Ultimele declarații de avere publicate de membrii conducerii Curții de Conturi arată o realitate greu de ignorat: salariile celor din structura de vârf au crescut, într-un singur an, cu sume între 100.000 și 150.000 de lei, ceea ce înseamnă măriri de până la 50%.

Dacă în alte instituții publice se vorbește constant despre limitarea cheltuielilor bugetare, la Curtea de Conturi veniturile celor din fruntea instituției s-au majorat semnificativ, pe fondul unei „portițe” legislative lăsate de o decizie a Curții Constituționale.

Decizia Curții Constituționale din mai 2025 a schimbat radical regimul de transparență privind declarațiile de avere. Potrivit acesteia, demnitarii, magistrații și funcționarii publici nu mai sunt obligați să publice declarațiile, decât dacă aleg de bunăvoie să o facă.

Totuși, CCR a lăsat o excepție pentru persoanele numite sau alese în funcții de conducere, pentru care obligativitatea publicării se menține. În practică însă, la Curtea de Conturi, situația este amestecată: unii șefi au publicat declarațiile de avere pe 2025, alții nu apar deloc, deși termenul legal era 15 iunie.

Această lipsă de uniformitate ridică suspiciuni legate de transparență și de modul în care sunt gestionate fondurile publice.

Un exemplu relevant este Mirela Călugăreanu, șefa interimară a Curții de Conturi, numită în funcție după plecarea lui Mihai Busuioc la CCR.

• În 2024, Călugăreanu a încasat 477.436 lei, potrivit declarației de avere.

• În 2023, venitul ei era de 324.738 lei.

Diferența de aproximativ 150.000 lei înseamnă o creștere de 47% într-un singur an. Practic, noua șefă a Curții de Conturi a avut o majorare echivalentă cu salariul mediu pe aproape trei ani al unui angajat obișnuit din România.

Un alt caz este cel al lui Lucian Dan Vlădescu, președintele Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi.

• În 2024, acesta a declarat un venit de 432.597 lei.

• În 2023, venitul său era de 327.654 lei.

Creșterea este de 105.000 lei, adică o majorare de 32%.

Această situație ridică întrebări serioase cu privire la criteriile de stabilire a acestor măriri salariale într-o instituție care ar trebui, în teorie, să controleze cheltuirea banului public.

Dintre cei patru vicepreședinți ai instituției – Lucian Heiuș, Ion Mocialcă, Florin Tunaru și Camelia Pricopie – doar Camelia Pricopie și-a publicat declarația de avere.

• În 2024, aceasta a declarat un venit de 429.624 lei.

• În 2023, a încasat 268.975 lei, dar doar pentru zece luni de mandat, fiind numită de Parlament în martie 2023.

Astfel, chiar și ajustând perioada, se observă o creștere semnificativă a veniturilor.

În rândul consilierilor de conturi, mai mulți au depus declarații de avere, confirmând același trend ascendent al salariilor:

• Ion Călin: venit total în 2024 de 429.681 lei, față de 324.738 lei în 2023 (+105.000 lei, adică 32%).

• Deszo Congor Attila: în 2024 a declarat 426.183 lei, față de 324.738 lei în 2023 (+100.000 lei, creștere de 31%).

• Claudia Boghicevici: venituri de 429.801 lei în 2024, comparativ cu 324.858 lei în 2023.

• Lacziko Eniko Katalin și Aurelian Bădulescu au declarat venituri similare, în jur de 429.681 lei pentru anul 2024.

Practic, toți consilierii de conturi care și-au depus declarațiile au raportat creșteri de peste 100.000 lei într-un singur an.

Un detaliu controversat este legat de Mihai Busuioc, fost președinte al Curții de Conturi și actual judecător la Curtea Constituțională.

Nici pe site-ul Curții de Conturi, nici pe cel al CCR nu apare declarația sa de avere, deși legea impune obligativitatea depunerii la momentul numirii în funcție. Această lipsă alimentează suspiciuni cu privire la transparența veniturilor celor mai importanți oameni din instituție.

Creșterile salariale masive de la Curtea de Conturi vin într-un moment în care guvernul vorbește constant despre austeritate, reducerea cheltuielilor bugetare și digitalizarea aparatului public.

Pentru cetățeni, imaginea este paradoxală: instituția care ar trebui să fie gardianul cheltuielilor statului își mărește salariile la niveluri care depășesc cu mult venitul mediu al românilor.

Salariul mediu net pe economie în 2024 a fost de aproximativ 5.000 lei/lună, adică 60.000 lei/an. Prin comparație, un consilier de conturi câștigă de 7 ori mai mult.

Analiză

1. Transparența redusă – Decizia CCR a complicat accesul public la informații despre veniturile demnitarilor. În lipsa publicării obligatorii, doar câțiva oficiali mai fac publice aceste sume.

2. Diferențe uriașe – Creșterile de 30-50% într-un singur an sunt atipice chiar și pentru sectorul public.

3. Imagine publică afectată – În timp ce cetățenii se confruntă cu scumpiri și taxe mai mari, conducerea Curții de Conturi își majorează consistent veniturile.

4. Rolul instituției – Curtea de Conturi are misiunea de a verifica eficiența cheltuirii banului public, dar propria gestionare a salariilor ridică semne de întrebare.

Creșterile salariale de la Curtea de Conturi, de până la 50% într-un singur an, arată nu doar discrepanțele majore dintre conducerea instituțiilor publice și restul societății, ci și vulnerabilitățile legislative care permit lipsa de transparență.

Cazul ar putea deveni un test pentru autorități: vor accepta aceste practici ca pe o normalitate sau vor încerca să readucă echilibrul și corectitudinea în modul în care sunt plătite persoanele aflate în vârful ierarhiei statului?

Pentru moment, cetățenii văd doar paradoxul: austeritate pentru unii, prosperitate pentru alții.

Sursă: G4Media

Primăria Baia Mare, condusă de social-democratul Doru Dăncuș, a intrat în atenția opiniei publice după ce a decis să cumpere zece căsuțe de lemn, cinci în stil „maramureșean” și cinci în stil „jucării”, pentru celebra Sărbătoare a Castanelor 2025. Prețul? Nu mai puțin de 81.000 de lei pentru fiecare căsuță, echivalentul a peste 16.000 de euro bucata.

Decizia ridică semne de întrebare serioase, întrucât pe piață astfel de construcții similare nu depășesc, în medie, 4.000 de euro, adică de patru ori mai puțin decât a plătit primăria prin Serviciul Public Ambient Urban.

Astfel, pentru achiziția celor zece căsuțe, bugetul local se va „subția” cu peste 160.000 de euro, doar pentru niște structuri de lemn care vor fi ulterior închiriate comercianților participanți la eveniment cu 4.000 de lei bucata.

Conform datelor publicate de presa locală, Sărbătoarea Castanelor 2025 va costa în total peste 550.000 de euro. Din această sumă, 160.000 de euro merg către căsuțele de lemn, iar restul banilor vor acoperi organizarea, scena, artiștii și logistica.

Firma desemnată să organizeze evenimentul este Stellar Events SRL, o companie înregistrată în București, deținută de Ionuț Mădălin Mavriche, cunoscut în industria evenimentelor sub porecla „Mexicanul”.

Deși firma are doar patru angajați și un istoric de numai patru ani, a reușit să prindă un contract de sute de mii de euro. Până în 2023, societatea era deținută de Global Records și Forward Music Agency, dar ulterior a fost preluată integral de Mavriche.

Nu este pentru prima dată când numele lui Mavriche apare în legătură cu contracte publice generoase. Potrivit jurnaliștilor de la 2mnews.ro, firma sa a devenit o obișnuită a licitațiilor organizate de administrații locale, iar câștigarea contractului de la Baia Mare nu reprezintă nicio surpriză.

Mai mult, pentru prezentarea evenimentului a fost aleasă vedeta Ilinca Vandici, despre care publicația Curentul scrie că ar fi partenera de viață a lui Bogdan Boitor, fost candidat PSD la Camera Deputaților.

Toate aceste conexiuni alimentează suspiciuni privind modul în care se atribuie contractele și selectarea colaboratorilor.

Primarul actual al Băii Mari, Doru Dăncuș, nu este străin de controverse. El însuși s-a autodefinit, în trecut, drept „locotenent” al fostului edil Cătălin Cherecheș, în prezent încarcerat.

Astfel, achizițiile și investițiile administrației locale sunt privite cu scepticism de societatea civilă, care reclamă lipsă de transparență și risipă bugetară.

În condițiile în care municipiul se confruntă cu probleme infrastructurale și sociale majore – drumuri degradate, rețele edilitare învechite, lipsa locurilor de muncă stabile – decizia de a cheltui 16.000 de euro pe o căsuță de lemn pare complet disproporționată.

Pentru a înțelege dimensiunea problemei, jurnaliștii locali au comparat prețurile căsuțelor achiziționate de primărie cu cele disponibile pe piața liberă:

• Căsuțe similare de 12–15 mp, dotate cu instalații electrice și finisaje de bază, costă între 3.500 și 4.500 de euro la furnizorii privați.

• Construcții mai mari, personalizate, cu dotări suplimentare, pot ajunge la maximum 7.000–8.000 de euro.

Prin urmare, suma de 16.000 de euro per bucată ridică suspiciuni de supraevaluare a contractului și posibile interese ascunse.

Sărbătoarea Castanelor, ajunsă la ediția 2025, este unul dintre cele mai importante evenimente din Baia Mare, cu o tradiție de peste 50 de ani. Festivalul adună anual zeci de mii de vizitatori, concerte cu artiști naționali și internaționali, târguri de meșteșugari și standuri comerciale.

Însă, în ultimii ani, manifestarea a devenit sinonimă cu risipa bugetară și contractele controversate, criticate constant de opoziția locală și de ONG-uri.

Organizațiile civice locale au reacționat prompt:

• „Nu este normal ca într-un oraș unde spitalele și școlile au nevoie de investiții urgente, să se cheltuie sute de mii de euro pe distracție și căsuțe supraevaluate”, a declarat un reprezentant al unui ONG băimărean.

• Pe rețelele sociale, cetățenii au comentat acid: „Cu 16.000 de euro îți cumperi un apartament mic în Baia Mare, dar primăria dă banii pe o căsuță de lemn.”

Cheltuielile uriașe de la Sărbătoarea Castanelor 2025 pot deveni un punct vulnerabil pentru PSD și primarul Doru Dăncuș în anii electorali. În condițiile în care transparența lipsește, iar suspiciunile de aranjamente politice persistă, opoziția are muniția necesară pentru a ataca administrația locală.

Mai mult, legăturile cu fostul edil Cătălin Cherecheș continuă să planeze asupra actualei conduceri.

Achiziția de cățuțe de lemn la 16.000 de euro bucata și costurile totale de peste 550.000 de euro pentru un festival de câteva zile pun în lumină modul defectuos în care administrațiile locale gestionează resursele publice.

În loc ca banii să fie investiți în infrastructură, educație sau sănătate, se duc pe proiecte de imagine și contracte atribuite unor firme mici, dar „bine conectate”.

Pentru cetățeni, rămâne gustul amar al unei administrații care pare mai preocupată de spectacole fastuoase decât de nevoile reale ale comunității.

Sursă: Defapt

Începând de astăzi, românii care doresc să ocupe funcții de conducere în companiile de stat au posibilitatea să își depună CV-urile direct pe site-ul oficial al Ministerului Economiei. Un buton special, vizibil pe prima pagină, permite accesul rapid la platforma de înscriere.

Ministrul Economiei, Radu Miruță, a declarat că scopul acestui demers este de a deschide ușile companiilor de stat către profesioniști, indiferent de apartenența politică sau experiențele anterioare.

„Nu contează dacă au făcut politică, dacă sunt la un alt partid politic. Îi asigur că pentru numirile pe care le pot face legal, până când începe selecția oficială, aceste persoane vor fi luate în considerare. Vreau ca oamenii competenți să aibă șansa de a demonstra că pot schimba fața companiilor de stat”, a explicat Miruță.

La câteva ore după lansarea platformei, Ministerul Economiei a primit deja 16 CV-uri, dintre care o parte au fost verificate chiar de ministru.

„Pe 7-8 dintre ele m-am uitat deja. Sunt de o calitate profesională superioară celor pe care le-am văzut până acum în companiile de stat. Oameni cu experiență solidă în economie, finanțe și management. Asta arată că există interes și că românii buni chiar vor să se implice”, a declarat ministrul.

Acest val de aplicanți confirmă că există profesioniști dispuși să se implice în conducerea unor companii care au pierdut credibilitate din cauza managementului politic și a deciziilor ineficiente.

Unul dintre obiectivele centrale ale inițiativei este recâștigarea încrederii publicului. Mulți profesioniști care au participat în trecut la concursuri pentru posturi de conducere în companii de stat au declarat că au fost umiliți, ignorați sau respinși pe criterii politice.

„Știu că oamenii nu mai au încredere. Știu că au participat la selecții și au fost umiliți. Îmi asum personal să mă ocup de acest proces, astfel încât să existe corectitudine și transparență. Oamenii valoroși trebuie să aibă garanția că munca și pregătirea lor contează și nu sunt eclipsate de combinații politice”, a mai adăugat Radu Miruță.

România se confruntă de ani de zile cu probleme grave în gestionarea companiilor de stat. Multe dintre ele, odată profitabile, au ajuns în prag de faliment din cauza:

• managementului defectuos,

• numirilor politice lipsite de competență,

• corupției și lipsei de viziune strategică.

Sectoare strategice precum energie, transport, industrie grea sau minerit au suferit pierderi majore, în timp ce statul a fost nevoit să pompeze bani publici în companii falimentare.

Miruță afirmă că schimbarea poate veni doar prin aducerea unor profesioniști reali la conducerea acestor companii:

„Avem companii care merg din profit în pierdere, apoi în insolvență și faliment. Acest ciclu trebuie oprit. România are nevoie de oameni capabili, de manageri care să vadă potențialul și să repună aceste companii pe drumul corect.”

Potrivit Ministerului Economiei, platforma este deschisă pentru:

• economiști cu experiență în management financiar,

• juriști cu expertiză în legislație comercială și drept corporativ,

• auditori financiari și consultanți în restructurare,

• manageri din mediul privat care doresc să aducă know-how în sectorul public.

Posturile disponibile vizează în special poziții de conducere și administratori speciali, persoane care pot coordona procese de restructurare și pot gestiona eficient resursele companiilor de stat.

Miruță a recunoscut că posturile nu vin la pachet cu salarii atractive comparabile cu mediul privat. Totuși, ministrul a subliniat că avantajul major este libertatea profesională și șansa de a demonstra competența reală.

„Nu le pot promite mulți bani. Le pot promite însă garanția că ceea ce au în cap nu va fi afectat de interferențe politice. Vor fi lăsați să-și arate dimensiunea competenței lor. Vor putea spune: am scos o companie a statului român din insolvență și am adus-o pe profit. Asta valorează mai mult decât orice venit.”

Ministrul a mai subliniat că există grupuri de interese care blochează în mod intenționat dezvoltarea companiilor de stat pentru a le aduce în faliment și a le valorifica terenurile sau resursele.

„Sunt companii mari către care vin solicitări de relații economice, dar li se pune frână. Interesul unora este ca aceste companii să ajungă în faliment, pentru că terenurile lor devin astfel atractive pentru dezvoltări imobiliare. Acest lucru nu se va mai întâmpla. Acum e momentul ca oamenii competenți să suflece mânecile și să demonstreze că România poate fi condusă altfel.”

Inițiativa Ministerului Economiei a stârnit deja reacții mixte.

• Mediul privat salută ideea, subliniind că România are nevoie de transparență și de recrutarea unor profesioniști care să rupă cercul vicios al numirilor politice.

• O parte a opoziției a criticat demersul, considerând că selecția directă, fără concursuri publice organizate de firme independente de recrutare, ar putea deschide ușa unor noi suspiciuni de favoritism.

• Societatea civilă a cerut monitorizarea procesului, pentru a se asigura că CV-urile depuse vor fi evaluate obiectiv și că nu se vor face numiri „pe ochi frumoși”.

Cei interesați trebuie să completeze formularul online și să atașeze CV-ul actualizat. Ministerul a precizat că selecția va fi făcută în mai multe etape:

1. Verificarea eligibilității și a experienței profesionale,

2. Interviuri de selecție,

3. Numiri temporare până la lansarea concursurilor oficiale de recrutare.

De asemenea, aplicanții trebuie să fie conștienți că miza nu este financiară, ci profesională și morală: să demonstreze că pot scoate companiile de stat din insolvență și să redea încrederea publicului.

Inițiativa Ministerului Economiei de a primi CV-uri online pentru posturi în companiile de stat este, fără îndoială, o premieră în România și un test al voinței politice pentru transparență și meritocrație.

Dacă procesul va fi corect și transparent, România ar putea vedea pentru prima dată companii de stat conduse de profesioniști independenți, capabili să redea încrederea cetățenilor. Dacă însă selecția va fi umbrită de influențe politice, atunci acest experiment riscă să devină doar o nouă promisiune ratată.

Pentru moment, mesajul ministrului Radu Miruță este clar: „Românii competenți au acum o șansă reală să schimbe fața companiilor de stat. Este momentul să facă un pas înainte.”

Sursă: ȘtirileProTV

România are zeci de companii de stat care, în loc să aducă profit și să contribuie la dezvoltarea economiei, sunt folosite ca surse de îmbogățire pentru grupuri de interese politice și economice. Unul dintre cele mai grăitoare exemple este Fabrica de Pulberi din Făgăraș, o unitate strategică din industria de apărare.

Ministrul Economiei, Radu Miruță (USR), a explicat într-o frază simplă cum funcționează mecanismul prin care compania este devalizată: fabrica produce acid azotic îmbunătățit, îl vinde unui intermediar cu 70 de euro/tonă, iar acesta îl revinde cu 200 de euro/tonă. Diferența de preț, adică profitul real, ajunge nu la compania de stat, ci la o firmă privată cu un singur angajat.

„La Făgăraș, la Fabrica de Pulberi, se vinde acid azotic îmbunătățit cu 70 de euro tona, un proces pentru care fabrica plătește. Și asta se întâmplă prin intermediul unei companii cu un singur angajat, a cărei cifră totală de afaceri este identică cu diferența de la 70 la 200, înmulțit cu numărul de tone vândute”, a declarat Miruță.

Fenomenul descris de ministru nu este nou în România. „Căpușarea” unei companii de stat presupune încheierea unor contracte prin care producția este externalizată către intermediari dubioși.

Schema este simplă:

1. Fabrica produce un bun (în acest caz, acid azotic îmbunătățit).

2. Îl vinde unui intermediar ales netransparent, la un preț mult sub cel de piață.

3. Intermediarul îl revinde la prețul real, păstrând profitul.

4. Diferența de bani se întoarce, de regulă, prin comisioane, sponsorizări sau contracte paralele, către rețeaua care a facilitat tranzacția.

Practic, Fabrica de Pulberi Făgăraș muncește, dar nu pentru statul român și contribuabili, ci pentru o companie-fantomă cu un singur angajat.

Fabrica de Pulberi din Făgăraș are o importanță strategică: produce materii prime și materiale esențiale pentru industria de apărare, într-un context geopolitic în care războiul din Ucraina a crescut uriaș cererea de muniție și explozibili.

În mod normal, această unitate ar trebui să fie un motor economic și să aducă profituri consistente statului român. În realitate, rapoartele financiare arată pierderi sau profituri minime, tocmai din cauza contractelor dezavantajoase încheiate cu intermediari.

„Companiile de stat sunt folosite ca instrumente prin care clasa politică își îngroașă buzunarele, în timp ce cetățenilor li se cer taxe și austeritate”, a declarat Miruță, subliniind ipocrizia guvernanților care cer sacrificii populației, dar tolerează jaful din companii strategice.

Nu este prima dată când Fabrica de Pulberi din Făgăraș ajunge în atenția opiniei publice. În iunie 2025, Radu Miruță dezvăluia că noul Consiliu de Administrație al fabricii și-a majorat indemnizațiile de 12 ori, cu acordul ministrului Economiei de atunci, Bogdan Ivan (PSD).

Astfel, în timp ce fabrica raporta dificultăți financiare și depindea de contracte păguboase cu intermediari, șefii numiți politic își măreau salariile astronomic. Aceasta este încă o dovadă a faptului că statul nu își administrează resursele în interes public, ci ca pe o pradă împărțită între grupuri de influență.

Industria de apărare a României se află într-un moment critic. Pe de o parte, țara este membră NATO și are obligația să-și modernizeze capacitățile de producție. Pe de altă parte, companiile de stat care ar trebui să producă muniție, explozibili și alte echipamente esențiale sunt lăsate pradă intereselor private.

Cazul Fabricii de Pulberi Făgăraș ilustrează un fenomen mai larg: incapacitatea statului de a-și proteja propriile companii strategice. În loc să fie susținute, acestea sunt „jefuite” sistematic prin contracte păguboase, numiri politice și majorări nesimțite de salarii în consiliile de administrație.

Jaful de la Fabrica de Pulberi Făgăraș nu este doar o problemă locală. Are implicații directe asupra economiei naționale și asupra fiecărui contribuabil român:

• Statul pierde bani prin vânzarea sub preț a unor produse strategice.

• Impozitele cetățenilor ajung să acopere pierderile companiilor de stat.

• Capacitatea de producție pentru apărare este subminată, într-un context geopolitic periculos.

• Credibilitatea României în fața partenerilor NATO este afectată, în condițiile în care țara nu poate garanta transparența și eficiența în industria militară.

Întrebarea esențială rămâne: cine răspunde pentru aceste practici? În cazul Făgăraș, ministrul Miruță a arătat cu degetul spre clasa politică în ansamblu, care tolerează și întreține aceste mecanisme.

Totuși, răspunderea concretă este greu de stabilit. Contractele cu intermediari sunt, în multe cazuri, perfect legale, chiar dacă profund imorale și dezavantajoase pentru compania de stat.

Aceasta este metoda prin care „căpușarea” devine aproape imposibil de sancționat penal: actele sunt semnate, aprobate și ștampilate conform legii, chiar dacă scopul real este sifonarea banilor publici.

Dincolo de detaliile economice, cazul Fabricii de Pulberi Făgăraș este un simbol al modului în care sunt gestionate companiile de stat în România:

• numiri politice,

• contracte cu intermediari,

• majorări abuzive de indemnizații,

• lipsă de transparență,

• pierderi acoperite de bugetul public.

Concluzia ministrului Miruță este dură, dar realistă: „Companiile de stat sunt doar un instrument prin care clasa politică își umflă buzunarele”.

Cazul Fabricii de Pulberi Făgăraș este, de fapt, un curs scurt despre cum se jefuiește o companie de stat. Schema este simplă, eficientă și tolerată politic: se produc bunuri valoroase, se vând pe nimic către o firmă intermediară, iar profitul real dispare în buzunarele unor grupuri de interese.

În loc ca România să își consolideze industria de apărare și să obțină venituri consistente din aceste activități, banii se scurg în afara sistemului public. Contribuabilii plătesc nota, iar companiile rămân în pragul falimentului.

Pentru opinia publică, această dezvăluire ar trebui să fie un semnal de alarmă. Nu este vorba doar despre o fabrică din Făgăraș, ci despre un sistem întreg de jaf organizat care afectează toate companiile de stat din România.

Sursă: Defapt