Acasă Blog Pagina 536

Studiu: Discriminarea rasială în Uniunea Europeană

Laurențiu Buboacă
-
1
Studiu: Discriminarea rasială în Uniunea Europeană

În Uniunea Europeană, prin lege înțelegem faptul că, discriminarea reprezintă, „orice discriminare întemeiată pe orice motiv, cum ar fi sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opinia politică sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, proprietatea, nașterea, handicapul, vârsta sau orientarea sexuală.”[1] Conform, Articolului 3 din Cartea Drepturilor Fundamentale ale UE, „tuturor le este garantată exercitarea pe bunul plac a drepturilor sale fundamentale și a libertăților de bază, fără a ține seama de gen, rasă, culoarea pielii, limbă, credință și religie, convingeri politice sau de orice altă, origine națională sau socială, apartenență la o minoritate națională sau etnică, proprietate, naștere sau alt statut.”[2]

În ultimii ani, discriminarea rasială s-a reaprins constant datorită portițelor lăsate de către guvernele ce s-au aflat în continuă schimbare și fără o conducere stabilă. Discriminarea rasială fiind și primul lucru care duce la ura între diferite clase sociale, sau chiar la conflicte între diferite facțiuni, organizații, teritorii și state. Deseori sa observat acest lucru la diferite proteste și evenimente publice, ori în mass media și alte adunări publice. Ciocnirile sociale alcătuiesc o componentă firească sortită vieții sociale a fiecăruia dintre cetățenii unei țări. În plan istoric, toată viața unui cetățean este pigmentată cu tot felul de neînțelegeri, începând cu neînțelegerea esențială între primele ființe umane și divin.[3]

În general, Uniunea Europeană nu încurajează sub nici un fel actele de discriminare bazate pe rasă, vârstă, sex, dizabilitate, etnie, religie sau orientare sexuală. Legislația Uniunii nu permite altceva decât tratament egal și oferă protecție oricărui cetățean al său, sau chiar și a indivizilor aflați pe teritoriul său, în acest caz fiind imigranții. Ca și cetățean, ai drepturi depline la tratament egal la angajare, condiții de muncă, promovări, salariu, acces la cursuri de formare, dar și la pensionare, demisie, concediu medical sau concediu de odihnă, ori concediu prenatal. Legile UE interzic discriminarea la locul de muncă, în special în relația angajator-angajat sau superior-subaltern.

Discriminarea rasială pe teritoriul Uniunii Europene

Uniunea Europeană trebuie să acționeze în limitele puterilor sale legislative hotărâte prin tratate naționale și internaționale. Principiul subsidiarității orânduiește legalitatea aplicării competențelor UE, precum în evenimentele în care domeniile nu sunt parte a autorității exclusive a UE. Exemplu fiind, atunci când autoritatea este administrată egal tuturor statelor membre, UE poate acționa numai dacă țelurile sale nu pot fi îndeplinite în mod suficient de către autoritățile statelor membre. În cazurile de conflict, legislația UE este preeminentă legii naționale, în scopul de a asigura uniformitatea legislației UE și interpretarea ei în mod, cu totul, uniform la nivelul fiecărei puteri din statele membre. Curtea Europeană de Justiție a susținut că UE constituie noua ordine juridică. In acest scop, statele membre care beneficiază de aceasta noua ordine si-au redus suveranitatea, iar autoritățile de judecată naționale au sarcina să administreze prevederile legislației UE. În baza legislației Europene, aplicată de altfel în toate statele membre, atât, „Articolul 19 din Tratat privind funcționarea Uniunii Europene”[4] și „Directiva 2000/43/EC”[5],  enumeră proveniența etnică laolaltă cu rasa, lipind astfel cuvântul care evocă cel mai bine trăsăturile fizice (rasa) cu referire la dimensiunea culturală a grupului (etnia). Astfel, prin înțelegerea celor menționate, rasa și etnia ar compune în realitate un concept unic, pentru a evita circumstanțele în care protecția nu este atribuită doar din alibiuri terminologice.

O abordare asemănătoare este transpusă și în Convenția Națiunilor Unite privind suprimarea discriminării rasiale (CERD), al cărei Articol 1 determină conceptul de „discriminare rasială” prin asocierea termenilor rasă, culoare, descendență și origine națională sau etnică.[6]

De menționat, de asemenea, că Alineatul 6 din Directiva 2000/43/CE clarifică faptul că „Uniunea Europeană respinge teoriile care încearcă să stabilească existența unor rase umane separate. Folosirea termenului „rasă” în prezenta directivă nu implică acceptarea unor asemenea teorii..”[7]

Unul dintre justificările pentru introducerea acestui alineat a fost de a învinge împotrivirea ridicată de Franța care a fost contra folosirii termenului de rasă pentru a evita sprijinirea, teoriei divizării omenirii în diferite rase. În adăugare vin Articolele 21 CFR și 14 CEDO, care remarcă culoarea și afilierea la o minoritate de stat, care ar fi, de asemenea bine gândită atunci când se vor examina cazuri de presupusă discriminare pe motive de rasă și de origine etnică.[8]

Discriminarea la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene

Uniunea Europeană are de-a face cu un număr mare de discriminări ce au loc la nivelul membrelor sale. Cele mai afectate țări sunt de regulă, cele ce sunt cele ce prezintă cele mai multe cazuri de apel la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Conform statisticilor desfășurate între 1959-2019, cele mai afectate țări, cu peste 100 de cazuri, sunt: Austria (397 de cazuri), Belgia (260), Bulgaria (701), Cehia (234), Croația (412), Finlanda (190), Franța (1032), Germania (348), Grecia (1022), Ungaria (550), Italia (2410), Letonia (144), Lituania (213), Malta (101), Olanda (165), Polonia (1178), Portugalia (354), Slovacia (374), Slovenia (368), Spania (171), Suedia (153), dar și România, care de altfel este a doua în clasament, cu un număr surprinzător de mare, 1496 de cazuri. Țara noastră se află în topul celor mai rău văzute țări la nivelul discriminărilor în Uniunea Europeană, alături de țări cu peste 500 de cazuri, precum: Bulgaria, Franța, Grecia, Ungaria, Italia, Polonia. Cu toate acestea, țările diferă când ne uităm la factorul, „Prohibition of Discrimination”. Interzicerea, sau stoparea discriminării e un factor ce reacționează diferit față de țara unde acesta se manifestă. Interzicerea discriminării ține cont de nivelul de impunere și respectare a legii, atât de cetățenii, cât și de organele unui stat, dar și de către companii, statale sau nestatale, ori non-guvernamentale, nu doar de nivelul de educație.

Cele mai ridicate nivele, au fost înregistrate în țări precum: Austria (27 de cazuri), Grecia (15), Germania (13) și Grecia (10). Însă aici, România reușește cel mai mare scor negativ, de 38 de cazuri, fiind țara care își impune cel mai slab legislația cu privire la interzicerea discriminării. Iar conform viitoarelor apeluri la CEDO, dintre țările membre UE, România înregistrează încă 7900 de aplicații aflate în așteptarea alocării unui formațiuni juridice, fiind urmată de Italia cu 3050 de aplicații și Polinia cu 1250 de aplicații.

Discriminarea în mediul de lucru european

De regulă, de cele mai multe ori minoritățile etnice întâmpină cele mai grele probleme în gasirea unui loc de muncă, iar de asemenea, această parte a populației au cele mai puține șanse de a trece prin procesele de angajare. De exemplu, în Belgia cei ce doresc un loc de muncă, dar au un nume străin, ce nu sunt comune regiunii Flamande sau a celei Valone, sau mai precis, nu dețin o rezonanță, franceză, olandeză și germană, au cu 30% mai puține șanse de a fi invitați la un interviu. Fiind preferate numele cu rezonanță flamandă. Legile belgiene împotriva discriminării sunt bine dezvoltate în această țară, totuși, din cauza lipsei aplicării legii, situația discriminării rasiale rămâne neschimbată. Acest lucru a fost subliniat în mod repetat în rapoartele UE/OCDE. Deși legislația oferă căi de atac judiciare, 80 % dintre victimele rasismului sau discriminării, în ceea ce privește ocuparea forței de muncă nu se îndreaptă în instanță din motive financiare. În timp ce, în Olanda, în anul 2015, din 30 de agenții de angajare, 3 din 4 au ales să recruteze doar angajați europoizi, pentru un festival denumit ”Olanda Dansează”. Iar, în Regatul Unit (fostă membră a UE înainte de 31 ianuarie 2020), Finlanda și alte țări europene, au standardizat locurile de muncă, în așa fel, încât oportunitățile de formare sau de practică se pot baza pe procese informale opace la care minoritățile nu au acces. În Cipru, unde sunt mai mute diviziuni sociale, continua discriminare rasială în angajare reprezintă unul dintre consecințele primare ale crizei economice eterne. Creșterea șomajului în această țară, și stresul provocat de o posibilă pierdere a locurilor de muncă contribuie pe lângă discriminare la criza economică. În partea baltică a Europei, respectiv, în Estonia, unde au ajuns o bună parte, a imigranților din Africa, dar totuși minoră în comparație cu alte țări europene, ce pot fi identificați ca și musulmani, trec printr-o discriminare rasială continuă. Ducând la exploatarea lor, ca și sclavi moderni, de către angajator, colegi sau chiar de clienți, mai mult decât orice alt grup minoritar. În Spania, țară aflată exact la granița cu cea mai activă rută a imigranților africani, muncitorii imigranți, sunt deseori confruntați cu comentarii rasiste și lipsă de respect. Conform Inspectoratului de Muncă și Securitate Socială, deseori minorităților, le sunt încălcate drepturile la muncă, sau chiar contractul de muncă. În partea de nord-vest a Europei, respectiv în Rep. Irlanda, o mare parte dintre conflictele sociale pe bază de discriminare rasială, se petrec la locul de muncă, cu 31% din cazurile totale. Însă, sunt și 40% din cazuri ce sunt raportate de victimă, ca fiind legate de către trecutul, sau moștenirea sa musulmană, iar în cele mai multe cazuri, cu 33% din cazuri, sunt implicați cei cu origini africane. Tot în 2015, Organizația Non-guvernamentală ZARA (Zivilcourage und Anti-RassismusArbeit – Curajul civil și activitatea anti-rasism) formează un raport pe rasism, identifică faptul că încă există societăți ce resping numele cu rezonanță musulmană, acțiune ce reprezintă un obstacol când vine vorba de a găsi angajați. Astfel că, în țări precum Germania, unde trăiesc peste trei milioane de turci, reprezentând 75% din numărul total de imigranți, cei provin din Turcia sunt în mod specific considerați a fi ’străini’ cu toate că pot fi urmași de a treia-generație. Ceea ce îi face să întâmpine probleme în educație, întâmpinând mai puține oportunități de a găsi un loc de muncă.[9]

Legislația-cheie ce stă la baza luptei fundamentale împotriva discriminării e reprezentată de Directiva privind egalitatea de muncă din 2000 interzice discriminarea pe criterii de religie sau convingeri, dizabilități, vârstă sau orientare sexuală; Directiva privind egalitatea de remunerare din 1975 spune că discriminarea pe criterii de sex în ceea ce privește toate aspectele remunerației ar trebui eliminată; Discriminarea sexuală este, de asemenea, reglementată de Directivele privind egalitatea de gen din 1979 (în ceea ce privește securitatea socială), 2006 (în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă), 2010 (pentru persoanele care desfășoară activități independente), 2010 (concediul pentru creșterea copilului, care urmează să fie înlocuit mai târziu în 2019 de o Directivă privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată) Directiva din 2000 privind egalitatea rasială interzice discriminarea pe motive de origine rasială sau etnică în mai multe categorii de viață, inclusiv munca, educația și serviciile sociale.

Discriminarea în spațiul românesc

­ ­În România, totalul numărului de imigranți e de 137.619 străini aflați în mod legal pe teritoriul României cu 14,3% mai mult comparativ cu 31.12.2018. Principalele categorii sunt cetățenii unor state terțe, cu 84.228 de imigranți și 53.331 de imigranți ce provin din statele membre ale UE și ale Spațiului Economic European. În 2019, s-au înregistrat, în total 3155 de depistări ale unor străini în situații ilegale, ceea ce face să fie cu 16,3% mai mult comparativ cu 2018.[10]

În țara noastră, cadrul legislativ anti-discriminare intră sub incidența Ordonanței Guvernului nr.137/20000, iar prevederile relevante se reîntâlnesc și în Codul penal, Codul civil și Codul Muncii. Iar,­ în decembrie 2015, a fost adoptată Legea nr.331/2015 privind accesul solicitanților de azil pe piața muncii, în special în privința imigranților ilegali. Politicile de interzicere și de combatere a discriminării rasiale în ceea ce privește ocuparea forței de muncă sunt improprii și există o anomalie a unui mecanism administrativ statal de colectare a datelor și a unui angajament din partea autorităților publice. ­ Noul Cod al Muncii a hotărât noi reglementări privind indemnizațiile muncitorilor temporari, indicând că câștigul unui angajat temporar nu se cuvine să fie mai mic decât cel al fiecăruia dintre angajații companiei client care face o muncă similară. Legea nr.331/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind străinii a alăturat un nou alineat ce prevede că „solicitanții de azil au acces pe piața muncii în aceleași condiții ca și cetățenii români, la trei luni de la depunerea cererii lor.”[11]

De altfel, în România, intervine Legea 122 din 2006 privind azilul în România, care normează mijlocul procedural prin care se poate obține azil, dar și formalitățile prin care se acordă protecție internațională în România, punând accent pe principiul nediscriminării, a unității familiei, a nereturnării. Dar, și Legea 122 a fost actualizată prin Legea 331/2015 în ceea ce privește permisele de ședere și valabilizați-le acestora, adnotând și o serie de dispoziții destinate să vină în protecția individului nou ajuns pe teritoriul țării. De altfel, Legea nr. 157/2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România exprimă o serie de adaosuri pentru OUG 194/2002, în special în ceea ce privește vizele (de lungă ședere, de detașare), noțiuni actuale ivite în cadrul materialelor europene, precum Cartea Albastră a UE, dreptul de ședere.[12]

Grupurile radicale

Uniunea Europeană are din păcate, anumite facțiuni extremiste răspândite pe tot teritoriul său. Cele mai dese sunt în țări precum Franța, Germania, Spania sau Italia. Unde de diferite grupuri etnice se află în conflict una cu cealaltă, deseori din motive istorice, etnice sau teritoriale. În Franța, țară ce se confruntă deseori cu atacuri teroriste, principalul motiv este impunerea limbii franceze sau a culturii franceze consolidate cu intenția de a uni poporul francez, împreună cu celelalte minorități și de a-le face a acționa ca o singură entitate. Metodă cu totul bizară într-o țară a secolului al XXI, însă a fost des folosită de către popoarele dominante în contopirea și alipirea altor popoare subjugate sub unul singur. Metodă folosită, ca și exemplu de Uniunea Sovietică, sau de către ruși în general, în subjugarea minorităților din republicile sovietice. Precum, cazacii, sau basarabenii, ori ucrainenii. Oarecum, în zilele noastre, Ucraina urmează același model interzicând folosirea altei limbi decât cea ucraineană în instituțiile țării, ca motiv fiind pierderea teritoriului Crimeii, anexată Federația Rusă în 2014, dar și a teritoriilor Luhansk și Donețk. Deseori aceste decizii sunt luate din pricina unor războaie sau unor conflicte ce amenință integritatea teritorială a țării, precum în România, vorbind de cazul partidelor ce reprezintă minoritățile maghiare și doresc autonomia acestora, sau în Belgia, unde țara este dezbinată din cauza celor două facțiuni, flamande și valone, ori în Spania, regat amenințat cu risipirea în mai multe națiuni. Spania fiind sub presiunea grupurilor minoritare, precum bascii sau catalanii. Ori în Italia unde unele facțiuni susțin nordul într-o luptă cu sudul țării pentru independență. Însă, în principiu aceste discriminări apar mai mult datorită diversității claselor sociale și presupusa amenințare a tradițiilor, sau a culturii, ori a limbii țării gazde față de așa numiții ”invadatori”.

Aceste facțiuni la rândul lor coagulează și formează grupuri strânse ce pot deveni violente în propagarea discriminării rasiale, prin ură ce afectează și tânăra populație, care deseori intră în acest conflict fără să realizeze de ce au luat această atitudine. Facțiunile pot de asemenea, coopera în răspândirea fricii și a panicii, formând grupuri teroriste sub sintagma menținerii integrității etnice și teritoriale a maiorității, sau a minorității considerate de aceștia a fi în ”primejdie”. Ca și exemple avem în țări precum:

  • Irlanda (inclusiv Irlanda de Nord) formațiunea IRA(Armata Republicană Irlandeză Provizorie);
  • Germania, unde au apărut din ce în ce mai multe facțiuni neonaziste în același prag aflând-se și Rusia sau Ucraina, dar și teroriste, precum al-Aqsa Foundation sau Banda Baader-Meinhof (Fracțiunea Armata Roşie);
  • Spania, cu Euskadi ta Askatasuna (ETA – Țara Bascilor și Libertate) și alte organizații catalane, dar și Grupos de Resistencia Antifascista Primero de Octubre (GRAPO) sau Grupurile de Rezistență Antifascistă din primul octombrie, grup marin leninist marxist clandestin spaniol care vizează formarea unui stat republican spaniol, precum și Grupul Combatant Islamic Marocan;
  • Italia, Nucleul Teritorial Antiimperialiști (NTA) o organizație radicală de stânga italiană, fondată în 1995 în Friuli-Veneția Giulia și Brigăzile Roșii (în italiană Brigate Rosse) o organizație extremistă de tip terorist;
  • Grecia, Epanastatikoi Pyrines (Nucleul Revoluționar);
  • Franța, Organizația Armatei Secrete, Mișcarea de Acțiune și Apărare Masada, Acțiunea directă, Frontul de Eliberare Națională a Corsicăi (FLNC) și Charles Martel Club;
  • Croația și Slovenia, Frăția (confreria) Revoluționară Croată; Olanda, Reţeaua Hofstad;
  • Ungaria, Turáni Vadászok (Vânătorii Turanici), Turul Szövetség (Asociația Turul), Rongyos Gárda (Garda Zdrențăroșilor), Magyar Rendfenntartó Bizottság (Comitetul maghiar pentru menținerea ordinii publice) și Nemzetőrség (Garda națională);
  • Alte organizații internaționale teroriste care activează la nivel internațional: Fatah, Hamas, al-Qaeda și ISIS sau ISIL.

În general, ca și instituție care și-a pus bazele pe Cartea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și funcționează în protejarea propriilor cetățeni, Uniunea Europeană deține în sinea sa un spirit de egalitate socială, ce se presupune a fi chiar valoarea esențială pe care se clădește această organizație continentală. UE deține în sinea sa unele dintre cele mai ample legi contra discriminării de orice tip, din lume. De asemenea, principiul egalității dăinuie chiar din primele zile ale UE, cu rolul de a asigura o concurență loială și un tratament omogen la locul de muncă. Tratatul de la Roma din 1957 a necesitat o remunerație egală între bărbați și femei pentru aceeași muncă sau muncă de bază egală. Primele directive privind egalitatea de gen au fost aprobate încă din anii ’70. Tratatul de la Amsterdam al UE, semnat în 1997, reprezintă un text fundamental în continuarea bătăliei contra discriminării în Europa. Acesta enumeră cinci domenii de discriminare, laolaltă cu discriminarea sexuală, în care UE poate acționa, precum: originea rasială și etnică, religia sau credința, handicapul, orientarea sexuală și vârsta. Protecțiile oferite de către UE reprezintă un lucru bun, în ceea ce privește protejarea drepturile omului. Ele au, de asemenea, sens dintr-un unghi economic, ce doresc lărgirea numărului de locuri de muncă pentru cetățenii non-UE, dar și crearea de situații favorabilă dezvoltării ambelor părți implicate. Numeroasele grupuri de imigranți ocrotite reprezintă adeseori o sursă neexploatată de competențe și talente aflate la dispoziție, dar nu sunt la fel de apreciate ca populația nativă europoidă. Însă, ele pot contribui la diversitatea generală, creativitatea și creșterea moralului la locul de muncă. Ele pot stimula, de asemenea, imaginea unei companii în rândul personalului său, în comunitate, și în rândul clienților.

[1] A se vedea, Articolul 21 privind Non-discriminarea, Titlul III Egalitatea, din Cartea Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, C 303/17, 14.12.2007, https://fra.europa.eu/en/eu-charter/article/21-non-discrimination.

[2] A se vedea, Articolul 3 (1), idem., https://fra.europa.eu/en/law-reference/charter-fundamental-rights-and-freedoms-19.

[3] Jean-Louis Dufour, Crizele internaționale de la Beijing la Kosovo, București: Ed. Corint, 2002.

[4] Uniunea Europeană, Versiunea consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană și ale Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene 2012 / C 326/01, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, C 326 , 26.10.2012, P. 0001 – 0390, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex%3A12012E%2FTXT.

[5] Consiliul Uniunii Europene, Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000, privind punerea în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică, Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene, L 180/22, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?qid=1437665236213&uri=CELEX:32000L0043.

[6] A se vedea, Organizația Națiunilor Unite (ONU), Convenția Internațională privind eliminarea tuturor

formelor de Discriminare Rasială, avp.ro, 10.11.2018, 19:13,  http://www.avp.ro/drepturile%20omului/tratate%20onu/11_rasiala.pdf.

[7] Consiliul Uniunii Europene, art. cit.

[8] A se vedea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Consiliul Europei, Articolul 14 privind Interzicerea discriminării, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, amendată de Protocoalele nr. 11 și 14, însoțită de Protocolul adițional și de Protocoalele nr. 4, 6, 7, 12, 13 și 16, 4 Noiembrie 1950, aplicată în 1953, Strasbourg: ECHR, https://www.echr.coe.int/Documents/Convention_RON.pdf, p. 12.

[9] Ojeaku Nwabuzo cu personalul ENAR și cercetătorii naționali, “Racism & Discrimination in Employment in Europe 2013-2017”, Rețeaua europeană împotriva rasismului (ENAR), Brussels, 2017, https://ec.europa.eu/migrant-integration/?action=media.download&uuid=F613A27D-A960-4FB3-FD3AD6A629C8FBE7 .

[10] Inspectoratul General pentru Imigrări, “Analiza activității Inspectoratului General pentru Imigrări în anul 2019 Obiective 2020”, Ministerul Afacerilor Interne, București, 18 februarie 2020, http://igi.mai.gov.ro/sites/default/files/evaluarea_activitatii_in_anul_2019.pdf, accesat 28.04.2020.

[11] Ojeaku Nwabuzo, op. cit.

[12] Rodica Milena Zaharia, Cornel Ban Alexandra-Maria Popescu, Relația dintre fenomenul migrației legale și piața muncii din România. Evoluții relevante, impact potențial, recomandări de politici, București: Institutul European din România, 2017, p. 53.

Surse statistici:

CEDO, „Pending applications allocated to a judicial formation / requêtes pendantes devant une formation judiciaire”, echr.coe.int, 31.12.2019, https://www.echr.coe.int/Documents/Stats_pending_2020_BIL.pdf.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, „Violations by Article and by State”, echr.coe.int, 2019, https://www.echr.coe.int/Documents/Stats_violation_1959_2019_ENG.pdf, accesat 28.04.2020.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, „Violations by Article and by State”, echr.coe.int, 2019, https://www.echr.coe.int/Documents/Stats_violation_1959_2019_ENG.pdf

Fonduri Europene pentru extinderea rețelelor de gaze naturale

Redacția Normedia
-
0
Fonduri Europene pentru extinderea rețelelor de gaze naturale

Autoritățile publice locale vor avea la dispoziție noi oportunități de finanțare pentru dezvoltarea rețelelor de distribuție a gazelor naturale.

Ministerul Fondurilor Europene România, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare, a lansat în consultare publică, ghidul solicitantului „Dezvoltarea rețelelor inteligente de distribuție a gazelor naturale în vederea creșterii nivelului de flexibilitate, siguranță, eficiență în operare, precum și de integrare a activităților de transport, distribuție și consum final”: https://bit.ly/2CTxX2L.

Apelul, în valoare de 235 milioane de euro, prevăzut a fi lansat pe 17 august 2020, permite dezvoltarea rețelei de gaze naturale încă din această perioadă de programare, urmând ca procesul să continue și în viitorul exercițiu financiar multianual 2021-2027, până la un cuantum total de un miliard de euro. Condiția este ca primăriile, singure sau în asociere cu mai multe autorități publice locale, să asigure racordarea la rețeaua de gaze a cel puțin câte 1.000 de gospodării pentru fiecare proiect și să modernizeze infrastructura existentă acolo unde aceasta există. Eligibile sunt și Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară, care au ca obiect de activitate serviciul de utilitate publică de alimentare cu gaze naturale a populației.

Compania Națională de Investiții (CNI), instituție aflată sub autoritatea MLPDA, poate participa la proiectele finanțate prin Programul Național de racordare a populației și consumatorilor non-casnici la rețeaua inteligentă de distribuție a gazelor naturale, în calitate de Unitate de Implementare a Proiectelor (UIP), conform unui proiect de Ordonanță de urgență: https://bit.ly/2X2gRXb.

Valoarea apelului de proiecte aferent Programului Național, pentru perioada de programare 2014-2020, este egală cu valoarea în lei a unei alocări de 200 milioane de euro, iar, pentru perioada de programare 2021-2027, este de 800 milioane de euro.

Durata programului, pentru perioada de programare 2014-2020, este de la data deschiderii apelului de proiecte în cadrul POIM 2014 – 2020 și până la 31 decembrie 2023, iar durata pentru perioada de programare 2021-2027 este de la data lansării apelului de proiecte și până la 31 decembrie 2029.

Sursă: Ministerul Fondurilor Europene

Sursă foto: Capital.ro

Fonduri europene pentru studenți – ,,Innotech student”

Redacția Normedia
-
0
Fonduri europene pentru studenți – ,,Innotech student”

Buget: 20 milioane euro

Proiectul prevede finanțarea schemelor antreprenoriale ale studenților români din numeroase domenii care sunt inovatoare și aduc o valoare adăugată reală. Acesta își propune să încurajeze studenții să își pună în practică viziunea, dar și spiritul lor antreprenorial.

Acțiuni sprijinite:

  • Etapa I – Organizarea și derularea programe de învăţare prin experienţă practică, furnizarea de servicii de consiliere şi orientare profesională axate pe dobândirea de competenţe antreprenoriale, formarea de competente antreprenoriale, inclusiv prin întreprinderea simulată în sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC sau din domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI adresate studenților;

– campanie de informare a publicului cu privire la programul de formare antreprenorială, precum și cu privire la metodologia de selecție a grupului țintă și, ulterior, a planurilor de afaceri ce vor fi sprijinite în cadrul proiectului;

– selectarea grupului țintă ce va participa la cursurile organizate în cadrul programului de formare antreprenorială;

– derularea programului de formare antreprenorială;

– selectarea planurilor de afaceri ce vor fi finanțate în cadrul proiectului;

– organizarea și derularea de întreprinderi simulate;

– efectuarea de stagii de practică;

– furnizarea, de către administratorul schemei de antreprenoriat, a serviciilor personalizate de consiliere/ consultanță/ mentorat ulterior finalizării procesului de selecție a planurilor de afaceri;

– asigurarea înființării și demarării funcționării întreprinderilor ce vor realiza planurile de afaceri cu ajutor de minimis în cadrul proiectului;

  • Etapa II – Acordarea de sprijin financiar sub forma micro-granturilor pentru deschiderea unei afaceri;

– decontarea de către administratorul schemei de antreprenoriat a sumelor aferente implementării planurilor de afaceri selectate în cadrul proiectului;

– monitorizarea de către administratorul schemei de antreprenoriat a funcționării și dezvoltării afacerilor finanțate;

  • Etapa III – Asigurarea sustenabilității planurilor de afaceri in timpul perioadei de implementare a proiectului.

Solicitanți eligibili:

  •  Instituţii de învăţământ superior publice şi private, acreditate;
  •  Şcoli doctorale şi graduale cu personalitate juridică, inclusiv parteneriate între acestea și sectorul privat/ centre de CDI;
  •  Institute/centre de cercetare acreditate, inclusiv institute de cercetare ale Academiei Române
  • Academia Română;
  •  Asociaţii profesionale;
  •  Camere de comerţ şi industrie;
  • Instituții și organizații membre ale Pactelor Regionale și Parteneriatelor Locale pentru Ocupare și Incluziune Socială;
  • Furnizori de formare profesională continuă autorizaţi, publici şi privaţi;
  • Organizaţii sindicale şi patronate;
  • Membri ai Comitetelor Sectoriale şi Comitete Sectoriale cu personalitate juridică;
  • ONG-uri;
  • Parteneriate între categoriile mai sus menționate

Propunerile de proiecte pot fi transmise atât individual, cât și în parteneriat.

Sursă: Ministerul Fondurilor Europene

Sursă foto: Pxhere

Noutăți semnate de Erin Hunter în Galaxia Copiilor

Redacția Normedia
-
0
Noutăți semnate de Erin Hunter în Galaxia Copiilor

Două dintre cele mai îndrăgite serii semnate de Erin Hunter își poartă cititorii spre noi aventuri: câinii Supraviețuitori și urșii Exploratori deschid o lume nouă, plină de provocări prin intermediul celor mai recente volume publicate de Editura Galaxia Copiilor.

Cartea 7 Supraviețuitorii. O Haită dezbinată deschide seria „Căderea întunericului”, fiind plină de suspans și de provocări fantastice pentru câinii care se luptă în fiecare moment să supraviețuiască. Noile întâmplări le arată câinilor că pacea este departe, dar de această dată inamicul nu se află în afara Taberei, ci chiar în mijlocul ei, ascuns în chip de trădator misterios. Cititorii vor descoperi secretul în paginile acestui volum în care întorsăturile de situație se întâlnesc la tot pasul.

Cartea 8 Exploratorii. Marea Topită continuă seria „Întoarcerea în sălbăticie”, în care urșii vor reuși să găsească puterea pentru a-i înfrunta pe cei potrivnici lor. Povestea lui Kallik, Lusa și Toklo a început pe vremea când erau pui, după ce au fost despărțiți de familiile lor. Așa au ajuns cei trei urși tineri din specii diferite (polar, brun, grizzly) să formeze o adevărată echipă. Pașii i-au purtat către aventuri nemaipomenite și către alte întâlniri surprinzătoare. Scopul lor comun este acela de a supraviețui provocărilor vieții în sălbăticie.

Semnătura Erin Hunter este prezentă pe patru serii de romane pentru copii inspirate de J. R. R. Tolkien, J. K. Rowling sau William Shakespeare: „Pisicile războinice”, „Supraviețuitorii”, „Exploratorii” și „Bravelands. Eroii Savanei”. De fapt, Erin Hunter este un pseudonim pentru șase autori. Kate Cary, Cherith Baldry, Tui Sutherland, Gilian Phillip, Inbali Iserles și Victoria Holmes sunt numele scriitorilor incredibil de talentați reuniți sub această umbrelă.

Editura Galaxia Copiilor face parte din Grupul Editorial ALL, alături de editurile ALL, ALL Educaţional, ALLFA, Sian Books şi Helen-Exley România. Grupul Editorial ALL a fost fondat în 1991, numărându-se printre primele edituri apărute în România post-decembristă. Cu o prezenţă constantă şi vizibilă, oferind publicului cărţi de o calitate excepţională, Grupul Editorial ALL se numără printre cei mai importanţi actori ai pieţei de carte din România.

 

A fi sau a nu fi parlamentar

Redacția Normedia
-
0
A fi sau a nu fi parlamentar

Conform Statului deputaților și senatorilor, participarea la lucrările Camerei din care fac parte reprezintă pentru deputaţi şi senatori o obligaţie legală, morală şi regulamentară. Însă, sunt foarte mulți care absentează cu lunile de la lucrările comisiilor sau de la Plen. Activitatea parlamentarilor poate fi monitorizată pe site-ul Camerei Deputaților/ Senatului.

Principalele drepturi politice ale deputaţilor şi senatorilor, precum şi obligaţiile corelative acestora sunt următoarele:

  • Dreptul la iniţiativă legislativă;
  • Dreptul de a iniţia şi de a susţine moţiuni simple sau de cenzură;
  • Dreptul de a iniţia şi de a susţine hotărâri ale Camerei, în orice problemă de competenţa acesteia;
  • Dreptul de a face declaraţii politice, de a pune întrebări, de a face interpelări şi alte asemenea intervenţii;
  • Dreptul de a cere întrunirea în sesiune extraordinară a Camerei sau a structurilor de lucru ale acesteia;
  • Dreptul de a sesiza Curtea Constituţională, potrivit art. 146 lit. a) -c) din Constituţie, republicată;
  • Dreptul de a cere suspendarea din funcţie sau punerea sub acuzare a Preşedintelui României, în condiţiile art. 95 şi 96 din Constituţie, republicată;
  • Dreptul de a cere punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului, în condiţiile art. 109 din Constituţie, republicată;
  • Dreptul de control parlamentar sub toate formele de exercitare a acestuia, în reglementarea prevăzută de lege şi de regulamentele parlamentare;
  • Dreptul la cuvânt, libertatea de exprimare şi dreptul de vot.

Chiar dacă au aceste drepturi, activitatea parlamentară la unii este 0, deoarece aleg să nu se implice pentru comunitate.

Pe lângă aceste drepturi politice, parlamentarii mai au și alte drepturi:

  • Dreptul la indemnizaţia pentru limită de vârstă
  • Dreptul la paşaport diplomatic
  • Dreptul la asistenţă medicală
  • Dreptul la vechime în muncă
  • Dreptul la transport
  • Dreptul la cheltuieli de protocol
  • Dreptul la indemnizaţie
  • Dreptul de asociere în grup parlamentar
  • Dreptul la diurnă de deplasare şi cheltuieli de cazare
  • Dreptul de a alege organele de conducere
  • Dreptul de a fi ales în structuri parlamentare

De asemenea, parlamentarii ar trebui să organizeze în cadrul birourilor parlamentare din circumscripţia electorală activităţi specifice relaţiilor publice. Însă, la mulți dintre aceștia relația cetățean-ales al poporului – lipsește cu desăvârșire.

Totodată, ar putea să se adreseze organelor administraţiei publice centrale şi locale, pentru a transmite sau a se informa asupra solicitărilor şi petiţiilor cetăţenilor din circumscripţiile electorale în care au fost aleşi, pentru rezolvarea, în conformitate cu prevederile legale, a problemelor acestora sau pentru a obţine informaţii cu caracter public necesare exercitării mandatului.

Când vom avea alegeri parlamentare aveți în vedere aceste rânduri, deoarece este necesar ca în Parlament să fim reprezentați de oameni implicați și capabili.

De reținut!

Un parlamentar nu administrează și nu guvernează o țară.

NU se ocupă cu asfaltarea unui drum.

NU poate construi poduri, spitale, cămine culturale etc.

NU poate prelua din atribuțiile unui ministru, primar, președinte de Consiliu Județean etc.

Sursă foto: Digi24

Fonduri pentru agricultori

Redacția Normedia
-
0
Fonduri pentru agricultori

Dacă aveți până în 40 de ani, puteți primi maxim 50.000 E, în două tranșe:

  • Prima, chiar la semnarea Contractului de finanțare, în procent de 75% din valoarea totală a finanțării.
  • A doua, de 25%, după realizarea activităților propuse inițial.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat un Ghid simplificat pentru a înțelege mai ușor modalitatea de accesare a fondurilor europene – bit.ly/GhidSimplificat. De asemenea, pentru redactarea planului de afaceri este nevoie să știți dimensiunea economică a exploatației agricole, astfel că cei de la AFIR, vă pun la dispoziție și un Calculator SO – bit.ly/CalculatorSO.

Tineri cetățeni români, din afara granițelor țării, au la dispoziție 20 de milioane până la 15 octombrie 2020, pentru dezvoltarea unei activități agricole în România! Însă, chiar dacă termenul este destul de lung, nu trebuie depus proiectul pe ultima sută de metri, deoarece fondurile se pot epuiza mai repede în urma cererilor de finanțare care vor fi depuse la AFIR.

Puteți vedea în timp real câte fonduri mai sunt disponibile verificând Contorul PNDR- bit.ly/ContorPNDR.

Află toate detaliile accesării fondurilor europene din Ghidul solicitantului pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din PNDR 2020 –bit.ly/TineriFermieri.

Sursă: AFIR

 

 

Ajutor financiar de la Guvern

Redacția Normedia
-
0
Ajutor financiar de la Guvern

Proiectul de ordonanță de urgență, care are nevoie să fie adoptat de Guvern, prevede următoarele măsuri:

1. Kurzarbeit – statul plătește o parte din salarii

Acest sistem de kurzarbeit (timp parțial de lucru) funcționează și în Germania. Proiectul de ordonanță de urgență prevede sprijin financiar în cazul reducerii timpului de lucru în firmele private, pe perioada stării de altertă/urgență/asediu sau atunci se constată dificultăți economice, dar nu mai mult de 6 luni. Starea de dificultate economică se poate constata la nivel național sau local, de către Guvern (prin hotărâre), atunci când încasările la buget pe un trimestru scad cu cel puțin 5% față de trimestrul similar al anului precedent. Pentru asta va fi nevoie ca Ministerul Finanțelor sau patronatele și firmele private să propună declararea dificultății economice. De asemenea, la nivel local, Prefectura sesizează Guvernul, care, la rândul lui, poate constata situația de dificultate economică pe un anumt județ.

Acest sistem va funcționa astfel:

  • Patronul va putea reduce timpul de lucru al angajaților cu 50% pe o perioadă de cel puțin 10 zile lucrătoare.
  • Angajații vor primi de la angajator 50% din salariu aferent timpului de lucru efectuat.
  • Cealaltă jumătate din salariu va fi asigurată de către stat în proporție de 75% dar nu mai mult decât salariul mediu pe economie prevăzut în Legea bugetului asigurărilor sociale. În anul 2020, salariul mediu brut este de 5.429 lei.
  • Tot patronul va trebui, însă, să suporte inițial și partea de indemnizație, urmând ca statul să le deconteze firmelor acești bani, după ce acestea își îndeplinesc obligațiile de declarare și plată a taxelor pe muncă aferente.
  • Dacă nu-și îndeplinesc obligațiile, statul ar putea să nu le deconteze patronilor indemnizațiile acordate angajaților, iar firmele nici nu vor putea să le ia lucrătorilor banii înapoi.
  • Pe perioada kurzarbeit, patronii nu vor putea angaja alți oameni pe posturile lucrătorilor cu timpul de lucru redus și nici nu vor pute externaliza activitatea respectivă.

Ca să poată aplica sistemul kurzarbeit, firmele trebuie să demonstreze că le-a scăzut cifra de afaceri cu cel puțin 10% în luna de aplicare față de luna precedentă și să reducă timpul de lucru pentru cel puțin 10% din personal.

2. Sprijin pentru PFA și alți freelanceri

Persoanele fizice autorizate (PFA) și alți liber profesioniști care desfășoară activități independente sau în cooperație vor putea beneficia de sprijin pe perioada stării de alertă/urgență/asediu, dacă au suferit o reducere de activitate.

Acești profesioniști vor putea primi o indemnizație de la stat de 41,5% din salariul mediu brut. Astfel, în anul 2020, acest sprijin va fi de 2253 de lei, impozabil. Instituția competentă în acest caz este agenția județeană de plăți și inspecție socială (AJPIS) de care aparțin beneficiarii.

3. Firme care angajează sezonieri și zilieri vor primi ajutor la plata salariilor

Prin această măsură se urmărește stimularea activităților cu zilieri și a sezonieri în firmele afectate de criza coronavirus COVID-19. Timp de 3 luni de la intrarea în vigoare a viitoarei ordonanțe, firmele respective care încadrează zilieri sau sezonieri vor beneficia de o indemnizație de la stat pentru plata remunerațiilor lucrătrilor.

La sezonieri ( de exemplu, lucrători din restaurante, hoteluri și pensiuni) – statul va suporta o indemnzație de 41,5% din salariu, dar nu mai mult de 41,5% din salariul mediu brut (adică suma de 2253 de lei, impozabilă). Restul rămâne în sarcina firmei. Indemnizația e plătită de firmă și apoi agenția județeană de ocuparea forței de muncă (AJOFM) decontează suma către angajator.

La zilieri ( de exemplu, lucrătorii din agricultură)- indemnizația suportată de stat este de 35% din remunerația zilnică, potrivit proiectului de OUG. Restul de 65% trebuie asigurat de angajator. Patronul plătește de fapt tot, dar pe urmă agenția județeană de plăți și inspecție socială (AJPIS) îi decontează indemnizația de la stat.

4. Sprijin pentru telemuncă în IMM-uri

Această măsură se referă la lucrul de acasă, în sistem de telemuncă. Statul va acorda o singură dată firmelor private mici și mijlocii (IMM) un sprijin de câte 2.500 de lei, să cumpere laptopuri (sau alte device-uri) pentru angajații care lucrează în sistem de telemuncă pe perioada stării de alertă sau de urgență.

Sprijinul va fi acordat de AJOFM până la finalul anului 2020 doar IMM-urilor care au făcut dovada utilizării telemuncii în perioada stării de urgență pentru cel puțin 15 zile. Dispozitivele care vor putea fi cumpărate cu banii de la stat vor fi cuprinse într-un ordin al ministrului Muncii și Protecției Sociale.

Sursă: Startupcafe

 

Ciolacu vrea dizolvarea organizației PSD Ilfov

Redacția Normedia
-
0
Ciolacu vrea dizolvarea organizației PSD Ilfov

Din cauza înregistrărilor publicate de către Rise Project, Marcel Ciolacu, președintele interimar al Partidului Social Democrat, a fost nevoie să ia o decizie cu privire la viitorul organizației PSD Ilfov. Astfel că, acesta a declarat că va propune în ședinta CEX de mâine dizolvarea organizaţiei şi numirea unei echipe interimare la Ilfov.

„Voi propune în Comitetul Executiv dizolvarea acestei organizaţii, chiar dacă suntem în prag de alegeri şi sunt ferm convins că avem capacitatea de a face o echipă rapid acolo, să fim pregătiţi şi la Ilfov de alegeri. (…) Este inadmisibil aşa ceva. Am aflat din presă. Nu am crezut aşa ceva. Am avut o discuţie cu preşedintele de organizaţie acum aproximativ o lună de zile, i-am spus că în echipa dânsului există o persoană asupra căreia sunt foarte multe bănuieli de implicări într-o anumită zonă care nu ne reprezintă şi chiar i-am spus să ia măsurile necesare de a fi schimbat din funcţie, respectiv de secretar executiv”, a spus Ciolacu la TVR 1, potrivit Agerpres.

Sursă foto: realitatea.net

Raportul de activitate al ITM Timiș

Redacția Normedia
-
0
Raportul de activitate al ITM Timiș

Toate acțiunile intreprinse de INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA TIMIȘ în această perioadă au avut ca scop principal prevenirea răspândirii virusului COVID-19, dar şi realizarea obiectivelor din domeniile de competenţă, din STRATEGIA NAȚIONALĂ a INSPECȚIEI MUNCII privind reducerea muncii fără forme legale de angajare, a muncii nedeclarate şi a securităţii şi sănătăţii în muncă.

În primul semestru al anului 2020 INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA TIMIȘ prin inspectorii de muncă au efectuat un număr de 1828 controale în toate domeniile de activitate ale Inspectoratului, în mod deosebit privind stoparea răspândirii virusului COVID-19. Au fost aplicate 1493 sancţiuni.

INSPECTORATULUI TERITORIAL DE MUNCA TIMIȘ are ca obiectiv principal menținerea și creșterea nivelului înalt de încredere în rândul angajatorilor și angajaților, răspunderea și receptivitatea la sesizările angajaților. În toată această perioadă s-au înregistrat la I.T.M. Timiș un număr de 794 de sesizări din care toate rezolvate.

INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA TIMIȘ a trimis angajatorilor din județul Timiș informări, recomandări și atenționări privind respectarea reglementărilor adoptate pentru prevenirea și reducerea îmbolnăvirilor cu virusul COVID-19.

În primul semestru al anului 2020, inspectorii de muncă din cadrul INSPECTORATULUI TERITORIAL DE MUNCĂ TIMIȘ au participat la un număr de 9 Campanii Naţionale de Control:

  1. Campanie de conştientizare şi control pentru prevenirea răspândirii virusului COVID-19.
  2. Campania Națională pentru verificarea respectării prevederilor legale de către agentii de plasare a forței de muncă în străinătate. (Legea 156/2000)
  1. Campanie de control a angajatorilor cu activitate economică din domeniul centrelor de asistenţă socială. ( cămine de bâtrâni şi centre de îngrijire copii)
  1. Campanie de control în domeniul construcţiilor şi service auto – vulcanizări şi spălătorii auto.
  2. Campanie de control în domeniul fabricării şi comercializarea produselor textile, confecţii, pielărie şi încălţăminte.
  1. Campanie de control în domeniile fabricarea băuturilor și depozitare, restaurante şi baruri.
  2. Campania Națională privind verificarea suspendării contractelor individuale de muncă- şomaj tehnic
  3. Campanie de verificare a condiţiilor de plecare la muncă în străinătate (Germania şi Austria) a muncitorilor români de pe Aeroportul Timişoara şi din Gara de Nord Timişoara.
  1. Campanie de conştientizare şi control vizând modul de respectare a cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici periculoşi.

În perioada 01.01. – 30.06.2020, în domeniul Control Relaţii de Muncă, s-au efectuat 1330 controale, obţinându-se următoarele :

  • 101  persoane au fost depistate că lucrează fără forme legale de angajare,
  • 78  persoane au fost depistate că prestează muncă nedeclarată.

S-au aplicat 646 sancţiuni, din care : –  145  amenzi în valoare de 2.231.100 RON

                                                         –   501  avertismente.    

În domeniul Securităţii şi Sănătăţii în Muncă, în perioada 01.01. – 30.06. 2020, s-au efectuat  498   controale, s-au aplicat 957 sancţiuni, din care:

  • 18 amenzi în valoare de 136.000 RON
  • 939 avertismente  (şi pentru stoparea răspândirii virusului COVID-19).

În anul 2020, pe piața muncii a județului Timiș s-au produs un număr de 286 evenimente de muncă.

  • în perioada 15.03.- 22.05.2020, I.T.M. Timiş  a întreprins 17 acţiuni de verificare  pe Aeroportul Internaţional Timişoara a condiţiilor de plecare la muncă în GERMANIA, cu avioane charter, a unui număr de 2188 de muncitori români;
  • în perioada 10.05.- 27.05.2020, I.T.M. Timiş  a întreprins  6 acţiuni de verificare a condiţiilor de plecare la muncă în AUSTRIA a unui număr de 823 de îngrijitori români care plecau din Gara de Nord Timişoara.

În urma verificărilor efectuate de către inspectorii de muncă ai I.T.M. Timiş s-a constatat că toţi muncitorii care au plecat la muncă în Germania, respectiv Austria:

  • aveau contracte individuale de muncă întocmite cu angajatorul german/austriac;
  • aveau asigurare medicală de sănătate întocmită de asigurator german/austriac;
  • aveau echipamente individuale de protecţie ( măsti, mănuşi şi gel dezinfectant).

Inspectorii de muncă le-au distribuit tuturor pliante primite de la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale pentru ca aceştia să aibă suport telefonic şi electronic în legătură cu ce trebuie să cunoască pentru a lucra legal în străinătate .

În domeniul Relaţiilor de Muncă privind Evidenţa Muncii în perioada 01.01. – 30.06.2020 s-au eliberat :

  • 663 adeverințe şi adeverinţe de vechime
  • 258 extrase din Registrul General de Evidență al Salariaților în format electronic pe cod numeric personal
  • 609 răspunsuri la adresele primite la I.T.M. Timiş privind relaţiile de muncă

Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiș în baza Legii 156/2000, republicată, privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate a dat dovezi de înregistrare unui număr de 5 societăți comerciale să plaseze forță de muncă în străinătate, la 30.06.2020 din 65 de agenţi de plasare a forţei de muncă în străinătate doar 16 sunt activi.

Pe piața muncii a județului Timiș în anul 2020 au lucrat un număr de 54.900 de zilieri (cf.Legii 52/2011), cu o medie lunară de aprox. 9.000 zilieri.

Sursă: ITM Timiș

Cel mai afectat sector din cauza COVID-19

Redacția Normedia
-
0
Cel mai afectat sector din cauza COVID-19

Din cauza COVID-19, turismul a avut cel mai mult de suferit. Pentru a întări această afirmație, vă vom prezenta câteva date statistice relevante:

Lună Număr înnoptări Număr turiști An
                
Ianuarie 1.472.761
758.439
2019
Ianuarie
1.575.540
 

796.229
2020
Februarie
1.496.516
758.826
2019
Februarie
1.404.576
724.445
2020
Martie
1.562.606
 

820.642
2019
Martie  

483.698

 
242.105
2020
Aprilie
1.764.779
885.822
2019
Aprilie
45.196
 

16.855
2020

 Sursă: Statisticiromania.ro

Pe lunile mai și iunie nu am găsit încă date oficiale, însă din informațiile pe care le avem, situația nu s-a îmbunătățit foarte mult după ridicarea Stării de Urgență și declararea Stării de Alertă, chiar dacă s-a permis deplasarea între localități.

Problema majoră ar fi că există posibilitatea ca în următoarea perioadă să se adopte măsuri mai dure care ar putea produce efecte negative domeniului turistic din România și asta doar din vina celor care nu respectă măsurile specialiștilor și pun în pericol viața celorlalți.

Putem opri răspândirea coronavirusului doar împreună!

  • Respectați regulile corespunzătoare de strănut și tuse: Acoperiți-vă gura și nasul cu șervețelul sau cu pliul cotului când strănutați sau tușiți. Aruncați imediat șervețelul folosit și spălați-vă mâinile
  • Evitați să vă atingeți fața cu mâinile (gura, nasul, ochii)
  • Păstrați distanțarea socială de cel puțin 1,5 m: evitarea strângerile de mâini ,îmbrățișarea sau sărutarea oamenilor, schimbul de mâncare, ustensile, căni și prosoape.
  • Evitați contactul cu oricine are simptome de răceală sau gripa.
  • Adresați-vă medicului de familie sau serviciului 112 pentru îngrijiri medicale dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră aveți febră, tuse sau dificultăți de respirație.
  • Curățați suprafețele care ar fi putut intra în contact cu virusul și, în general, curățați suprafețele mai des. (în special în spațiile publice)

Sursă foto: Ceccarbusinessmagazine

1...535536537...539Pagina 536 din 539