Acasă Blog Pagina 70

EXCLUSIV: Lavinia Segărceanu: Despre educația din spatele artei, disciplina creativă și cum îți transformi pasiunile în carieră

Lavinia Segărceanu este un exemplu de echilibru între talent, muncă susținută și adaptare la nou. Artista nu se limitează la a cânta – în spatele fiecărui proiect stă un proces profund de învățare, explorare și dezvoltare continuă.

Am stat de vorbă cu Lavinia despre cum a învățat să-și cultive pasiunile, ce înseamnă performanța într-un mediu competitiv și cum poate un tânăr artist să îmbine creativitatea cu disciplina pentru a construi o carieră autentică și de durată.

  1. Cum ai descoperit pasiunea pentru muzică și ce rol a jucat educația în dezvoltarea ta artistică? A existat un moment sau o influență care ți-a deschis cu adevărat orizontul spre această direcție?

Pasiunea mea pentru muzică a apărut încă din copilărie, în cadrul familiei. Provenind dintr-o familie de preot, am fost influențata de fratele tatălui meu, care, odată ce și-a achiziționat o orgă, obișnuia să cânte la ea. Acordurile instrumentului m-au fascinat atât de mult încât mi-am dorit să învăț și eu să cânt. În perioada liceului am avut oportunitatea de a studia pianul, moment care a consolidat definitiv această pasiune. Fascinația față de instrument m-a determinat să continui studiul și, în prezent, pianul a devenit nu doar un instrument de interpretare, ci și principalul mijloc prin care compun și dau viață pieselor mele muzicale.

Educația muzicală a avut un rol esențial în această călătorie, pentru că mi-a oferit nu doar cunoștințe tehnice, ci și o disciplină interioară și o perspectivă mai profundă asupra artei. Prin intermediul studiului, am învățat că muzica nu este doar o succesiune de sunete, ci un limbaj universal prin care pot transmite emoții, experiențe și valori. De asemenea, contactul cu profesorii și cu mediul artistic m-a ajutat să-mi lărgesc orizonturile și să înțeleg că muzica este o formă de dialog cu lumea, dar și o expresie autentică a propriei mele identități.

Astăzi, privesc muzica drept o vocație, nu doar o pasiune – un drum care m-a format ca om și ca artist și pe care doresc să-l continui prin creațiile și interpretările mele.

  1. Ce metode sau obiceiuri ai dezvoltat pentru a-ți antrena creativitatea și de a te perfecționa? Ai un ritual de lucru sau practici care te ajută să rămâi în formă din punct de vedere artistic?

Pentru a-mi antrena creativitatea și a mă perfecționa constant, am dezvoltat câteva obiceiuri care s-au dovedit esențiale pentru parcursul meu artistic. Unul dintre ele este legătura strânsă cu natura, unde găsesc liniștea și inspirația necesare pentru a crea. De asemenea, ascult frecvent muzică veche și clasică, care îmi oferă o perspectivă mai profundă asupra valorii artistice și asupra rafinamentului expresiv.

Rămân în formă din punct de vedere artistic prin contactul direct cu pianul, care reprezintă atât un exercițiu tehnic, cât și o formă de exprimare personală. Totodată, scena are pentru mine un rol aparte: atunci când interpretez în fața publicului și simt energia și entuziasmul oamenilor, primesc o încărcătură emoțională extraordinară. Această interacțiune mă încarcă de fericire, mă relaxează și îmi oferă un impuls puternic să continui să creez și să evoluez ca artist.

Pe lângă aceste surse de inspirație, am înțeles că disciplina joacă un rol crucial în dezvoltarea artistică. Îmi stabilesc zilnic momente dedicate studiului vocal și pianistic, exersez tehnici de respirație și de interpretare și îmi notez ideile muzicale pentru a le transforma ulterior în compoziții. Acest echilibru dintre inspirație și rigoare mă ajută să rămân constant conectata la procesul de creație și să evoluez în mod continuu.

  1. Cum crezi că te-a ajutat lectura, studiul sau cercetarea personală în evoluția ta ca artist și ca profesionist? Există cărți, resurse sau mentori care ți-au modelat gândirea?

Lectura, studiul și cercetarea personală au avut un rol fundamental în evoluția mea ca artist și profesionist. De-a lungul timpului, am beneficiat de sprijinul unor mentori valoroși, care m-au ghidat atât pe plan personal, cât și profesional. Un exemplu semnificativ este psihoterapeutul Cătălin Stanciu, care m-a ajutat să-mi dezvolt latura emoțională și personală, susținându-mă într-un proces profund de autocunoaștere și educație a sinelui.

Totodată, am avut șansa de a întâlni colegi de breaslă cu o vastă experiență de scenă, care mi-au împărtășit din cunoștințele și abilitățile lor, oferindu-mi perspective valoroase despre succesul profesional. Printre aceștia se numără maestrul George Muraru – un reper în domeniul dirijatului și al pedagogiei muzicale, actrița Maria Buză – un model de expresivitate și autenticitate scenică, interpretul Costel Cutiută – un artist cu o carieră deosebită, și maestrul Nelu Vlad – o adevărată legendă a muzicii ușoare și de petrecere românești. De asemenea, mulți alți colegi artiști m-au încurajat și inspirat, iar sprijinul colegilor din mass-media a fost esențial, oferindu-mi vizibilitate și consolidându-mi încrederea în parcursul meu artistic.

Un rol aparte în formarea gândirii mele l-a avut însă credința, insuflată încă din familie. Provenind dintr-un mediu în care valorile spirituale au fost mereu prețuite, am învățat să privesc sensibilitatea nu ca pe o vulnerabilitate, ci ca pe o forță creatoare. Această legătură între credință, educație și familie a contribuit la conturarea identității mele artistice și a felului în care mă raportez la public și la scenă.

Cred cu tărie că educația, studiul și credința formează împreună pilonii de bază ai unui parcurs artistic autentic. Fără aceste elemente, nu se poate construi o viziune solidă și nu se poate crea acea „rețetă” echilibrată care definește un artist complet.

  1. Cum îți organizezi timpul și energia pentru a excela în mai multe domenii în același timp? Ce abilități consideri esențiale pentru a menține un echilibru între creativitate și performanță?

Pentru organizarea timpului și a energiei, consider că disciplina, determinarea, dorința de progres și energia interioară sunt fundamentale. Ma straduiesc să îmi planific activitățile astfel încât să acord fiecărui domeniu atenția necesară, iar acest lucru presupune un echilibru între rigoare și flexibilitate.

Abilitățile care mă ajută să mențin un echilibru între creativitate și performanță țin, în primul rând, de dorința constantă de a descoperi lucruri noi despre mine și despre potențialul meu. Fiecare zi devine o oportunitate de a învăța și de a demonstra că pot depăși limitele anterioare. La acestea se adaugă determinarea și loialitatea față de valorile moștenite din familie, care îmi servesc drept busolă și fundament solid pe drumul artistic și profesional.

Pe plan practic, aplic metode clare de management al timpului: stabilesc priorități zilnice și săptămânale, îmi organizez perioadele de lucru astfel încât să fiu concentrată pe obiectivele cele mai importante și îmi acord momente de repaus creativ, pentru a-mi regăsi inspirația. De asemenea, învăț să valorific timpul într-un mod eficient, transformând inclusiv pauzele sau momentele de reflecție în surse de energie și idei noi.

Astfel, prin combinarea disciplinei cu dorința de explorare interioară, prin respectul față de valorile care mă definesc și prin aplicarea unor metode concrete de organizare, reușesc să păstrez un echilibru sănătos între creativitate și performanță.

  1. În ce direcții îți dorești să te dezvolți în următorii ani, atât profesional, cât și personal? Există competențe noi pe care vrei să le dobândești sau domenii în care vrei să te specializezi?

În următorii ani îmi doresc să mă dezvolt atât pe plan profesional, cât și personal, urmărind să ating un nivel de excelență în tot ceea ce fac. Una dintre direcțiile principale este jurnalismul, domeniu pentru care mă pregătesc în prezent ca studentă la Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității din București. Interesul meu pentru această profesie nu este nou, întrucât în perioada studiilor universitare anterioare am avut ocazia să experimentez meseria de reporter de televiziune. Acea experiență m-a motivat să-mi doresc să duc această carieră la un nivel superior, bazat pe cunoștințe solide, rigoare și profesionalism.

În prezent, mă bucur de sprijinul și încurajarea colegilor din radio și televiziune, care cred în potențialul meu și mă susțin în parcursul spre o carieră de succes. De asemenea, am început să colaborez în zona de dublaj de voci, iar vocea mea comercială rulează ca roboțel IVR la o companie importantă. Această experiență îmi permite să explorez noi fațete ale expresivității vocale. În trecut, am avut și bucuria de a fi actor amator pe scena Teatrului Reduta din Brașov, experiență care m-a ajutat să-mi dezvolt expresivitatea artistică și prezența scenică.

Îmi propun, în același timp, să continui și să consolidez parcursul meu artistic. Cred cu tărie că arta și jurnalismul se completează reciproc, iar această dublă formare îmi oferă o perspectivă unică asupra lumii și capacitatea de a transmite publicului emoții și mesaje autentice. Studiul și învățarea continuă vor rămâne reperele mele, pentru că îmi doresc să dau tot ce este mai bun din mine și să mă afirm atât ca artistă, cât și ca jurnalistă de succes.

  1. Care sunt lecțiile cele mai valoroase pe care le-ai învățat din interacțiunea cu publicul tău și cum îți folosești aceste insighturi pentru a crește și a învăța continuu?

Din interacțiunea cu publicul am învățat lecții extrem de valoroase, care m-au format atât ca artist, cât și ca om. Una dintre cele mai importante este aceea că trebuie să rămân modestă și autentic umană, indiferent de succes sau de recunoaștere. Publicul mi-a reamintit constant că, dincolo de scenă, suntem egali, legați prin emoții și prin puterea muzicii.

Am descoperit, de asemenea, că sensibilitatea are o forță aparte. Atunci când transmiți sinceritate și emoție, oamenii o simt și răspund cu aceeași deschidere. Această experiență m-a învățat că vulnerabilitatea nu este o slăbiciune, ci un pod către sufletele celor care te ascultă.

În plus, feedback-ul publicului, fie că se manifestă printr-un zâmbet, prin aplauze sau printr-un mesaj de încurajare, este o sursă de inspirație și un ghid care îmi arată că sunt pe drumul cel bun.

Desigur, în acest parcurs există și momente mai puțin plăcute, marcate de invidie sau răutate din partea unora. Însă am înțeles că aceste aspecte nu pot să-mi redirecționeze drumul. Aleg să rămân fidelă mie însămi, loială valorilor insuflate din familie și credinței care mă ghidează, convinsă că numai astfel pot construi o carieră solidă și autentică.

Toate aceste experiențe mă motivează să cresc și să învăț continuu, păstrând echilibrul dintre performanță și umanitate, dintre profesionalism și sinceritate.

  1. Ce sfat ai oferi tinerilor care își doresc să-și transforme pasiunile în cariere de succes? Ce mentalitate, obiceiuri sau aptitudini consideri că fac diferența pe termen lung?

Urmați-vă visurile cu îndrăzneală, chiar și atunci când lumea pare să vă spună că sunt imposibile. Obstacolele vor apărea la fiecare pas, dar ele nu sunt menite să vă oprească, ci să vă întărească. Fiecare încercare devine o lecție, fiecare cădere – o dovadă că aveți puterea de a vă ridica mai puternici.

Nu lăsați teama sau îndoiala să vă îndepărteze de la chemarea interioară. Rămâneți loiali valorilor voastre, credinței și forței sufletești care vă definesc. În momentele de slăbiciune, acestea vor fi ancora care vă va menține pe drumul cel bun. Perseverența nu este doar o calitate, ci un mod de a trăi: a merge înainte chiar și atunci când calea este lungă și anevoioasă.

Succesul nu se clădește într-o zi. El este rodul disciplinei, al studiului continuu și al pasiunii cultivate cu răbdare. Nu uitați că fiecare oră investită în cunoaștere, fiecare sacrificiu și fiecare pas mic pe care îl faceți astăzi, pregătesc momentul în care visul vostru se va transforma în realitate.

Pe drumul lung al carierei artistice, diferența o fac mentalitatea, obiceiurile și aptitudinile cultivate zi de zi. Mentalitatea unui artist trebuie să fie una de creștere: curajul de a explora, de a greși și de a învăța din propriile imperfecțiuni. Obiceiurile esențiale sunt munca zilnică, disciplina creativă și cultivarea inspirației chiar și atunci când muza lipsește. Aptitudinile care contează nu sunt doar cele tehnice, ci și reziliența, adaptabilitatea și capacitatea de a comunica emoții prin artă.

Adevărata împlinire nu este doar atingerea unei destinații, ci călătoria însăși. Călătoria în care veți descoperi nu doar cine sunteți, ci și cine puteți deveni. Aveți curajul să visați, forța să munciți și înțelepciunea să învățați din fiecare experiență. Iar atunci când veți privi înapoi, veți înțelege că fiecare pas, fiecare luptă și fiecare victorie v-au dus nu doar către succes, ci și către voi înșivă.

Magistrații au declanșat 23.000 de procese ca să-și crească salariile și au câștigat 4 miliarde de euro, declară premierul Ilie Bolojan

Premierul Ilie Bolojan (PNL) a declarat, într-o intervenție la Antena 3, că magistrații din România au intentat peste 23.000 de procese împotriva statului pentru recalcularea salariilor și a altor drepturi financiare.

Potrivit acestuia, statul a pierdut majoritatea acestor litigii, ceea ce a generat o povară bugetară de aproximativ 4 miliarde de euro.

„Este nevoie de o lege clară de salarizare, care să nu mai permită declanșarea de procese în cascadă pentru creșteri de salarii. În acești ani am avut peste 23.000 de procese generate de magistrați, care, bineînțeles, au fost câștigate în cea mai mare parte și care au făcut ca statul român să plătească până acum cel puțin 2 miliarde de euro doar pentru diferențe salariale. Și mai avem de plătit încă aproximativ aceeași sumă”, a explicat premierul.

Fenomenul proceselor intentate de magistrați are la bază lacune legislative și interpretări neunitare ale legilor salarizării din ultimii 15 ani.

În contextul în care legislația privind salarizarea unitară a fost modificată de mai multe ori, fără o strategie coerentă, magistrații și-au revendicat în instanță sporuri, indexări sau drepturi salariale neacordate corect.

  • 23.000 de procese au fost înregistrate în ultimul deceniu.

  • Statul a pierdut majoritatea litigiilor, fiind obligat să plătească retroactiv salarii și dobânzi.

  • Până în prezent, s-au achitat deja 2 miliarde de euro, iar alte 2 miliarde urmează să fie plătite, conform deciziilor definitive.

În lipsa unei legi unitare și clare, instanțele au dat câștig de cauză magistraților, generând un impact financiar comparabil cu bugetul anual al Ministerului Sănătății.

Ilie Bolojan a abordat și problema pensiilor speciale, în special a celor din magistratură.

„Propunerea noastră este ca valoarea pensiei magistraților să nu depășească 70% din ultimul salariu. Acest lucru va face ca, față de pensia medie actuală din magistratură, care este de 4.800–5.000 de euro, pensia să coboare la aproximativ 3.500 de euro. Oricum, această pensie nouă va rămâne una foarte bună, raportată la pensia medie din România, care este de 550–600 de euro”, a declarat premierul.

Situația actuală:

  • Pensiile magistraților sunt de 8–9 ori mai mari decât pensia medie din România.

  • Există peste 5.000 de foști magistrați care beneficiază de aceste pensii.

  • Efortul bugetar anual pentru plata lor depășește 1 miliard de euro.

Prin reforma anunțată, guvernul vrea să reducă discrepanțele, dar fără să elimine complet statutul special al pensiilor din magistratură.

Asociațiile profesionale din justiție au criticat deja ferm declarațiile premierului.

  • Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) avertizează că reducerea pensiilor și a sporurilor va duce la pensionări în masă, ceea ce ar putea paraliza sistemul judiciar.

  • Mai multe curți de apel au anunțat deja proteste, unele dintre ele suspendând activitatea.

  • Judecătorii susțin că aceste privilegii financiare sunt de fapt garanții ale independenței justiției, iar tăierea lor ar slăbi statul de drept.

În paralel, societatea civilă și o parte a opiniei publice consideră că actualele beneficii ale magistraților sunt profund inechitabile și pun presiune inutilă pe bugetul de stat.

Cazul celor 23.000 de procese câștigate de magistrați nu este doar un scandal juridic, ci și un dezastru financiar.

  • România plătește în prezent echivalentul a 4 miliarde de euro pentru corecțiile salariale din justiție.

  • Această sumă ar fi putut finanța:

    • Construirea a 20 de spitale regionale.

    • Modernizarea a 5.000 km de drumuri județene.

    • Digitalizarea completă a administrației publice.

În loc de investiții, banii merg către plăți retroactive generate de lipsa de coerență legislativă.

Situația magistraților contrastează puternic cu cea a altor categorii de bugetari:

  • Profesorii au ieșit recent în stradă pentru creșteri salariale modeste, de câteva sute de lei.

  • Medicul rezident câștigă de 5 ori mai puțin decât un magistrat.

  • Pensiile profesorilor, medicilor sau militarilor sunt incomparabil mai mici.

Această diferență alimentează tensiuni sociale și generează o percepție de dublu standard.

Guvernul Bolojan pregătește un nou pachet legislativ privind salarizarea unitară și reforma pensiilor speciale. Printre măsuri se află:

  1. Limitarea pensiilor magistraților la 70% din ultimul salariu.

  2. Eliminarea posibilității de a declanșa procese pentru recalculări salariale.

  3. Introducerea unei scheme unitare și predictibile pentru toate categoriile de bugetari.

  4. Extinderea reformei și în Ministerul de Interne, Armată și Serviciile de informații, unde pensionările rapide creează dezechilibre.

Premierul a recunoscut că măsurile nu vor fi ușor de acceptat de corpul magistraților, dar le consideră esențiale pentru sustenabilitatea bugetară.

Declarația lui Ilie Bolojan scoate la lumină un adevăr incomod: România a cheltuit și mai are de cheltuit 4 miliarde de euro pentru procese intentate de magistrați, bani pierduți din cauza haosului legislativ.

În timp ce în Europa magistrații se pensionează la 65–70 de ani și beneficiază de pensii decente, în România aceștia se retrag la 47–52 de ani, cu pensii de câteva mii de euro.

Reforma propusă de guvern încearcă să corecteze aceste inechități, însă opoziția magistraților și riscul blocării justiției fac ca bătălia să fie una dificilă.

Pentru românii de rând, mesajul rămâne clar: fără reguli noi și ferme, statul va continua să plătească miliarde pentru privilegii nesustenabile.

Sursă: Defapt

Comunicat de presă: „PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!”. DIGITALIZAREA EPICENTER MED SRL

Comunicat de presă

„PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!”

Numele beneficiarului: EPICENTER MED SRL

Apel de proiecte gestionat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență al României, Componenta C9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare si inovare, Investiția I3. Scheme de ajutor pentru sectorul privat,  titlu apel: „Digitalizarea IMM-urilor – grant de până la 100.000 euro pe întreprindere care să sprijine IMM-urile în adoptarea tehnologiilor digitale”

Numele proiectului de investiție: DIGITALIZAREA EPICENTER MED SRL 

  • Contract de finanțare: 2457/I3/C9
  • Cod proiect: 2457
  • Durata proiectului: 8 luni
  • Data de începere: 04.04.2025
  • Data finalizării: 03.12.2025

Obiectivele generale urmărite: Cresterea competitivitatii societatii si consolidarea pozitiei pe piata prin adoptarea unor tehnologii digitale noi

Obiectivele specifice urmărite:

  • Realizarea a minim 6 indicatori de intensitate digitala DESI, pana la finalizarea implementarii proiectului
  • Mentinerea numarului de angajati in anul 3 de durabilitate cel putin la nivelul anului 2022
  • Realizarea productivitatii muncii asumate in anul 3 de durabilitate
  • Instruirea angajatilor in vederea dobandirii de competente digitale
  • Dotarea cu active corporale si necorporale pentru digitalizarea activitatii

Valoare totală proiect: 163.243,39 lei

Valoare nerambursabilă finanțată din PNRR: 145.099,24 lei

Date de contact:

Persoană de contact: Popa Ioan

Telefon: 0726300876

Email: gorgan_adela@yahoo.com

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

„PNRR. Finanțat de Uniunea Europeană – UrmătoareaGenerațieUE”

https://mfe.gov.ro/pnrr/                            https://www.facebook.com/PNRROficial/

Un livrator străin, bătut pe stradă în București: „Mergi în țara ta” / Un polițist aflat în timpul liber a intervenit și l-a imobilizat pe atacator

Un nou incident cu tentă xenofobă a avut loc în București, unde un tânăr livrator nepalez a fost lovit în plină stradă de un bărbat care i-a strigat să se „întoarcă în țara lui”. Din fericire, situația nu a degenerat datorită intervenției rapide a unui polițist aflat în timpul liber, care a imobilizat agresorul.

Cazul ridică întrebări serioase despre climatul social, despre discursurile instigatoare la ură și despre siguranța lucrătorilor străini în România.

Incidentul s-a petrecut pe 26 august 2025, în zona centrală a Capitalei. Victima, un livrator de mâncare originar din Nepal, circula cu bicicleta și purta geanta de serviciu în spate. În acel moment, un tânăr de 20 de ani l-a abordat, și-a scos telefonul mobil și a început să filmeze.

Fără niciun avertisment, agresorul l-a lovit cu pumnul în față și i-a strigat:

  • „Du-te înapoi în țara ta, asta e problema!”

  • „De ce? De ce?”, a întrebat speriat livratorul.

  • „Pentru că ești un invadator!”, a continuat atacatorul.

Înfricoșat și dezorientat, tânărul nepalez a cerut ajutorul trecătorilor. Din fericire, printre aceștia se afla și un polițist care tocmai ieșea din tură.

Agentul de poliție Andrei Jianu, de la Secția 7, se afla în timpul liber când a observat scena. El a somat agresorul să rămână pe loc, dar acesta a încercat să fugă. Polițistul a reușit să-l prindă rapid și să-l imobilizeze, asigurând protecția victimei.

Potrivit martorilor, după ce a fost reținut, tânărul agresiv a încercat să justifice gestul spunând că „își apără țara”. Ulterior, ar fi cerut să fie sunată mama lui, un detaliu care contrastează cu bravada de mai devreme și care a stârnit reacții puternice în spațiul public.

Cazul a fost făcut public de polițistul Marian Godină, care a distribuit în mediul online imagini și informații despre incident.

„Felicitări agentului de poliție Andrei Jianu pentru intervenția din timpul liber. Sper să vadă acest video și domnul Dan Tanasă de la AUR, care îi îndeamnă pe români să nu mai deschidă ușa livratorilor străini. Agresorul a fost reținut pentru 24 de ore”, a transmis Godină.

Postarea sa a devenit rapid virală, cu mii de reacții și distribuiri, majoritatea felicitând reacția polițistului și condamnând gestul agresorului.

Poliția Capitalei a emis un comunicat oficial în care a confirmat incidentul și măsura reținerii agresorului:

„Ieri, 26 august 2025, un polițist din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Secția 7, aflat în timpul liber, a surprins în flagrant un tânăr, în vârstă de 20 de ani, în timp ce agresa fizic un cetățean străin. Polițistul a intervenit prompt și eficient, iar bărbatul, bănuit de comiterea faptei, care a încercat să fugă, a fost prins imediat și imobilizat. (…) În urma probatoriului, față de tânăr s-a dispus reținerea pentru 24 de ore, urmând să fie prezentat magistraților cu propunere legală.”

Comunicatul subliniază că cercetările continuă sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe.

Incidentul vine la scurt timp după declarațiile instigatoare ale deputatului Dan Tanasă (AUR), care îndemna românii să nu mai primească livratori străini la ușă. Mesajul său a fost criticat de organizații civice și de activiști pentru drepturile omului, care avertizează că astfel de declarații creează un climat de ură și pot alimenta atacuri de acest tip.

În ultimii ani, România a cunoscut o creștere a numărului de lucrători străini, în special din Asia (Nepal, Sri Lanka, Bangladesh, India), pe fondul deficitului forței de muncă din domenii precum livrări, construcții sau HoReCa. Deși majoritatea își fac treaba în liniște, aceștia au devenit adesea ținte ale discriminării.

În mediul online, reacțiile românilor au fost copleșitor de solidaritate cu victima nepaleză. Mulți au subliniat că livratorii străini muncesc cinstit și plătesc taxe în România, adesea acceptând locuri de muncă pe care localnicii le refuză.

„Sunt oameni care vin să muncească, nu să fure. Își riscă sănătatea zilnic pe străzi aglomerate, pentru câțiva lei pe livrare, și ajung să fie bătuți de ignoranți instigați politic”, a comentat un utilizator pe Facebook.

Agresorul riscă acum o pedeapsă de până la 2 ani de închisoare sau amendă penală, potrivit Codului Penal, pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe. Totodată, dacă ancheta va demonstra existența unui motiv discriminatoriu (xenofobie), instanța ar putea aplica circumstanțe agravante.

În plus, filmarea momentului atacului, pe care chiar agresorul a realizat-o, poate constitui o probă esențială împotriva sa.

Acest incident nu este unul izolat, ci se înscrie într-un șir de episoade care indică un climat social tensionat, în care minoritățile și străinii devin ținte ușoare pentru discursuri extremiste și acte de violență.

  • România, ca stat membru al Uniunii Europene, are obligația să protejeze lucrătorii migranți.

  • Tolerarea atacurilor xenofobe afectează imaginea internațională a țării.

  • Intervenția promptă a polițistului arată că instituțiile pot reacționa, dar este nevoie și de politici publice împotriva urii.

Cazul livratorului nepalez agresat în București scoate la iveală două fețe ale societății românești: pe de o parte, violența și intoleranța alimentate de discursuri politice radicale, iar pe de altă parte, solidaritatea cetățenilor și reacția promptă a polițiștilor care își fac datoria chiar și în afara programului.

În timp ce agresorul își așteaptă judecata, mesajul care trebuie să rămână este clar: România nu își poate permite să devină o țară a urii și a violenței gratuite.

Sursă: G4Media

CS Rapid București vă invită la mișcare și distracție în aer liber (Adv)

„Sport și Joacă în Capitala Capitalei” revine și în acest weekend în parcurile din Sectorul 1, iar Clubul Sportiv Rapid București se alătură din nou comunității cu secțiile sale sportive de tradiție, pentru a oferi copiilor și părinților experiențe sportive pline de energie.

Programul activităților:

  • Sâmbătă, 30 august 2025, în Parcul Urban (Str. Aiud nr. 38), între orele 10:00 – 12:00:
    • Secția de Scrimă (10:00 – 11:00) – demonstrații de tehnică și probe interactive pentru copii.
    • Secția de Atletism (11:00 – 12:00) – exerciții de coordonare, viteză și rezistență, adaptate pentru cei mici.
  • Duminică, 31 august 2025, în Parcul Kiseleff (zona Foișor), între orele 10:00 – 12:00:
    • Secția de Karate (10:00 – 11:00) – demonstrații de tehnică și disciplină sportivă.
    • Secția de Volei (11:00 – 12:00) – exerciții și jocuri demonstrative pentru inițiere în volei.

Pe lângă demonstrațiile sportive, copiii vor putea participa la ateliere și jocuri educative, menite să le deschidă apetitul pentru mișcare și să îi apropie de valorile sportului.

„La CS Rapid București credem în puterea sportului de a educa, disciplina și dezvolta copiii atât fizic, cât și mental. Prin grupele de inițiere și activități atractive, ne propunem să îndrumăm cât mai mulți copii spre o viață activă și echilibrată, oferindu-le șansa de a descoperi sportul într-un mediu sigur și prietenos”, a declarat Alexandru-Vlad Andronescu, Director General al CS Rapid București.

Intrarea este liberă, iar evenimentul este deschis pentru toate vârstele. Vă așteptăm cu drag alături Club Sportiv Rapid, să descoperim împreună magia sportului în spirit rapidist!

„Gratuitatea” lui Băluță: cum s-a transformat bazinul de la Școala 190 într-o afacere pentru PSD

În 2020, Primăria Sectorului 4, condusă de Daniel Băluță (PSD), inaugura cu fast un bazin semiolimpic în curtea Școlii nr. 190. Edilul promitea atunci acces gratuit pentru toți elevii din sector, o facilitate care trebuia să stimuleze sportul de masă și să creeze o pepinieră pentru viitorii campioni.

Cinci ani mai târziu, realitatea arată cu totul altfel: „gratuitatea” există doar pe hârtie și, în fapt, elevii beneficiază de maximum patru ședințe gratuite pe an, în timp ce restul timpului bazinul este exploatat de Clubul Sportiv Attack Team, condus de un fost consilier PSD cu legături adânci în partid.

Proiectul bazinului de la Școala nr. 190 a costat peste 3 milioane de euro, bani veniți în mare parte din fonduri europene, cu o contribuție infimă din bugetul local.

Conform documentelor de finanțare, scopul investiției era clar: „creșterea participării copiilor la educație și reducerea riscului de abandon școlar”. Cu alte cuvinte, bazinul trebuia să fie un instrument de integrare socială și sportivă pentru elevii din comunități vulnerabile.

Primarul Băluță nu a ratat ocazia de a capitaliza politic momentul inaugurării, invitând personalități precum Camelia Potec și, un an mai târziu, David Popovici. Ambii campioni i-au îndemnat pe copii să profite de infrastructură.

Numai că, pentru a putea „profita”, copiii trebuie să plătească.

Reporterii Buletin de București au verificat în teren promisiunea primarului:

  • Elevii au acces gratuit doar o dată pe săptămână, în limita a patru ședințe pe întreg anul școlar.

  • Durata ședințelor gratuite este de 50 de minute.

  • Dacă elevul lipsește de la o ședință, aceasta este pierdută și nu poate fi reprogramată.

În rest, accesul se face doar contra-cost, prin tarife impuse de clubul privat. Prețurile pornesc de la câteva sute de lei pentru abonamente simple și pot ajunge la 1.300 lei pentru 12 ședințe de recuperare.

Rezultatul? În loc de „înot gratuit pentru toți elevii”, sectorul are o facilitate publică transformată într-un business profitabil pentru un club sportiv apropiat de PSD.

La doar un an de la inaugurare, Primăria Sectorului 4 a concesionat bazinul către Clubul Sportiv Attack Team, pentru o sumă de 3,56 milioane lei (circa 700.000 euro) pe trei ani.

  • Plata anuală: puțin peste 200.000 euro.

  • Costul investiției: 3 milioane euro.

  • Durata recuperării investiției: 12 ani, dacă prețul rămâne același.

Mai mult, în primul an de contract, utilitățile au fost plătite din bugetul primăriei, în timp ce clubul încasa veniturile din exploatare.

Programul stabilit prin contract prevedea ca bazinul să fie disponibil gratuit pentru elevi doar în intervale fixe (08:00-16:00 în timpul săptămânii și două ore în weekend). Restul timpului era rezervat activităților cu taxă ale clubului.

În 2024, contractul a fost reînnoit, dar documentul nu este public nici astăzi. Primăria a refuzat să îl facă public, deși banii și investiția sunt din fonduri europene.

La conducerea Clubului Sportiv Attack Team se află Sebastian Nicolae Ciolan, un nume bine conectat politic:

  • fost consilier al mai multor președinți ai Camerei Deputaților (PSD);

  • fost membru în consiliile de administrație ale unor companii de stat (ROMATSA, Palatul CFR);

  • angajat ca inginer la Termoenergetica;

  • membru al Marii Loji Naționale din România (MLNR).

Ciolan a fost consilier în perioada mandatelor lui Marcel Ciolacu, Alfred Simonis și Ciprian Șerban, dar niciunul dintre aceștia nu recunoaște explicit cum a fost adus în funcție.

De asemenea, Ciolan s-a remarcat prin activitate intensă pe rețele sociale, unde a promovat în 2020 campania mai multor lideri PSD, inclusiv pe primarul Daniel Băluță.

Faptul că un bazin construit din bani europeni, cu scop educațional, ajunge în exploatarea unui club condus de un fost consilier PSD ridică întrebări majore:

  • Cum s-a realizat selecția clubului Attack Team?

  • De ce contractul actual nu este public?

  • De ce gratuitatea promisă de Băluță s-a redus la doar patru ședințe pe an?

  • De ce Primăria Sectorului 4 a plătit utilitățile în locul concesionarului?

Din toate datele, rezultă că investiția gândită pentru elevi s-a transformat într-o afacere de partid, unde beneficiarii reali nu sunt copiii, ci oamenii conectați politic.

Reporterii au solicitat un punct de vedere atât de la primarul Daniel Băluță, cât și de la Sebastian Nicolae Ciolan.

  • Primăria Sectorului 4 a refuzat să comenteze și să facă public noul contract.

  • Ciolan a răspuns sec că „toate informațiile sunt publice”, deși documentele nu pot fi găsite nicăieri.

Cazul bazinului de la Școala 190 este emblematic pentru modul în care funcționează aparatul PSD la nivel local:

  • fonduri europene folosite pentru infrastructură publică,

  • promisiuni electorale de gratuitate,

  • concesionări opace către firme sau cluburi apropiate politic,

  • acces restricționat și contra-cost pentru beneficiarii reali – elevii.

În timp ce Daniel Băluță vorbea despre „viitorii campioni ai Sectorului 4”, elevii pot înota doar patru ședințe pe an gratuit. Restul timpului, bazinul construit din bani publici funcționează ca o afacere privată în folosul clientelei politice.

Articol integral pe Buletin de București

Firmele înființate de Radu Oprea (SGG), țeapă statului de peste 22 de milioane de lei: taxe și contribuții neplătite

Companiile înființate de Radu Oprea, actualul secretar general al Guvernului (SGG) și lider PSD din Prahova, au acumulat datorii uriașe către stat. Potrivit documentelor obținute de DeFapt.ro de la ANAF Ploiești și Serviciul Public Finanțe Locale Ploiești, firmele lui Oprea au lăsat o gaură de peste 22,35 milioane de lei – echivalentul a 4,4 milioane de euro – constând în taxe și impozite neachitate.

În timp ce guvernul din care Oprea face parte aplică măsuri dure de austeritate – creșterea TVA, impozitarea pensiilor și tăierea burselor elevilor – cetățenii sunt obligați să suporte inclusiv pierderile lăsate în urmă de firmele controlate sau fondate de pesedistul prahovean.

Dintre cele 13 societăți pe care Radu Oprea le-a înființat sau administrat de-a lungul anilor, Urban Electric SRL este responsabilă de cea mai mare parte a prejudiciului.

Conform ANAF, doar această firmă a generat o datorie de aproape 10,8 milioane de lei (2,16 milioane euro). Paguba este formată din:

  • TVA neachitat – 6,64 milioane lei

  • obligații fiscale accesorii aferente TVA – 2 milioane lei

  • impozit pe profit – 1,44 milioane lei

  • contribuții sociale neplătite (asigurări de sănătate, șomaj, accidente de muncă)

În paralel, Serviciul Public Finanțe Locale Ploiești a raportat o datorie suplimentară de 8,37 milioane lei lăsată de aceeași firmă, din care până în ianuarie 2025 s-au recuperat doar 110.501 lei.

Astfel, doar Urban Electric a produs statului și administrației locale un prejudiciu de peste 19 milioane lei.

Pe lângă Urban Electric, ANAF Ploiești s-a înscris la masa credală a altor 11 companii înființate sau administrate de Oprea.

  • Total datorii: 2,66 milioane lei

  • Recuperat până în prezent: puțin peste 222.000 lei

Aceste sume reprezintă, ca și în cazul precedent, TVA, impozite pe profit, contribuții salariale și asigurări sociale neachitate.

De asemenea, șase dintre aceste firme figurează și în registrele Serviciului Public Finanțe Locale Ploiești cu datorii de aproximativ 525.000 lei (echivalent 105.000 euro).

Astfel, pierderea totală a statului depășește 22,35 milioane lei, bani care ar fi trebuit să ajungă la sănătate, educație sau infrastructură, dar care au dispărut în urma falimentelor controlate ale firmelor lui Oprea.

În timp ce firmele fondate de un lider PSD au produs pierderi de milioane de euro, Guvernul Bolojan, din care face parte și Radu Oprea, a decis o serie de măsuri drastice pentru populație:

  • creșterea TVA la mai multe produse și servicii,

  • impozitarea pensiilor inclusiv pentru veteranii de război și deportați,

  • tăierea burselor școlare și universitare,

  • reducerea subvențiilor pentru energie,

  • plafonarea unor ajutoare sociale.

Astfel, în timp ce cetățenii suportă povara austerității, gaura lăsată de companiile falimentare rămâne, în mare parte, nerecuperată.

Intrat în politică în 2009, Radu Oprea era la acea vreme unul dintre cei mai bogați prahoveni, implicat în nu mai puțin de 13 societăți comerciale.

Printre acestea, Urban Electric SRL, pe care o controla împreună cu Mihail Ștefănescu, era considerată „perla coroanei”.

  • În 2012, Oprea și-a vândut oficial părțile sociale, susținând că nu mai are nicio legătură cu firma.

  • Cu toate acestea, în 2022, la momentul falimentului, numele lui Oprea apare în tabelul creditorilor cu o creanță de peste 24 milioane lei, sumă care nu a fost niciodată menționată în declarațiile sale de avere.

Această discrepanță ridică întrebări grave privind transparența averii oficialului și posibila ascundere a unor venituri.

Întrebat de DeFapt.ro cum explică datoriile uriașe lăsate de firmele sale și impactul asupra bugetului public, Oprea a replicat:

„Am plecat din administrator și acționar la sfârșitul lui 2012. Atunci companiile nu figurau cu datorii la bugetul de stat, erau pe profit. Ce s-a întâmplat după plecarea mea nu are legătură cu mine.”

Totuși, confruntat cu informațiile privind celelalte 11 firme și creanța de 24 milioane lei din falimentul Urban Electric, Oprea a refuzat să mai răspundă.

În mod oficial, Oprea susține că trăiește doar din venitul său de secretar general al Guvernului, funcție care aduce un salariu consistent.

Cu două decenii în urmă însă, tatăl său, Nicolae Oprea, declara că fiul său avea un portofoliu de 50 de milioane de euro, bani proveniți din afaceri imobiliare și construcții.

Paradoxul este că, în ciuda acestor resurse, firmele sale au intrat pe bandă rulantă în faliment, lăsând în urmă datorii uriașe pe care statul se chinuie să le recupereze.

Nu doar statul a fost prejudiciat. Numeroși creditori privați ai companiilor lui Oprea au rămas cu creanțe neîncasate.

În cazul Urban Electric, lista creditorilor include:

  • firme de construcții locale,

  • furnizori de materiale,

  • subcontractori mici, care depindeau de plățile firmei.

Mulți dintre aceștia au intrat la rândul lor în insolvență sau faliment, creând un efect de domino asupra economiei locale.

Conform procedurilor legale, ANAF și Finanțele Locale Ploiești s-au înscris la masa credală pentru recuperarea sumelor.

  • Din 22,35 milioane lei, până acum s-au recuperat sub 500.000 lei.

  • Restul datoriilor riscă să fie șterse, în condițiile în care firmele nu mai au active sau bunuri executabile.

Astfel, statul român, prin instituțiile sale, va fi obligat să închidă ochii la un prejudiciu uriaș, în timp ce populația continuă să fie taxată suplimentar.

Cazul Radu Oprea arată cum afacerile private eșuate ale politicienilor se transformă, în final, în pierderi suportate de contribuabili.

În timp ce românii își văd veniturile reduse prin taxe, impozite și austeritate, un lider politic de rang înalt rămâne neatins, deși firmele sale au produs o pagubă de peste 22 milioane lei.

Cine plătește, de fapt? Cetățenii – prin taxe mai mari și servicii publice tot mai slabe.

Sursă: Defapt

Jaf la BTT, fief al PSD, prin fostul Minister al Familiei: Curtea de Conturi cheamă procurorii

Un nou caz de risipă, abuzuri și posibile ilegalități lovește în plin aparatul administrativ controlat de PSD. Curtea de Conturi a descoperit un adevărat jaf la Biroul de Turism pentru Tineret (BTT), companie aflată până în 2023 în subordinea Ministerului Familiei, iar ulterior trecută la Ministerul Muncii. Constatările sunt atât de grave încât auditorii au sesizat direct procurorii pentru a investiga fapte cu „impact deosebit de important asupra activității”.

BTT, o companie cu un patrimoniu considerabil format din hoteluri, tabere și terenuri, a fost transformată, potrivit raportului, într-o sursă de venit pentru clientela de partid, în timp ce patrimoniul public era prăduit prin contracte păguboase, neîncasări și investiții fictive.

Între 2021 și 2023, perioada controlată de Curtea de Conturi, BTT a fost în subordinea Ministerului Familiei, condus atunci de Gabriela Firea, unul dintre cei mai influenți lideri PSD. Instituția a fost folosită ca teren de manevră politică și ca rezervor de funcții pentru apropiații partidului.

În februarie 2024, presa a relatat că finul Sorinei Docuz, femeia apropiată de Marcel Ciolacu, liderul PSD și actual premier, a fost numit director la BTT. Numirea a stârnit scandal, fiind percepută drept un nou exemplu de cum clanurile politice își împart funcțiile publice.

Astăzi, raportul Curții de Conturi arată dimensiunea reală a problemei: un patrimoniu public valoros lăsat de izbeliște și folosit discreționar de chiriași protejați, firme apropiate și personaje conectate politic.

Constatările Curții de Conturi scot la iveală un tablou al dezastrului la BTT. Printre neregulile grave menționate în raport:

  • Chiriași protejați politic: mai mulți beneficiari ai imobilelor BTT nu și-au plătit chiria cu lunile, dar conducerea companiei nu a aplicat niciun fel de penalități. Practic, spațiile statului au fost ocupate gratuit.

  • Softuri-fantomă: un program informatic achiziționat cu 34.000 de lei a dispărut fără urmă, iar alte două softuri cumpărate cu 230.000 de lei fie au funcționat câteva luni, fie nu au fost folosite deloc.

  • Facturi neîncasate: creanțe de zeci de mii de lei au fost lăsate să se piardă, fără ca BTT să facă demersuri pentru recuperarea sumelor.

  • Închirieri dubioase: în acte, chiriile erau majorate, dar în realitate se încasa tot chiria veche, mai mică. Diferențele nu erau explicate și nici urmărite.

  • Patrimoniu pierdut: active vândute în baza unor contracte de asociere ulterior anulate de instanța penală nu au mai fost recuperate. „Entitatea nu a întreprins demersurile legale necesare pentru reîntregirea patrimoniului”, notează Curtea de Conturi.

  • Exploatare ilegală: active ale BTT erau folosite de terți fără contracte și fără ca statul să obțină vreun beneficiu.

Concluzia auditorilor este devastatoare: BTT nu avea o evidență clară și corectă a propriului patrimoniu, ceea ce a permis deturnarea și exploatarea lui de către persoane private.

Biroul de Turism pentru Tineret, înființat inițial pentru a sprijini taberele și activitățile pentru tineri, a devenit treptat o companie de stat parazitată politic. Patrimoniul său imens – hoteluri, terenuri și tabere în toată țara – a fost concesionat sau închiriat în condiții dubioase.

Multe dintre contractele de asociere în participațiune, prin care activele BTT au fost exploatate de privați, au fost anulate de instanțe penale, fiind considerate ilegale. Cu toate acestea, conducerea BTT nu a făcut nimic pentru a reintra în posesia bunurilor.

În loc să fie un motor al turismului pentru tineret, BTT a ajuns să fie un vehicul financiar pentru sinecuri, chirii subevaluate și contracte cu dedicație.

Gravitatea situației a determinat Curtea de Conturi să transmită constatările sale către Ministerul Public, cerând procurorilor să investigheze faptele de natură penală.

„Au fost identificate nereguli cu impact deosebit de important asupra activității BTT, fiind necesară sesizarea organelor de urmărire penală pentru verificarea existenței unor fapte de natură infracțională”, se arată în raport.

Astfel, dosarul „BTT” devine oficial un nou caz de corupție și deturnare de patrimoniu public în care sunt implicate instituții controlate politic.

Pentru PSD, cazul BTT reprezintă o nouă lovitură de imagine. Partidul, deja asociat cu numeroase scandaluri de corupție, se confruntă cu acuzații directe că a transformat instituția într-un fief al clientelei de partid.

Faptul că finul Sorinei Docuz – apropiată de Marcel Ciolacu – a fost numit director al BTT chiar în perioada jafului nu face decât să întărească percepția publică despre rețeaua de nepotism și protecție politică care domină compania.

Deși PSD a încercat să minimalizeze subiectul, trecerea BTT de la Ministerul Familiei la Ministerul Muncii în 2023 a fost interpretată ca o încercare de a muta responsabilitatea.

Dincolo de implicațiile politice, dezastrul de la BTT are consecințe directe asupra societății:

  • taberele pentru elevi și studenți sunt tot mai puține și în condiții mizere, pentru că patrimoniul este devalizat,

  • turismul pentru tineret – scopul pentru care a fost creat BTT – a fost complet abandonat,

  • statul pierde venituri uriașe din chirii, facturi și exploatarea ilegală a activelor.

Patrimoniul BTT, care ar fi trebuit să servească generațiilor de tineri, este acum capturat de afaceriști protejați politic, în timp ce bugetul public suportă pierderile.

Raportul Curții de Conturi confirmă ceea ce mulți bănuiau: BTT a fost jefuit sistematic, iar instituția a funcționat ca o „pușculiță” pentru PSD și rețeaua sa de interese.

Procurorii urmează să decidă dacă vor deschide un dosar penal, însă dimensiunea neregulilor indică un pattern de corupție structurală, nu doar simple greșeli administrative.

În timp ce guvernul cere austeritate și taxează populația, resursele statului continuă să fie drenate prin sinecuri, contracte dubioase și protecție politică.

Cazul BTT arată, încă o dată, cum instituțiile create pentru binele public devin, în mâna partidelor, instrumente de jaf și îmbogățire personală.

Sursă: Defapt

Procurorii Parchetului Tribunalului București, supărați că li se taie pensiile, își suspendă activitatea pe termen nelimitat / Riscul ca infractorii să scape prin prescriere

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București (PTB) au decis, luni, suspendarea pe termen nedeterminat a activității, în semn de protest față de proiectul guvernului Bolojan privind reducerea pensiilor de serviciu. Hotărârea nr. 3, adoptată în unanimitate de Adunarea Generală, prevede că activitatea de urmărire penală va fi sistată, cu excepția cauzelor care vizează măsuri preventive privative de libertate.

Măsura, calificată de experți drept o formă de grevă mascată, riscă să ducă la blocarea a mii de dosare penale, cu consecința prescrierii faptelor și scăpării infractorilor de răspundere penală.

Potrivit documentului votat de 60 din cei 64 de procurori ai PTB, activitatea va fi suspendată după cum urmează:

  • suspendarea activității de primire a dosarelor penale finalizate de poliție,

  • suspendarea participării la ședințele de judecată (cu excepția cauzelor de arest preventiv și a ordinelor de protecție),

  • suspendarea soluționării plângerilor împotriva rezoluțiilor de netrimitere în judecată,

  • suspendarea soluționării cererilor formulate de părți sau instituții publice,

  • suspendarea soluționării cererilor privind dreptul de circulație,

  • suspendarea activității cu publicul și a audiențelor.

Cu alte cuvinte, tot ce înseamnă justiție de zi cu zi este blocat, iar procurorii își vor limita activitatea la cazurile de maximă urgență (arestări și ordine de protecție).

Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat, săptămâna trecută, un pachet de reforme bugetare care include și reducerea pensiilor de serviciu ale magistraților. Principalele măsuri:

  • creșterea vârstei de pensionare,

  • eliminarea pensiei calculate aproape integral după ultimul salariu,

  • introducerea unui sistem mai apropiat de principiul contributivității.

În prezent, un magistrat se poate pensiona la 48-50 de ani și primește pensii cuprinse între 15.000 și 25.000 lei lunar, mult peste media națională de 2.500 lei.

Procurorii PTB susțin însă că aceste pensii sunt justificate de risc, responsabilitate și interdicții și citează o decizie recentă a CJUE:

„Pensia magistratului nu trebuie să fie contributivă, ci trebuie să aibă un cuantum cât mai apropiat de ultimul salariu în plată” (CJUE, Cauza C-762/23, 5 iunie 2025).

În hotărârea adoptată, procurorii mai afirmă că pensiile lor reprezintă doar o mică parte din total:

  • România are 215.000 de pensii de serviciu,

  • doar 5.000 aparțin magistraților (sub 2% din total),

  • impactul asupra bugetului ar fi de maximum 4% din cheltuielile cu pensiile speciale.

„Magistrații sunt prezentați ca vinovați pentru dezechilibrele bugetare, deși pensiile lor nu reprezintă povara majoră. Adevărata problemă o reprezintă alte categorii privilegiate”, se arată în document.

Suspendarea activității procurorilor are consecințe dramatice pentru justiția penală:

  • dosarele de corupție, evaziune fiscală și criminalitate economică pot rămâne nesoluționate,

  • lipsa participării procurorilor la ședințele de judecată duce la amânări și tergiversări,

  • termenul de prescripție se apropie în mii de dosare, iar inculpații pot scăpa fără condamnări.

Un avocat din Baroul București, citat de GdS, a explicat:

„Dacă această suspendare durează luni întregi, efectul este devastator: mii de dosare vor fi prescrise, iar inculpații vor scăpa de răspundere. Practic, protestul magistraților ajută infractorii.”

Discuțiile despre pensiile speciale sunt printre cele mai tensionate teme politice. În România, beneficiază de astfel de pensii:

  • magistrați,

  • militari și polițiști,

  • funcționari parlamentari,

  • diplomați,

  • angajați ai Curții de Conturi și altor instituții.

Pachetul de reforme al guvernului Bolojan prevede tăieri pentru toate categoriile, însă magistrații sunt cei mai vocali.

Sindicatele grefierilor și asociațiile judecătorilor și procurorilor au anunțat deja proteste și la alte instanțe și parchete, existând riscul unei blocări generale a sistemului de justiție.

Organizațiile civice și economiștii critică vehement poziția procurorilor.

„Este inadmisibil ca, într-o țară unde milioane de pensionari trăiesc cu 2.000 de lei, magistrații să considere că au dreptul la 20.000 de lei pensie. Protestul lor seamănă cu un șantaj instituțional”, a declarat un reprezentant al Expert Forum.

De asemenea, lideri politici din opoziție au cerut intervenția CSM și a Ministerului Justiției pentru a asigura funcționarea justiției.

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis că „respectă dreptul magistraților la protest”, dar a subliniat că suspendarea activității „nu trebuie să afecteze grav actul de justiție și drepturile cetățenilor”.

Ministerul Justiției, printr-un comunicat oficial, a avertizat că măsura poate genera „efecte iremediabile asupra procesului penal și asupra încrederii publice în justiție”.

Guvernul a anunțat că nu va retrage proiectul de lege și că pensiile speciale trebuie reduse pentru a respecta angajamentele luate în fața Comisiei Europene și pentru a evita pierderea fondurilor PNRR.

Adunarea Generală a procurorilor de la PTB a fost prezidată de Călin Dumbrăveanu, prim-procuror adjunct. Au participat fizic și online 60 din cei 64 de procurori din cadrul parchetului, ceea ce arată amploarea sprijinului pentru protest.

Conflictul dintre Guvern și magistrați readuce în prim-plan problema privilegiilor bugetare și a dezechilibrului dintre salariile și pensiile de lux și realitatea economică a României.

Suspendarea activității Parchetului Tribunalului București lovește direct în drepturile cetățenilor, riscând să lase nesancționate fapte grave de corupție, crimă organizată și abuzuri.

În același timp, magistrații susțin că independența justiției și statutul lor profesional sunt puse în pericol dacă pensiile sunt reduse drastic.

Tensiunea dintre cele două poziții nu are, deocamdată, o soluție clară. Dacă Guvernul nu dă înapoi, iar procurorii nu revin asupra deciziei, România se poate confrunta cu cea mai gravă criză din justiție din ultimii 15 ani.

Sursă: Defapt

Secretara lui Mihai Chirica, plătită cu 120 de euro pe minut la Servicii Publice: ședințe de 15 minute, indemnizații de 1.800 de euro net / STATUL SFIDĂTOR

Într-o perioadă în care Guvernul anunță noi măsuri de austeritate, iar românii sunt presați de taxe și prețuri tot mai mari, cazul Ioanei Turtă, secretara primarului Mihai Chirica din Iași, arată dimensiunea sfidării banului public.

Funcționară fără pregătire în economie, administrație sau finanțe, Turtă încasează 8.901 lei net lunar doar pentru a fi membră în Consiliul de Administrație al Servicii Publice Iași (SPI) – o societate a Primăriei care taie copaci, pune gazon și repară bănci.

Cu „bonusuri de performanță” și indemnizații mărite prin artificii birocratice, Ioana Turtă a ajuns la venituri de 22.237 lei net pe lună în 2024 – mai mult decât propriul ei șef, primarul Chirica.

Consiliul de Administrație al Servicii Publice se întrunește o dată pe lună. Ședințele durează, în medie, o oră, dar sunt cazuri când se termină în 15 minute.

Pentru acest efort, Ioana Turtă primește o indemnizație de 1.800 de euro net, ceea ce înseamnă aproximativ 120 de euro pe minut.

„Sunt ședințe care se termină cu tot cu cafele în 15 minute. Se votează rapid tot ce propun directorii SPI”, a explicat o sursă internă pentru Reporteris.

Pe baza declarațiilor de avere depuse, Ioana Turtă a câștigat în 2024 130.003 lei doar din indemnizația de membru CA la SPI, adică 2.166 euro net pe lună.

Defalcat, încasările au fost:

  • 44.505 lei: august – decembrie 2024 (8.901 lei net/lună),

  • 41.272 lei: ianuarie – iulie 2024 (5.896 lei net/lună),

  • 44.226 lei: bonificații de performanță aferente anului 2023.

În patru ani de mandat, suma se ridică la aproximativ 85.000 de euro net – echivalentul unui apartament cu trei camere în Iași.

Documentele ședințelor CA arată că administratorii își acordă singuri bonusuri. În aprilie 2024, de exemplu, au aprobat:

  • 997.700 lei brut drept „componentă variabilă” a indemnizațiilor membrilor CA și directorilor SPI,

  • 431.200 lei brut pentru ajutoare de Paște, câte 700 lei brut pentru fiecare angajat,

  • 10.000 lei pentru organizarea evenimentului de 1 Mai.

În iunie 2024, ordinea de zi a cuprins doar patru puncte minore (plan de formare, provizion, organigramă, numirea unui coordonator), iar ședința s-a terminat în 15 minute.

Aberația merge și mai departe. Ioana Turtă a primit un spor de 50% pentru proiecte europene pe tot parcursul anului 2024, deși Primăria Iași nu a atras fonduri europene semnificative în acea perioadă.

În total, ca secretară a primarului, Turtă a încasat 11.400 lei net/lună. Cumulat cu banii din CA, veniturile ei lunare au ajuns la 22.237 lei net (aproximativ 4.447 euro).

Pentru comparație, primarul Mihai Chirica a avut un salariu net de 19.073 lei/lună, cu peste 3.100 lei mai puțin decât propria secretară.

Servicii Publice Iași are activități exclusiv pentru Primărie: spații verzi, mobilier urban, administrarea cimitirelor. Din această poziție de monopol, veniturile vin direct din banii ieșenilor.

În mod ironic, CA-ul acestei societăți a comandat chiar și un „studiu de marketing pentru administratorii de cimitire”, plătit cu bani publici și votat de Ioana Turtă.

Din 2024, Guvernul a eliminat bonusurile de performanță pentru CA-urile companiilor publice. Membrii SPI au găsit însă soluția: au mărit indemnizația fixă de la 5.896 lei la 8.901 lei net lunar, cu avizul Agenției pentru Monitorizarea Întreprinderilor Publice.

Astfel, chiar și fără „performanțe” măsurabile, Ioana Turtă a continuat să primească bani mai mulți.

În pachetul doi de măsuri fiscale, premierul Ilie Bolojan a inclus o propunere de limitare a indemnizațiilor CA la două salarii medii pe economie – aproximativ 6.000 lei net.

„Dacă nu acceptă reducerea, pleacă din CA”, a declarat Ioan Ciobanu, reprezentant al Adunării Generale a Acționarilor SPI.

Chiar și așa, suma rămâne mare în raport cu activitatea prestată.

Pe lângă veniturile proprii, Ioana Turtă și-a angajat și soțul în Primărie, unde câștigă 6.352 lei net/lună.

Astfel, familia Turtă depășește cu mult venitul lunar al unui medic neurochirurg sau al unui profesor universitar cu zeci de ani de experiență.

Cazul de la Iași nu este singular. Potrivit unui studiu Presshub, în România există 219 consilii de administrație și supraveghere la companii de stat, cu aproximativ 1.533 de membri.

Cu o indemnizație medie de 10.000 lei/lună, costul total se ridică la 183,9 milioane de lei pe an – bani publici.

Exemple recente:

  • La Poșta Română, membrii CA primesc până la 17.825 lei brut/lună,

  • La Romsilva, Guvernul a propus reducerea indemnizațiilor de la 12.000 lei la 5.000 lei,

  • La alte companii, bonusurile și „performanțele” sunt auto-acordate după același tipar ca la SPI.

Cazul Ioanei Turtă arată cum funcțiile de Consiliu de Administrație au devenit sinecuri politice, ocupate de apropiați ai primarilor sau miniștrilor, fără pregătire și fără responsabilitate.

O secretară fără experiență în economie a ajuns să câștige peste 22.000 lei lunar din bani publici, mai mult decât un primar, un medic sau un profesor universitar.

În timp ce România se confruntă cu deficit bugetar și Guvernul cere sacrificii cetățenilor, statul continuă să premieze „clientela politică” cu sume obscene.

Întrebarea care rămâne este dacă pachetul de austeritate al Guvernului va tăia cu adevărat aceste privilegii sau dacă vom asista, din nou, la artificii birocratice pentru păstrarea lor.

Sursă: Reporteris.ro