formelor de Discriminare Rasială, avp.ro, 10.11.2018, 19:13,  http://www.avp.ro/drepturile%20omului/tratate%20onu/11_rasiala.pdf.

[7] Consiliul Uniunii Europene, art. cit.

[8] A se vedea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Consiliul Europei, Articolul 14 privind Interzicerea discriminării, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, amendată de Protocoalele nr. 11 și 14, însoțită de Protocolul adițional și de Protocoalele nr. 4, 6, 7, 12, 13 și 16, 4 Noiembrie 1950, aplicată în 1953, Strasbourg: ECHR, https://www.echr.coe.int/Documents/Convention_RON.pdf, p. 12.

[9] Ojeaku Nwabuzo cu personalul ENAR și cercetătorii naționali, “Racism & Discrimination in Employment in Europe 2013-2017”, Rețeaua europeană împotriva rasismului (ENAR), Brussels, 2017, https://ec.europa.eu/migrant-integration/?action=media.download&uuid=F613A27D-A960-4FB3-FD3AD6A629C8FBE7 .

[10] Inspectoratul General pentru Imigrări, “Analiza activității Inspectoratului General pentru Imigrări în anul 2019 Obiective 2020”, Ministerul Afacerilor Interne, București, 18 februarie 2020, http://igi.mai.gov.ro/sites/default/files/evaluarea_activitatii_in_anul_2019.pdf, accesat 28.04.2020.

[11] Ojeaku Nwabuzo, op. cit.

[12] Rodica Milena Zaharia, Cornel Ban Alexandra-Maria Popescu, Relația dintre fenomenul migrației legale și piața muncii din România. Evoluții relevante, impact potențial, recomandări de politici, București: Institutul European din România, 2017, p. 53.

Surse statistici:

CEDO, „Pending applications allocated to a judicial formation / requêtes pendantes devant une formation judiciaire”, echr.coe.int, 31.12.2019, https://www.echr.coe.int/Documents/Stats_pending_2020_BIL.pdf.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, „Violations by Article and by State”, echr.coe.int, 2019, https://www.echr.coe.int/Documents/Stats_violation_1959_2019_ENG.pdf, accesat 28.04.2020.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, „Violations by Article and by State”, echr.coe.int, 2019, https://www.echr.coe.int/Documents/Stats_violation_1959_2019_ENG.pdf

1...549550551...554Pagina 550 din 554