Acasă Blog Pagina 535

Klaus Iohannis: respectați regulile și nu îi expuneți pe oameni riscului infectării

Redacția Normedia
-
0
Klaus Iohannis: respectați regulile și nu îi expuneți pe oameni riscului infectării

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că atât campania electorală, cât şi alegerile locale trebuie să se desfășoare în condiţii de maximă siguranţă şi protecţie. Președintele Klaus Iohannis a făcut apel la candidați să respecte toate regulile care limitează răspândirea coronavirusului.

Klaus Iohannis: ”Este pentru prima dată când, în România, scrutinul electoral și campania aferentă se vor desfășura în condiții excepționale, generate de epidemia de COVID-19.

Obiectivul principal este acela de a organiza atât evenimentele din campania electorală, cât și scrutinul propriu-zis, în condiții de maximă siguranță sanitară, pentru a proteja sănătatea oamenilor și pentru a reduce riscul infectării participanților la procesul electoral.

Acest lucru este posibil dacă vom respecta cu toții un set de reguli și măsuri venite tocmai să asigure un cadru optim de desfășurare a acțiunilor electorale în condiții speciale.

Trebuie să fim realiști, un scenariu cu risc zero nu există, dar dacă toate aceste măsuri speciale sunt înțelese, însușite și aplicate, atât de organizatori, cât și de cetățeni, riscul poate fi redus la minimum. Tocmai de aceea am solicitat Guvernului să inițieze o campanie de comunicare și informare cu privire la aceste proceduri, astfel încât toată lumea să știe ce trebuie să facă, ce este permis și ce nu este permis, atât pe perioada campaniei, cât și, evident, în ziua votului.

Fac un apel la responsabilitate, și aici mă adresez în special candidaților la aceste alegeri locale, precum și echipelor acestora de campanie. Respectați toate aceste reguli și nu îi expuneți pe oameni pericolului infectării! Niciun obiectiv electoral nu este mai important decât sănătatea, iar orice încălcare a normelor va trebui drastic sancționată.

Dragi români,

Este important ca voi să decideți cine va conduce comunitatea în care trăiți în următorii patru ani. Să-i alegeți în cunoștință de cauză pe cei care vă inspiră încredere, care sunt competenți și pot aduce dezvoltarea în orașele, în municipiile, în comunele în care locuiți.

Printre efectele nocive ale acestei pandemii nu trebuie să lăsăm să se adauge și un deficit de legitimitate a aleșilor, care pe termen lung riscă să ducă la slăbirea reprezentării cetățenilor și, implicit, a drepturilor lor civice.”

Sursă foto: Digi24

Vlad Alexandrescu, senator USR: A fost aprobat Programul USR de guvernare pe Cultură

Redacția Normedia
-
0
Vlad Alexandrescu, senator USR: A fost aprobat Programul USR de guvernare pe Cultură

Aseară în Biroul Național al USR a fost în sfârșit aprobat Programul de Guvernare pe Cultură, susține Vlad Alexandrescu, senator USR, potrivit unui comunicat de presă.

Fostul ministrul al Culturii precizează faptul că părți din acest program le-a avansat deja în actuala legislatură parlamentară sub formă de inițiative legislative. Două exemple concrete: legea care permite proprietarilor privați de monumente istorice să primească subvenții de la stat pentru salvarea monumentelor și punerea lor în valoare și reforma legii care privește managementul instituțiilor publice de cultură.

De asemenea, menționează că este nevoie de mecanisme de finanțare inovative și de un Statut al artistului, astfel încât toți profesioniștii artei să nu mai fie socotiți drept persoane aflate la categoria ,,și alții”.

Senatorul USR își dorește să se investească mai mult în educația artistică și în cultură, deoarece doar așa vom avea cetățeni mai competenți, mai productivi, mai adaptabili, mai exigenți, mai activi civic.

Vlad Alexandrescu, senator USR: ,,Avem nevoie de măsuri inteligente pentru creșterea accesului la actul de cultură, de un acces flexibil și modern la artă și cultură pentru copiii și tinerii României, de favorizarea consumului de carte printr-o strategie trans-sectorială pentru combaterea analfabetismului funcțional. O nouă lege a teatrelor va trebui să ofere recunoaștere juridică și un cadru normal de dezvoltare tuturor companiilor de spectacol (teatrele, coregrafice, muzicale) din România, indiferent de forma juridică. Prin această lege companiile teatrale/muzicale/coregrafice private vor avea acces la spații, aparatură, logistică și finanțări specifice pentru a-și dezvolta activitățile. Se va reduce astfel discriminarea existentă în prezent între instituțiile de stat și operatorii cultural privați.Vor fi regândite și îmbogățite instrumentele financiare la dispoziția instituțiilor de cultură, publice și private. Noul sistem de finanțare multianual va oferi un nou cadru de finanțare bazat pe competiție și va oferi alocație/subvenții bugetare pe bază de concurs pentru un ciclu de 5 ani pentru instituții naționale (ex. Opera Națională București, Muzeul Național de Artă al României, Teatre Naționale, Muzeul Național de Artă Contemporană și Centrul Național al Dansului), respectiv 4 ani pentru instituțiile culturale locale importante sau 2 ani pentru cele mai mici. Această nouă abordare va permite instituțiilor să deruleze programe multianuale predictibile și să beneficieze în egală măsură de fonduri mixte obținute de la administrația locală.

Unele din centrele culturale din țară aflate în tutela Ministerului Culturii vor fi transformate în Centre de Rezidență artistică pentru artiști români și străini. De asemenea Institutul Cultural Român prin filiale sale din străinătate va implementa o serie de programe de rezidență pentru artiștii români în străinătate. Sunt necesare investiții în infrastructura culturală rurală. Prin recuperarea căminelor culturale și transformarea lor în centre culturale comunitare (care vor avea săli de spectacole, bibliotecă, spații de întâlniri), pornind de la modele europene și experimente autohtone reușite, cultura va trebui adusă mai aproape de populația rurală. Pe lângă renovarea spațiilor și adaptarea lor la nevoile locale, vor trebui realizate investiții la nivelul resurselor umane și a echipamentelor tehnice cu care aceste centre vor trebui dotate. O urgență o reprezintă reformarea instituțiilor publice de cultură, a Ministerului Culturii și a Direcțiilor Județene de Cultură. Instituțiile și așezămintele publice de cultură sunt în cele mai multe cazuri singurele care oferă acces la cultură, în special publicului din mediul mic urban și rural. Este necesar ca managementul acestora să fie reformat, în mai multe privințe: criteriile de recrutare a managerilor, tipul de management, misiunile și tipul de activități, precum și trecerea la un model de finanțare bugetară multianuală.

Ministerul Culturii va trebuie să intre într-un proces de profesionalizare, creștere a capacităților profesionale ale angajaților săi, intrarea într-un dialog cu cetățenii, sectorul creativ și operatorii culturali, precum și o nouă organigramă adaptată condițiilor actuale. Muzeele trebuie să primească un rol activ în societate. Peste tot în lume, muzeele construiesc branduri naționale atunci când sunt implicate în procese majore de investiții în colecțiile și în infrastructura lor de funcționare. Trebuie sprijinite cele patru valori fundamentale ale acestora: valoarea economică, valoarea colecțiilor, valoarea socială și valoarea educativă. Când vom vorbi despre valoarea economică a muzeelor, vom acționa din perspectiva planificării urbane și regionale, a turismului cultural, al creativității și inovației. Valoarea colecțiilor o vom aborda pentru protejarea, îmbunătățirea, restaurarea și valorificarea lor, inclusiv în relație cu schimbările digitale care au un impact major asupra societății. Valoarea educației va trata muzeul ca o prelungire a clasei de școală și ca un spațiu al angajării totale, care va ajuta oamenii să înțeleagă lumea și marile teme contemporane, nu numai pe cele ale istoriilor trecute. Valoarea socială va sublinia capacitatea muzeelor de a scrie agenda justiției și a dreptății sociale, a sănătății, de promova toleranța, înțelegerea, integrarea minorităților de orice fel, de a combate sărăcia și xenofobia.

Un capitol esențial al Programului de guvernare privește protecția monumentelor istorice aflate în pericol. Astfel, o nouă lege a patrimoniului este necesară care să reglementeze parteneriatul în diverse forme dintre Stat și deținătorii bunurilor sau expresiilor patrimoniale în vederea protejării și punerii lor în valoare și modul de intervenție a statului pentru a împiedica dispariția monumentelor istorice. Legea va conține prevederi referitoare la: (1) posibilitatea autorităților centrale și locale de a participa financiar, în anumite condiții, la efortul proprietarului de a pune în siguranță și de a restaura monumentele istorice de clasă A și B, cu obligarea acestuia de a le include în circuitul de vizitare sau în alte forme de participare la viața comunității (hub-uri culturale, servicii comunitare, rezidențe de creație, industrii creative); (2) eliminarea declasării de drept a unui monument istoric în cazul dispariției sale naturale (pentru a nu lăsa voit clădiri istorice să se degradeze) și introducerea unei obligații la reconstruirea monumentului de către orice investitor interesat să dezvolte respectivul teren; (3) exproprierea pentru utilitate publică, conform legii, a tuturor monumentelor istorice aflate în stare gravă de degradare din cauza neglijenței proprietarilor, inclusiv în cazurile cu litigii; (4) exproprierea în cazul monumentelor istorice de clasa A aflate în pericol de prăbușire; (5) susținerea, prin facilități fiscale punctuale, a reconversiei spațiilor industriale abandonate în centre multidisciplinare cu destinație cel puțin parțial cultural-educațională sau în hub-uri creative, în parteneriat public-privat; (6) înăsprirea legislației pentru cazurile de distrugere/alterare a monumentelor istorice sau siturilor arheologice; (7) eliminarea posibilităților de derogare de la coordonatele urbanistice ale zonelor protejate.

În contrast cu guvernările precedente, România are nevoie de întărirea cooperării cu UNESCO, pentru accesul la resurse în vederea conservării și punerii în valoare a monumentelor de valoare universală; de reluarea demersurilor pentru înscrierea în Patrimoniul Universal UNESCO a peisajului cultural minier de la Roșia Montană și a Căii Eroilor realizată de Brâncuși la Târgu Jiu. Depunerea unui dosar similar pentru Cetatea Histria (15 secole de iradiere a civilizației antice grecești și romane, apoi a creștinismului în Scythia Minor și în Dacia); de reluarea demersurilor pentru înscrierea în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității a Pelerinajului de la Șumuleu Ciuc (cel mai mare pelerinaj catolic din Europa Centrală și de Est). În sfârșit, este vitală pentru discursul identitar românesc, reprezentarea corectă a istoriei României și conservarea memoriei trecutului recent. (Re)lansarea la nivel național a dezbaterii privind reprezentarea istoriei poporului român trebuie să ajungă la un nou discurs muzeal, care va fi implementat în primul rând în Muzeul Național de Istorie a României, instituție închisă publicului de mai bine de 15 ani (cu excepția secției Tezaur și a unor săli de expoziții temporare). Este de asemenea necesară reevaluarea trecutului recent (perioada interbelică și mai ales postbelică), pentru atingerea unui consens privind un set de politici publice (în primul rând muzeale) care să abordeze istoria cotidiană, cea socială și cea generală a comunismului românesc, trăsăturile specifice ale regimului dictatorial local și efectele acestuia (muzeul comunismului).

În acest context avem nevoie de reevaluarea memoriei comunismului românesc. În acest sens se vor declasifica toate documentele istorice ale perioadei comunismului se va facilita digitalizarea și interconectarea inventarelor (detaliate descriptiv ale) tuturor arhivelor care dețin materiale legate de perioada comunistă, va fi oferit un acces mai larg și debirocratizat la arhivele CNSAS (dacă e nevoie de modificări legislative pentru ca cercetătorii să nu mai primească documente anonimizate până la a deveni ilizibile și irelevante, le vom face), se vor anula excepțiile existente privind studierea dosarului de Securitate (i.e. clericii). Un buget acordat CNSAS va permite o exploatare mai eficientă a arhivei, inclusiv în scopul deconspirării foștilor colaboratori ai poliției politice și lărgirea organigramei instituției în ceea ce privește personalul Direcției Cercetare și al Direcției Investigații.
Va fi înființat un muzeu al victimelor Securității.

Găsiți mai jos documentul aprobat astă seară și, desigur, vă stau la dispoziție pentru orice lămurire”: https://rb.gy/ktlpjf

Sursă foto: RFI

Economia României își va reveni la normal în următoarea perioadă

Redacția Normedia
-
0
Economia României își va reveni la normal în următoarea perioadă

Conform ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, în primele 7 luni de zile MFP a injectat sume record în economie. Sume care au fost direcționate în prima faza în toată economia, iar de la începutul stării de alertă către domeniile cele mai afectate de pandemia COVID-19. 

Ministrul menționează și câteva exemple în acest sens:

  • 12.5 miliarde lei în urma amânării plății unor obligații fiscale de către agenții economici pe perioada crizei. (acești bani sunt la companii încă din martie 2020) + 250 milioane lei bonificațiile acordate pentru plata la scadență a impozitului pe profit și a celui pe veniturile microîntreprinderilor)
  • 20 miliarde lei investiții. (cea mai mare sumă din ultimii 10 ani)
  • 24 miliarde medicamente și echipamente sanitare.
  • 6.56 miliarde lei plăți cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19.
  • 4 miliarde lei plata șomaj tehnic. (urmează aproximativ 4 miliarde lei pentru plata a 41.5% din salariul angajaților care au fost în șomaj tehnic)
  • 3 miliarde lei mai mult decât anul trecut rambursare TVA. (în condiții de criza economica, resurse vitale care rămân la companii )
  • 2.4 miliarde lei decontări concedii medicale. (resurse care ajung imediat la companii și sunt vitale în perioada de criză economică)
  • Sănătate 30 de miliarde lei.
  • Învățământ 20 miliarde lei.

Ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu: ,,Continuăm în același ritm pentru restul anului. Este singura soluție pentru a ne asigura că economia iese din această perioadă de criză cu factorii de producție aproape nemodificați. Totuși, există riscuri și politica fiscală trebuie ajutată. Pe de-o parte, așa cum avertizează agențiile de rating (așa cum am tot avertizat și eu) majoritatea socialistă din Parlamentul României reprezintă un risc major pentru stabilitatea economică. Propunerile de creștere a cheltuielilor PERMANENTE fară niciun fel de sursă de finanțare creează probleme de finanțare pentru tot bugetul. Pe de altă parte, este nevoie de dobânzi reale zero sau negative care să susțină efortul politicii fiscale. Pentru a elimina riscul destabilizării economiei care vine din Parlamentul României, reiterez Invitația mea pentru președintele PSD. Sper în continuare că poate să se ridice deasupra intereselor de partid și să pună mai presus de orice interesul românilor.”

Sursă foto: News

Spitalul invizibil din sectorul 1 taxat de opoziție și interzis de CNA

Redacția Normedia
-
0
Spitalul invizibil din sectorul 1 taxat de opoziție și interzis de CNA

CNA a interzis clipul mincinos al primăriei sectorului 1 despre spitalul inexistent. Consiliului Național al Audiovizualului au interzis reclama „Spitalul de Urgență” a primăriei sectorului 1, care a rulat în ultimele săptămâni pe toate posturile de știri, conform Pagina de Media.

CNA a constat că respectivul clip nu reflectă realitatea corect și induce în eroare privitorul. În realitate, spitalul respectiv nu există, ci este prezentată doar macheta acestuia. Este doar la stadiul de proiect, iar spotul induce privitorilor ideea că spitalul este deja funcțional.

Spitalul a fost un motiv de laudă pentru actualul primar PSD, dar până în acest moment este gata doar o machetă. PNL Sector 1 marcat inexistența acestui proiect, folosit pentru manipularea opiniei publice, printr-un clip postat pe rețelele de socializare.

PNL Sector 1: „Primar invizibil, sector invizibil”.

Sursă foto: Libertatea

 

 

 

 

Sute de oameni trăiesc ca la sat în Sectorul 1 al Capitalei

Redacția Normedia
-
0
Sute de oameni trăiesc ca la sat în Sectorul 1 al Capitalei

În cea mai bogată comunitate din România exista oameni care trăiesc ca acum 100 de ani, pe ulițele satului. Sute de familii duc o viață rușinoasă, printre noroaie, gropi, fără apă curentă, canalizare sau încălzire. Un peisaj greu de imaginat, mai ales în comparație cu zone cochete din același sector, precum Primăverii sau Dorobanți.

Conform Digi24, în București sunt în acest an 121 de străzi din pământ sau piatra, iar cele mai multe străzi neasfaltate sunt chiar în sectorul 1, respectiv 53 de străzi.

Sebastian Burduja, președintele PNL Sector 1, a declarat într-o postare pe Facebook că responsabil pentru această situație este primarul PSD al sectorului 1, deloc preocupat de rezolvarea problemelor reale ale oamenilor. „Infatuarea PSD are un singur dușman. Cel mai de temut. VOTUL TĂU”, a mai spus liderul PNL Sector 1.

Sursă: PNL S1

Sursă foto: G4media

Implementarea Pactului ecologic european (Green Deal)

Redacția Normedia
-
0
Implementarea Pactului ecologic european (Green Deal)

România se află în fața unei oportunități istorice: tranziția către o economie circulară, simultan cu despărțirea de tehnologiile poluante, bazate pe soluții tehnologice inventate de sute de ani, a precizat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe, pe pagina sa oficială de facebook. 

Bio-deșeurilor sunt resturile biodegradabile din orice gospodărie:

  • resturi de mâncare.
  • deșeuri vegetale rezultate din curățarea curții și grădinii.

Ministrul este de părere că aceste deșeuri, care acum sunt trimise la groapa de gunoi în loc să fie transformate în fertilizanți sau în gaz metan, reprezintă o pierdere pentru noi toți și de asemenea, generează și probleme suplimentare: mirosuri, incendii, neplăceri pentru cetățeni și costuri pentru companii.

România, ca stat membru al uniunii Europene, și-a asumat trecerea la o economie circulară europeană cu un înalt grad de eficiență în utilizarea resurselor. În mod concret, asta implică atingerea unor obiective de reciclare și pregătire pentru reutilizare asumate prin Tratatul de Aderare: (i) până în anul 2025 – 55 % din greutate; (ii) până în anul 2030 – 60 % din greutate; (iii) până în anul 2035 – 65 % din greutate, precizează ministrul Mediului.

Pentru a duce la îndeplinire obiectivele României pe partea de mediu, Președintele României a promulgat Legea 181/2020. Rămâne ca Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să redacteze normele tehnice.

Obiective:

✅ Colectarea separată a biodeșeurilor.
✅ Reducerea cantității depozitate de deșeuri biodegradabile municipale.
✅ Încurajarea utilizării în agricultură a materialelor rezultate de la tratarea biodeșeurilor prin compostare și digestie anaerobă.

Costel Alexe, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor: În România, în acest moment, se reciclează doar 13,9 % din totalul deșeurilor municipale, sub formă de hârtie, plastic, metal și sticlă. Dintre acestea, se reciclează predominant deșeurile din ambalaje, unde sectorul privat are un rol major in organizare si finantare, prin mecanismele de răspundere extinsa a producătorului. Însă în compoziția deșeurilor municipale regăsim în proporție de cca 50-55% biodeșeuri. Cum spuneam si mai devreme, in cele mai multe cazuri, biodeșeurile ajung la depozitele de deșeuri, unde produc metan, un gaz de 20 de ori mai periculos decât dioxidul de carbon in ceea ce priveste crearea „efectului de sera”.

De asemenea, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor face un apel către oameni să se implice activ și să ajute mediul.

Legea nr. 181/2020 privind gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile are ca scop stabilirea cadrului legal pentru reciclarea si valorificarea biodeșeurilor prin tehnologii de compostare si digestie anaerobă, transformandu-le, in final, în fertilizanți pentru agricultură și surse de energie alternativă (gaz metan).

Utilizare:

✅ categoria A – agricultură și horticultură;
✅ categoria B – spații verzi urbane și rurale;
✅ categoria C – conform destinațiilor care vor fi stabilite prin Normele tehnice

Costel Alexe, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor: Trebuie sa fie clar pentru toti cei implicati, inclusiv pentru cetateni: pentru a obtine un fertilizant de calitate, biodeseurile trebuie colectate separat la sursa de generare – adica de la gospodaria omului -, asa cum precizeaza si Regulamentele europene. De asemenea, este important sa intelegem ca aceasta noua reglementare, privind administrarea bio-deseurilor, este parte integranta din gestionarea deseurilor municipale si, ca acestea, trebuie inclusa in aria de acoperire a colectarii separate, a tarifarii diferentiate a serviciului – instrumentul “plateste pentru cat arunci”. Producerea unui compost de calitate contribuie la fertilizarea solului cu produse naturale, ecologice și sigure, la reducerea utilizării fertilizanților anorganici (chimici), la refacerea structurii solului (de care suferă mai ales zonele pe care se face agricultura intensivă sau zonele în curs de deșertificare), crește capacitatea de absorbție și de retenție a apei în sol și scade nevoia de irigare a terenurilor agricole.

Rezultate/ Impact:

✅ crearea unui adevarat ecosistem încadrat în bio-economia circulara.
✅ sprijinim dezvoltarea de noi activități economice: producția de compost și fertilizanți, certificarea produselor și a sistemelor de calitate, verificarea conformității, și în alte zone conexe, creându-se astfel noi locuri de muncă.
✅ reducem importurile de fertilizanti din țările din jur, acoperind o parte însemnată din propriile noastre necesități.

O concluzie a celor relatate de ministrul Mediului este că vom acționa în spiritul Pactului ecologic european (Green Deal) – care promovează transformarea Europei într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. Programul „De la fermă la consumator” se bazează pe construirea unui sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic. Agricultura ecologică prinde tot mai mult teren, inclusiv în România, iar un pilon important al acesteia este interzicerea utilizării fertilizanţilor și pesticidelor de sinteză, în favoarea folosirea îngrașămintelor ecologice obținute prin compostarea resturilor vegetale și organice.

 

Smart village: Noul concept de dezvoltare a satelor românești cu ajutorul fondurilor europene

Redacția Normedia
-
0
Smart village: Noul concept de dezvoltare a satelor românești cu ajutorul fondurilor europene

Ministrul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloș, a discutat, în sistem videoconferință, cu reprezentanții Asociației Comunelor din România pentru despre fondurile pe care le au la dispoziție în viitoarea perioadă de programare și despre pașii concreți pe care pot să îi facă pentru a putea să îi atragă astfel încât să fie create adevărare smart villages.

„România este angajată pe drumul ireversibil al modernizării. De aceea, cu ajutorul celor aproximativ 80 miliarde de euro în viitoarea perioadă de programare vrem să punem bazele unui parteneriat pentru modernizarea satului românesc. Deschiderea noastră este maximă pentru administrațiile locale din mediul rural deoarece vrem să creionăm împreună lucruri frumoase pentru comunitățile. Ne dorim ca oamenii pe care să aibă condiții de trai foarte bune, similare cu cele din mediul urban”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș în cadrul întâlnirii.

Modernizarea satului românesc a fost principalul subiect, pe agenda întâlnirii regăsindu-se:

● Proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului privind unele măsuri referitoare la susținerea dezvoltării teritoriale a localităților urbane și rurale din România cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, precum și unele măsuri temporare de sprijin ale acestora (http://mfe.gov.ro/oug-dezvoltare-teritoriala-a-localitatil…/);
● Posibilitățile de finanțare din fonduri europene a dezvoltarii comunelor prin proiecte de tip „smart village” în cadrul Politicii de Coeziune 2021-2027 (http://mfe.gov.ro/…/perioade-de-program…/perioada-2021-2027/);
● Posibilitățile de finanțate a dezvoltării comunelor prin proiecte de tip „smart village” din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență și elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență (http://mfe.gov.ro/oug-masuri-pentru-elaborarea-pnrr/).

Printre participanții la discuție s-au numărat Emil Drăghici – primarul comunei Vulcana Băi (Dâmbovița), Gheorghe Damian – primarul comunei Ciugud (Alba)/președinte ACOR Alba, Valentin Ivan – primarul comunei Sadu (Sibiu)/președinte ACOR Sibiu, Ștefan Moscu – primarul comunei Cârligele (Vrancea)/președinte ACOR Vrancea, Benoni Moruzi – primarul comunei Aroneanu (Iași)/președinte ACOR Iași, Benone Rababoc – primarul comunei Talpa (Teleorman)/președinte ACOR Teleorman, Nicolae Panea – primarul comunei Ștefan cel Mare (Călărași)/președinte ACOR Călărași, Nuți Roșu – primarul comunei Făcăieni (Ialomița) și Nicu Oneț – administratorul public al comunei Dudeștii Noi (Timiș).

Aceștia au venit cu propuneri concrete astfel încât banii europeni să fie investiți pentru bunăstarea cetățenilor și au apreciat inițiativa ministrului Fondurilor Europene de a veni cu o soluție pentru reducerea decalajelor dintre urban și rural.

Smart villages & cities din bani europeni

Începând cu perioada 2021-2027 localitățile urbane din România cu statut de municipiu reședință de județ, municipii și orașe pot depune proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile pentru implementarea conceptului de „smart city”, iar unitățile administrativ teritoriale urbane (municipiile reședințe de județ, municipiile și orașele) care au în structura administrativ teritorială comune aparținătoare, pot să depună proiecte pentru accesarea fondurilor nerambursabile pentru soluții de tip „smart village”.

Atât orașele, cât și comunele vor avea la dispoziție 800 milioane euro pentru a implementa proiectele care vor contribui la dezvoltarea localităților, dintre care 200 milioane euro le vor fi acordate comunelor.

Astfel, în mediul rural pot fi finanțate din bani europeni proiecte de mobilitate urbană, regenerare urbană, alimentare cu apă și canalizare, infrastructură de drumuri interioare ale satelor și conectivitatea acestora la rețeaua rutieră județeană și pentru soluții inteligente de conectare la utilități și transport public călători.

Comunele care fac parte din această categorie pot depune proiecte pentru finanțare în cadrul Programelor Operaționale Regionale și al Programului Operațional Dezvoltare Durabilă.

Sursă foto: Smart-village-network.eu

Teatrele şi cinematografele, sălile de spectacol se vor putea redeschide

Redacția Normedia
-
0
Teatrele şi cinematografele, sălile de spectacol se vor putea redeschide

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că teatrele şi cinematografele, sălile de spectacol se vor putea redeschide, probabil din 1 septembrie, în condiţii speciale de siguranţă. Președintele Klaus Iohannis a spus că restaurantele se vor deschide, tot cu anumite condiţii, „numai acolo unde e sigur”.

Klaus Iohannis: ”Sunt două domenii în care consider că este cazul, este important să se reia activitatea atât cât se poate și acolo unde se poate, în condiții de siguranță. Primul sector – și aici recunosc că este un sector la care țin foarte mult – este zona culturală. Teatrele și cinematografele, sălile de spectacol în general se vor putea deschide probabil începând cu 1 septembrie, sigur, în condiții speciale de siguranță, vor trebui lăsate locuri libere între spectatori, trebuie toată lumea să poarte mască, trebuie respectate anumite condiții speciale care vor fi stabilite de specialiști. Dar, cred că este important ca acolo unde condițiile permit să se reia actul de cultură. Ce am fi fără cultură? Cred că este important.

Al doilea sector care este în suferință și unde cred că este bine de asemenea să se reia activitatea acolo unde se poate este sectorul HoReCa, în special funcționarea restaurantelor în interior. Vremea se răcește, terasele se vor putea folosi încă o vreme, dar după un timp nu va mai fi posibil. Consider că după 1 septembrie, în anumite condiții, atenție, în anumite condiții restaurantele se pot deschide în interior. De asemenea, ținând cont de reguli de distanțare, nu vor putea fi folosite toate mesele, ținând cont de condiții sanitare specifice și ținând cont, da, de condițiile specifice din localitatea respectivă. ”

Asigurarea RCA valabilă și în format electronic

Redacția Normedia
-
0
Asigurarea RCA valabilă și în format electronic

Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară a aprobat, în ședința de ieri, modificarea și completarea Normei nr. 20/2017 privind asigurările auto din România în ceea ce privește articolul care reglementează dovada încheierii asigurării RCA în cazul controalelor efectuate de către autoritățile abilitate.

Astfel, la articolul 10, punctul 11 se arată că dovada încheierii asigurării RCA, în cazul controalelor efectuate de către autoritățile abilitate o constituie:

  • litera a) polița de asigurare RCA și contractul RCA emise de către asigurătorul RCA, pentru perioada de valabilitate înscrisă, prezentate pe suport hârtie sau în format electronic;
  • litera b) dovada asigurării de răspundere civilă a vehiculelor, eliberată de asigurătorii RCA din alte state, cu valabilitate pe teritoriul României și numai pentru perioada menționată în aceasta, sau polița de asigurare de frontieră pentru vehiculele înmatriculate/înregistrate în afara Spațiului Economic European și a Confederației Elvețiene, prezentată pe suport de hârtie sau în format electronic.

Totodată, în cadrul aceluiași articol, a fost introdusă litera c) care stipulează faptul că dovada încheierii asigurării RCA, în cazul controalelor efectuate de către autoritățile abilitate, o constituie și informația rezultată din interogarea bazei de date cu asigurările obligatorii de răspundere civilă auto încheiate pe teritoriul României, prin care se certifică existența unui contract RCA valabil la data interogării.

Modificările și completările aduse Normei nr. 20/2017 intră în vigoare în termen de trei zile de la data publicării acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Despre Autoritatea de Supraveghere Financiară

Autoritatea de Supraveghere Financiară este autoritatea naţională, înfiinţată în anul 2013 prin OUG 93/2012 aprobată prin Legea 113/2013, pentru reglementarea şi supravegherea pieţelor asigurărilor, a pensiilor private, precum şi a pieţei de capital. A.S.F. contribuie la consolidarea cadrului integrat de funcţionare a celor trei sectoare, care însumează peste 10 milioane de participanţi. Mai multe informaţii puteţi găsi pe www.asfromania.ro.

Sursă foto: Promotor

Acordul de Parteneriat dezbătut de ministrul Fondurilor Europene cu peste 150 de persoane

Redacția Normedia
-
0
Acordul de Parteneriat dezbătut de ministrul Fondurilor Europene cu peste 150 de persoane

Ministerul Fondurilor Europene a organizat astăzi dezbaterea pe marginea Acordului de Parteneriat privind gestionarea fondurilor europene pentru perioada 2021-2027, aceasta fiind cea de a șaptea dezbatere din seria consultărilor publice referitoare la viitoarea perioadă de programare.

În debutul reuniunii, ministrul Marcel Boloș a precizat: „Acordul de Parteneriat oferă viziunea strategică a României în domeniul politicii de coeziune pentru următoarea perioadă de programare 2021-2027. Ne-am propus, ca în viitorii șapte ani să valorificăm resursele pe care Uniunea Europeană ni le pune la dispoziție în beneficiul românilor și să ne orientăm către domeniile cheie, convergente și cu impact real pentru calitatea și bunăstarea tuturor”.

„Ultimul Consiliu European a adus schimbări majore în ceea ce privește abordarea privind Acordului de Parteneriat. Ni s-a cerut elaborarea unui document suplu, asumat, nu mai mare de 35 de pagini, dar care să fie cuprinzător. Mai mult, în urma negocierilor cu Comisia Europeană, România a obținut menținerea regulii n+3 pentru primii șase ani ai aceste perioade de programare și n+2 pentru anul 2027. Astfel, vom putea atrage banii europeni până la finalul anului 2029. În plus, România are un nou obiectiv specific, Fondul de Tranziție Justă, căruia țara noastră va trebui să îi răspundă pe măsură. Totodată, pe zona de transfer de resurse, va fi posibil transferul de până la 20% din alocarea FSE+ către FEDR”, a declarat Adrian Mariciuc, secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene în cadrul consultării publice.

Peste 150 persoane din mediul academic, societatea civilă, antreprenori, reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, dar și experți din cadrul MFE au luat parte la această dezbatere, fiind prezenți atât în sediul Ministerului Fondurilor Europene, dar și în format videoconferință. În total, la cele nouă dezbateri, vor lua parte peste 1.100 de persoane, care vor putea lua cuvântul în cadrul acestora, dar vor trimite și sugestiile lor în scris pentru îmbunătățirea drafturilor actuale publicate pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene.

Acordul de Parteneriat reprezintă documentul strategic național, negociat de România cu Comisia Europeană, care stabilește obiectivele tematice de dezvoltare şi alocarea indicativă a fondurilor europene în perioada de programare 2021 – 2027. Acesta va fi cel de-al treilea Acord de Parteneriat pe care România îl va semna cu Comisia Europeană de la aderarea la Uniunea Europeană.

Cu cinci Obiective de Politică (OP), un Obiectiv Specific aferent Fondului pentru Tranziție Justă și alte mecanisme de asigurare a complementarităților și sinergiilor între programe și fonduri cu alte instrumente ale UE, Acordul de parteneriat stabilește principalele direcții de dezvoltare.

Obiectivele de Politică sunt:

  • OP 1 – O Europă mai inteligentă – 4,92 miliarde euro (FEDR)
  • OP 2 – O Europă mai ecologică – 7,135 miliarde euro (FEDR) + 1,087 miliarde euro (FC)
  • OP 3 – O Europă mai conectată – 2,978 miliarde euro (FEDR) + 2,24 miliarde euro (FC)
  • OP 4 – O Europă mai socială – 2,674 miliarde euro (FEDR) + 6,649 (FSE+)
  • OP 5 – O Europă mai apropiată de cetățenii săi – 0,63 miliarde euro (FEDR)
  • OS FTJ – 1,766 miliarde euro (FTJ)

În perioada de programare 2021-2027 România va beneficia de 85 miliarde euro, dintre care 30,05 miliarde euro îi revin Politicii de Coeziune, 30,46 miliarde euro – Facilității de Reziliență și Relansare, 19,34 miliarde euro – Politicii Agricole și 5 miliarde euro pentru instrumentul SURE.

În următorii șapte ani, Politica de Coeziune va viza îmbunătățirea competitivității și susținerea inovării, promovarea investițiilor verzi, adaptarea la schimbările climatice, asigurarea accesibilității persoanelor și conectivității orașelor, dar și dezvoltarea serviciilor publice de calitate în beneficiul cetățenilor.

Cele 30,5 miliarde euro  alocate Politicii de Coeziune în viitoarea perioadă de programare vor fi împărțite astfel:

  • 19 miliarde de euro (55% din buget) provin din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), fiind dedicate în special digitalizării, dezvoltării durabile, incluziunii sociale ori sănătății;
  • 6,07 miliarde (26%) reprezintă Fondul Social European (FSE+), prin care vor fi sprijinite incluziunea socială, sănătatea, educația și ocuparea forței de muncă.
  • 4,49 miliarde de euro (14% din buget) provin din Fondul de Coeziune și sunt alocați pentru a dezvolta domeniul transportului și va sprijini dezvoltarea durabilă;
  • 1,76 miliarde euro (5%) vor fi alocați pentru Fondul European Tranziție Justă pentru a sprijini diversificarea economică a celor mai afectate regiuni.

Sursă foto: CaleaEuropeană

1...534535536...554Pagina 535 din 554